Legea nr. 58/1934

Articolul 1

Cambia cuprinde:

1. Denumirea de cambie trecută în însuși textul titlului și exprimată în limba întrebuințată pentru redactarea acestui titlu.

2. Ordinul necondiționat de a plati o sumă determinata.

3. Numele aceluia care trebuie să plătească (tras).

4. Arătarea scadentii.

5. Arătare locului unde plata trebuie facuta.

6. Numele acelui căruia sau la ordinul căruia plata trebuie facuta.

7. Arătarea datei și a locului emiterii.

8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).

Articolul 2

Titlul căruia îi lipsește vreuna din condițiunile arătate la articolul precedent nu are valoarea unei cambii, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează:

Cambia fără arătarea scadentii este socotită platibila la vedere.

În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lîngă numele trasului este socotit loc de plată și, în același timp, loc al domiciliului trasului.

Cambia care nu arata locul unde a fost emisă se socotește semnată în locul arătat lîngă numele tragatorului.

Dacă în cambie sînt arătate mai multe locuri de plată, posesorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din aceste locuri.

Articolul 3

Cambia poate fi la ordinul tragatorului însuși.

Ea poate fi trasa asupra tragatorului însuși.

Ea poate fi trasa pentru contul unui tertiu.

Articolul 4

Cambia poate fi plătită la domiciliul unui al treilea, fie în localitatea unde trasul domiciliază, fie în alta localitate.

Dacă în cambie nu se prevede de către tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea, se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.

Articolul 5

Într-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp dela vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producătoare de dobinda. În orice alta cambie aceasta stipulațiune se socotește nescrisa.

Cifra dobânzii va trebui să fie arătată în cambie; în lipsa acestei arătări stipulatia se socotește nescrisa.

Dobînda curge dela data emisiunii cambiei dacă o altă dată nu este arătată.

Articolul 6

Dacă într-o cambie suma de plată este scrisă în litere și în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este cea scrisă în litere.

Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de deosebire, suma de plată este suma cea mai mica.

Articolul 7

Dacă cambia poarta semnături ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cambie, semnături false sau semnături ale unor persoane imaginare, ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cambia, sau în numele cărora ea a fost semnată, obligațiunile celorlalți semnatari rămîn totuși valabile.

Articolul 8

Orice semnatura cambiala trebuie să cuprindă numele și pronumele sau firma celui care se obliga. Este totuși valabilă semnatura în care pronumele este prescurtat sau arătat numai prin inițială.

Articolul 9

Cine pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea împuternicirea de a lucra, e ținut personal în temeiul cambiei și, dacă a plătit, are aceleași drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeași regula se aplică reprezentantului care a depășit împuternicirea sa.

Articolul 10

Orice persoană se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali în ce privește dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii.

Articolul 11

Tragatorul răspunde de acceptare și de plată.

El poate să se descarce de răspunderea de acceptare; orice clauza prin care se descarca de răspunderea de plată se socotește nescrisa.

Articolul 12

Dacă o cambie, necompletata la emitere, a fost completată fără a se tine seama de înțelegerile intervenite, neobservarea acestor înțelegeri nu va putea fi opusă posesorului, afară numai dacă acesta a dobîndit cambia cu rea credința, sau dacă a săvârșit o greseala grava în dobândirea ei.

Posesorul decade din dreptul de a completa cambia în alb după trei ani dela data emisiunii cambiei.

Asemenea decădere nu este opozabilă posesorului de buna credința, căruia titlul i-a fost transmis completat.

Articolul 13

Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.

Dacă tragatorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai în forma și cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot sa gireze din nou cambia.

Articolul 14

Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condițiune la care ar fi supus se socotește nescrisa.

Girul parțial este nul.

Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.

Articolul 15

Girul trebuie să fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie să fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este arătat sau dacă girantul a pus numai semnatura (gir în alb). În acest din urmă caz girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.

Articolul 16

Girul transmite toate drepturile izvorite din cambie.

Dacă girul este în alb posesorul poate:

1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;

2) sa gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane;

3) sa predea cambia unui tertiu fără sa completeze girul în alb și fără s-o gireze.

Articolul 17

Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare și de plată.

El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde față de persoanele cărora cambia a fost ulterior girata.

Articolul 18

Deținătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifica dreptul sau printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile șterse se socotesc, în aceasta privinta, nescrise.

Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobîndit cambia prin efectul unui gir în alb.

Dacă o persoană a pierdut, prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau în modul arătat în alineatul precedent, nu este ținut sa predea cambia, afară numai dacă a dobîndit-o cu rea credința, sau dacă a savirsit o greseala grava în dobindirea ei.

Articolul 19

Persoanele împotriva cărora s-a pornit acțiune cambiala nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu știința în paguba debitorului.

Articolul 20

Dacă girul cuprinde mențiune "valoarea pentru acoperire", pentru "încasare", "pentru procura", sau orice alta mențiune care implica un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorand din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procura.

Cei obligați nu pot opune în acest caz posesorului decât excepțiunile ce ar fi putut opune girantului.

Mandatul cuprins într-un gir "de procura" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrangerea capacității acestuia.

Articolul 21

Dacă girul cuprinde mențiunea "valoarea în garanție", "valoare în gaj" sau orice alta mențiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorand din cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procura.

Cei obligați nu pot opune posesorului excepțiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu știința în paguba debitorului.

Articolul 22

Girul posterior scadentei produce aceleași efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplata, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.

Girul fără data este socotit, pînă la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.

Articolul 23

Prin cesiunea cambiei, derivînd fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplata sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadentei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepțiunile opozabile acestuia, cesionarul avînd dreptul la predarea cambiei.

Articolul 24

Posesorul cambiei sau chiar un simplu deținător, poate prezenta trasului, pînă la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.

Articolul 25

În orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui să fie prezentată spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.

El poate interzice în cambie prezentarea spre acceptare, afară numai de cazul în care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila într-o alta localitate decât aceea a domiciliului trasului, sau dacă este platibila la un anume timp dela vedere.

El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc înaintea unei anume date.

În afară de cazul cînd tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui să fie prezentată cambia spre acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.

Articolul 26

Cambia platibila la un anume timp dela vedere trebuie prezentată spre acceptare în termen de un an dela data emisiunii.

Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen.

Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Articolul 27

Trasul poate cere ca o a doua prezentare să-i fie facuta în ziua următoare primei prezentări. Cei interesați nu pot să se prevaleze de neobservarea acestei cereri, dacă nu este menționată în protest.

Posesorul nu este dator sa lase trasului cambia prezentată spre acceptare.

Articolul 28

Acceptarea se scrie pe cambie. Ea se exprima prin cuvântul "acceptat" sau orice alta expresie echivalenta; ea este semnată de tras. Simpla semnatura a trasului pusă pe fața cambiei este socotită acceptare.

Cînd cambia este platibila la un anume timp dela vedere, sau cînd ea trebuie prezentată spre acceptare într-un termen stabilit printr-o clauza specială, acceptarea trebuie să poarte data zilei cînd este facuta, afară numai dacă posesorul cere ca ea sa poarte data zilei prezentării. Dacă acceptarea nu este datată, posesorul, pentru a păstra dreptul de regres împotriva girantilor și împotriva tragatorului, trebuie să ceara să se constate aceasta lipsa printr-un protest făcut în timp util.

Articolul 29

Acceptarea trebuie să fie necondiționată; trasul o poate însă restrânge la o parte din suma.

Orice alta modificare adusă prin acceptare, celor cuprinse în cambie, se socotește ca refuz de acceptare. Acceptantul rămîne totuși ținut în limitele acestei acceptări.

Articolul 30

Dacă tragatorul a arătat în cambie un loc de plată, altul decât cel al domiciliului trasului, fără însă sa arate un tertiu la care plata trebuie să fie facuta, trasul îl va putea arata odată cu acceptarea. În lipsa unei atari arătări, acceptantul este socotit ca s-a obligat sa plătească el însuși la locul plății.

Cînd cambia este platibila la domiciliul trasului, acesta poate să arate în acceptare o adresa în aceeași localitate unde plata trebuie să fie facuta.

Articolul 31

Prin acceptare trasul se obliga a plati cambia la scadenta.

În caz de neplata posesorul, chiar dacă este tragator, are împotriva acceptantului o acțiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut în temeiul art. 53 și 54.

Trasul care a acceptat rămîne obligat chiar dacă nu a avut cunoștința de falimentul tragatorului.

Articolul 32

Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este stearsa de către acesta, mai înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ștergerea se socotește pînă la dovada contrarie ca a fost facuta înainte de restituirea titlului.

Totuși, dacă trasul a adus, prin scris, la cunoștința posesorului sau a oricărui alt semnatar ca a acceptat, el este ținut către aceștia în limitele acestei acceptări.

Articolul 33

Plata unei cambii poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga suma sau numai pentru o parte din ea.

Aceasta garanție poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.

Articolul 34

Avalul se da pe cambie sau pe adaus.

El se exprima prin cuvintele "pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta și este semnat de avalist.

Avalul este socotit ca rezultă din simpla semnatura a avalistului pusă pe fața cambiei, afară numai dacă semnatura este a trasului sau a tragatorului.

Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei arătări se socotește dat pentru tragator.

Articolul 35

Avalistul este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat.

Obligațiunea sa este valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice alta cauza decât un vitiu de forma.

Cînd avalistul plătește cambia, el dobândește drepturile izvorand din ea împotriva celui garantat, cum și împotriva acelora care sînt ținuți către aceasta din urma, în temeiul cambiei.

Articolul 36

O cambie poate fi trasa:

La vedere;

La un anume timp dela vedere;

La un anumit timp dela data emisiunii;

La o zi fixa.

Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sînt nule.

Articolul 37

Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentată spre plata în termen de un an dela data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie să fie prezentată spre plata înaintea unei anumite date. În acest caz termenul de prezentare curge dela această dată.

Articolul 38

Scadenta unei cambii la un anume timp dela vedere este determinata, fie de data acceptării, fie de aceea a protestului.

În lipsa protestului, acceptarea nedata este socotită față de acceptant ca fiind facuta în ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentare spre acceptare.

Articolul 39

Scadenta unei cambii trasa la una sau mai multe luni dela data emisiunii sau dela vedere, e socotită la data corespunzătoare, din luna în care plata trebuie să fie facuta. În lipsa de data corespunzătoare, scadenta va fi în ultima zi a acestei luni.

Cînd o cambie este trasa la una sau mai multe luni și jumătate dela data sau dela vedere, se socotesc mai întîi lunile întregi și apoi jumătatea.

Dacă scadenta este fixată la începutul, la mijlocul sau la sfîrșitul lunii, se înțelege prin aceste termene:

Prima, a cinsprezecea sau cea din urma zi a lunii.

Expresiunile "8 zile " sau "cinsprezece zile" se înțeleg, nu ca una sau doua săptămâni, ci ca opt sau cinsprezece zile efective.

Prin expresiunea "jumătate luna" se înțeleg cinsprezece zile.

Articolul 40

Cînd o cambie este platibila la o zi fixa într-un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera fixată după calendarul locului de plată.

Cînd o cambie trasa între doua locuri, avînd calendare deosebite, este platibila la un anume timp dela data emisiunii, scadenta se stabilește socotindu-se din ziua care, potrivit calendarului locului de plată, corespunde zilei de emisiune.

Termenele de prezentare a cambiilor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.

Aceste reguli nu sînt aplicabile dacă într-o clauza a cambiei sau numai din simplele arătări ale titlului, rezultă intențiunea de a se adoptă reguli deosebite.

Articolul 41

Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen dela data emisiunii sau dela vedere trebuie să o prezinte la plata, fie în ziua în care ea este platibila, fie în una din cele doua zile lucrătoare ce urmează.

Prezentarea unei cambii la un Oficiu de Compensații echivaleaza cu o prezentare spre plata.

Articolul 42

Cambia trebuie să fie prezentată spre plata la locul și adresa indicată în cambie.

În lipsa aratarii unei adrese cambia trebuie să fie prezentată pentru plata:

1. La domiciliul trasului sau al persoanei desemnată în cambie sa plătească pentru el.

2. La domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate în cambie sa plătească pentru acesta.

3. La domiciliul celui indicat la nevoie.

Articolul 43

Trasul care plătește cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu mențiunea de achitare scrisă de către posesor.

Posesorul nu poate refuza o plata parțială.

În caz de plată parțială trasul poate cere sa i se facă pe cambie mențiune de aceasta plata și sa i se dea o chitanța.

Articolul 44

Posesorul unei cambii nu este ținut sa primească plata înainte de scadenta.

Trasul care plătește înainte de scadenta, o face pe riscul și pericolul sau.

Acel care plătește la scadenta este valabil liberat, afară numai dacă nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa. El este dator sa verifice regulată succesiune a girurilor, dar nu și autenticitatea semnaturilor girantilor.

Articolul 45

Cînd o cambie este platibila într-o moneda, care nu are curs la locul plății, suma poate fi plătită în moneda tarii, după valoarea ei din ziua scadentei.

Dacă debitorul este în întîrziere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma să fie plătită în moneda tarii, fie după valoarea din ziua scadentei, fie după valoarea din ziua plății.

Valoarea monedei străine este determinata de uzurile locului de plată. Tragatorul poate totuși sa stipuleze ca suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cambie.

Regulele aici arătate nu se aplică în cazul cînd tragatorul a stipulat ca plata va trebui facuta într-o moneda anume arătată (clauza de plată efectiv în moneda străină).

Dacă suma este arătată într-o moneda avînd aceeași denumire, dar de o valoare diferita, în țara de emisiune, și în aceea a plății, se presupune ca arătarea se referă la moneda locului de plată.

Articolul 46

Cînd cambia nu este prezentată spre plata în termenul fixat de art. 40, orice debitor are facultatea de a consemna suma la Casa de Depuneri și Consemnațiuni pe cheltuiala și riscul posesorului cambiei, recipisa depunându-se la tribunalul sau judecătoria locului de plată.

Articolul 47

Acțiunea cambiala este directa sau de regres: directa contra acceptantului și avalistilor săi; de regres contra oricărui alt obligat.

Articolul 48

Posesorul poate exercita drepturi de regres împotriva girantilor, tragatorului și a celorlalți obligați:

a) La scadenta, dacă plata nu a avut loc;

b) Chiar înainte de scadenta:

1. Dacă acceptarea a fost refuzată în totul sau în parte.

2. În caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; în caz de încetare de plati din partea acestuia, chiar dacă încetarea de plati nu este constatată printr-o hotărîre, dacă urmărirea bunurilor lui a rămas fără rezultat.

3. În caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulată neacceptabila.

Articolul 49

Refuzul de acceptare sau de plată trebuie să fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplata).

Protestul de neacceptare trebuie făcut în termenele fixate pentru prezentare la acceptare. Dacă în cazul prevăzut de primul alineat al art. 27 cea dintâi prezentare a avut loc în ultima zi a termenului, protestul poate fi încă făcut în ziua următoare.

Protestul de neplata unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume timp dela data emisiunii, sau la un anume timp dela vedere, trebuie să fie făcut în una din cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care cambia este platibila. Cînd cambia este platibila la vedere, protestul trebuie să fie făcut în condițiunile arătate în alineatul precedent, pentru protestul de neacceptare.

Protestul de neacceptare scutește de prezentare la plata și de protestul de neplata.

În cazul cînd trasul a încetat plățile, fie ca a acceptat sau nu, sau în cazul cînd o urmărire a bunurilor acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decât numai după ce cambia a fost prezentată trasului spre plata și după ce protestul a fost făcut.

În cazul cînd trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat în stare de faliment, cum și în caz de faliment al tragatorului unei cambii stipulată neacceptabila, prezentarea hotărîrii declarative de faliment este îndestulătoare pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.

Articolul 50

Posesorul trebuie să încunoștiințeze pe girantul sau și pe tragator despre neacceptare sau neplata, în cele patru zile lucrătoare ce urmează zilei protestului sau zilei prezentării, dacă exista stipulatiunea "fără cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele doua zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit încunoștiințarea, sa aducă la cunoștința girantului sau încunoștiințarea primită, arătând numele și adresele acelora care au făcut incunostiintarile precedente; se va urma tot astfel pînă la tragator. Termenele aci arătate curg dela primirea încunoștiințării precedente.

Cînd, potrivit, prevederilor alineatului precedent, o încunoștiințare este facuta unui semnatar al cambiei, aceeași încunoștiințare trebuie să fie facuta, în același termen, avalistului sau.

În cazul cînd un girant n-a arătat adresa sa, sau a arătat-o într-un mod ilizibil, încunoștiințarea facuta girantului care îl precede este îndestulătoare. Acel care e dator să facă încunoștiințarea, poate să o facă în orice formă chiar prin simpla inapoiere a cambiei.

El trebuie să probeze ca a făcut încunoștiințarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacă o scrisoare cuprinzînd încunoștiințarea a fost predată poștei în termenul prescris.

Acel care nu face încunoștiințarea în termenul mai sus arătat, nu decade din dreptul de regres; el este răspunzător, dacă va fi locul, de paguba cauzată prin culpa sa, fără însă ca daunele interese să poată întrece suma din cambie.

Articolul 51

Tragatorul, girantul, sau avalistul, pot, prin stipulatiunea "fără cheltuieli", "fără protest", sau orice alta expresiune echivalenta, scrisă pe cambie și semnată, sa scutească pe posesor pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului de neacceptare sau neplata.

Aceasta stipulațiune nu scutește pe posesor de prezentarea cambiei la termenele stabilite, nici de incunostiintarile ce urmează a fi făcute. Dovada neobservarii termenelor cade în sarcina aceluia care o opune posesorului.

Dacă stipulatiunea este înscrisă de tragator, ea produce efectele sale față de toți semnatarii; dacă ea este înscrisă de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai față de acesta. Dacă, cu toată stipulatiunea înscrisă de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile rămîn în sarcina sa. Dacă stipulatiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, dacă a fost făcut, pot fi cerute dela toți semnatarii.

Articolul 52

Tragatorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sînt ținuți solidar față de posesor.

Posesorul are dreptul de urmărire împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ținut sa observe ordinea în care s-au obligat.

Același drept îl are orice semnatar care a plătit cambia.

Acțiunea pornită împotriva unuia din obligați, nu împiedica urmărirea celorlalți, chiar dacă sînt posteriori aceluia împotriva căruia s-a procedat mai întîi.

Articolul 53

Posesorul poate cere pe cale de regres:

1. Suma arătată în cambia neacceptata sau neplatita, împreună cu dobînda, dacă a fost stipulată.

2. Dobînda legală socotită cu începere dela scadenta.

3. Cheltuielile de protest, acelea ale incunostiintarilor făcute, cum și alte cheltuieli justificate.

Dacă regresul este exercitat înainte de scadenta, va fi dedus un scont la suma arătată în cambie. Acest scont va fi calculat potrivit scontului Băncii Naționale, în vigoare, la data regresului, la locul domiciliului posesorului.

Articolul 54

Acel care a plătit prin regres cambia poate cere dela girantii săi:

1. Întreaga suma plătită.

2. Dobînda legală la această sumă, socotită cu începere din ziua cînd a plătit suma.

3. Cheltuielile pe care le-a făcut.

Articolul 55

Orice obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat, un drept de regres, poate cere, în schimbul plății, predarea cambiei cu protestul și un cont de întoarcere achitat.

Orice girant care a plătit cambia poate șterge girul sau și pe acelea ale girantilor următori.

Articolul 56

În cazul unui regres, după o acceptare parțială, acel care plătește suma pentru care cambia nu a fost acceptată poate cere să se facă mențiune de aceasta plata pe cambie și sa i se dea chitanța. Posesorul trebuie, în afară de aceasta, să-i predea o copie a cambiei, certificată conform, cum și protestul pentru a-i face posibil exercițiul regresurilor ulterioare.

Articolul 57

Oricare persoana, avînd dreptul se exercite regresul, poate, dacă nu s-a stipulat altfel, să se despăgubească prin o noua cambie (contra-cambie), trasa la vedere asupra unuia din girantii săi și platibila la domiciliul acestuia.

Contra-cambia cuprinde, în afară de sumele arătate la art. 53 și 54, un drept de curtaj și taxa de timbru pentru ea.

Dacă contra-cambia este trasa de posesor, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde cambia originara este platibila asupra locului domiciliului girantului. Dacă contra-cambia este trasa de un girant, suma este fixată după cursul unei cambii la vedere, trasa dela locul unde tragatorul contra-cambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului.

Articolul 58

După trecerea termenelor fixate:

a) pentru prezentarea unei cambii la vedere sau la un anume timp dela vedere;

b) pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;

c) pentru prezentarea la plata în cazul stipulatiunii "fără cheltuieli".

Posesorul este decăzut din drepturile sale împotriva girantilor, împotriva tragatorului și împotriva celorlalți obligați cu excepțiunea acceptantului.

În cazul în care cambia nu este prezentată spre acceptare în termenul stipulat de tragator, posesorul este decăzut din dreptul sau de regres, atît pentru neplata, cat și pentru neacceptare, afară numai dacă nu rezultă din cuprinsul stipulatiunii ca tragatorul a înțeles să se descarce numai de garanția de acceptare.

Dacă stipulatiunea unui termen pentru prezentare este cuprinsă într-un gir, numai girantul poate opune lipsa.

Articolul 59

Cînd prezentarea cambiei sau facerea protestului în termenele prescrise este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forta majoră), aceste termene sînt prelungite.

Posesorul este dator sa aducă, fără întîrziere, la cunoștința girantului sau, prin scrisoare recomandată, cazul fortuit ori de forta majoră și să facă pe cambie sau pe adaus mențiune datată și semnată de el de aceasta încunoștiințare; pentru rest se aplică dispozițiunile art. 49.

După încetarea cazului fortuit ori de forta majoră posesorul trebuie fără întîrziere, să prezinte cambia spre acceptare sau spre plata și dacă este nevoie s-o protesteze.

Dacă cazul fortuit ori de forta majoră tine peste treizeci de zile dela scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare și de protest.

Pentru cambiile la vedere sau la un anume timp dela vedere, termenul de treizeci de zile curge dela data cînd posesorul a încunoștiințat pe girantul sau despre cazul fortuit ori de forta majoră, chiar dacă încunoștiințarea este facuta înainte de expirarea termenului de prezentare; la termenul de 30 de zile se adauga termenul de vedere sau dela un timp dela vedere arătat în cambie.

Nu se socotesc cazuri fortuite ori de forta majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a însărcinat-o să prezinte cambia sau de a o protesta.

Articolul 60

Între mai mulți obligați care au o situație egala în cambie nu se poate exercita acțiunea cambiala, raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate după normele relative la obligațiunile solidare.

Articolul 61

Cambia are valoare de titlu executor pentru capital și accesorii, stabilite conform art. 53, 54 și 57.

Pînă la unificarea regulilor de procedura, se extinde în ce privește cambia, formula executorie astfel cum este arătată în art. 135 cod pr. civilă din Vechiul Regat.

Instanța competența pentru a investi cambia cu o formula executorie este judecătoria de ocol dacă suma arătată în cambie nu depășește suma de lei 50.000 și tribunalul în caz contrar.

Contra jurnalului de investire nu este drept de apel.

Cambia emisă în străinătate are aceleași efecte executorii, dacă acestea sînt admise și de legea locului unde cambia a fost emisă.

Somatiunea de executare trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cambiei sau a protestului, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorită.

Pentru obligațiunile cambiale subscrise prin procura, somatiunea va face mențiune și de actul din care rezultă mandatul.

Articolul 62

În termen de 5 zile dela primirea somatiunii, debitorul poate face opoziție la executare.

Opoziția se va introduce la instanța care a investit cambia cu formula executorie. Ea se va judeca de urgenta și cu precădere înaintea oricărei alte pricini.

Hotărîrea pronunțată asupra opoziției va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile dela pronunțare.

Instanța va putea suspenda executarea numai în caz cînd oponentul nu recunoaște semnatura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaște procura.

În caz de suspendarea executării creditorul va putea obține măsuri de asigurare.

Articolul 63

În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de opoziție la somația de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepțiunile de nulitatea titlului, potrivit dispozițiunilor art. 2, precum și cele care nu sînt oprite de art. 19.

Excepțiunile personale vor trebui să fie grabnica solutiune și întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă.

Excepțiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfățișare.

Prin primul termen de înfățișare se înțelege primul termen la prima instanța, cînd procedura fiind îndeplinită, părțile pot pune concluzii în fond chiar dacă pîrîtul sau oponentul nu se prezintă.

Articolul 64

Dacă din raportul care a dat naștere emisiunii sau transmisiunii cambiei, deriva o acțiune cauzala, aceasta rămîne în fiinta cu toată emiterea sau transmisiunea cambiei, afară de cazul cînd se dovedește novatiunea.

O asemenea acțiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedește cu protestul lipsa de acceptare sau de plată.

Posesorul cambiei nu poate exercita acțiunea cauzala decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanței competente, justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce-i pot aparține.

Articolul 65

Cînd posesorul a pierdut acțiunea cambiala în contra tuturor obligatilor și nu are contra acestora acțiune cauzala, poate exercita contra tragatorului, acceptantului sau girantului o acțiune pentru plata sumei cu care aceștia s-au îmbogățit fără cauza în dăuna sa.

Articolul 66

Protestul se face de portărel, iar în comunele neresedinte de tribunal, el poate fi făcut și de judecătorul de ocol.

În tinuturile unde funcționează notari publici, protestul va fi făcut de aceștia, potrivit competintei lor și legilor în vigoare.

Asistența martorilor nu este necesară la facerea protestului.

Articolul 67

Protestul poate fi încheiat prin act separat pe însuși originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copia, ori pe un adaus al acestora. Dacă protestul se încheie pe un adaus, acel care-l încheie trebuie să pună sigiliul oficial pe linia de unire.

Pentru mai multe titluri plătibile de aceeasi persoana, în același loc protestul se poate face la cererea posesorului printr-un singur act separat.

Dacă protestul este cuprins în act separat, mențiune de facerea protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.

Articolul 68

Protestul trebuie făcut în locurile prevăzute de art. 42 contra persoanelor respectiv indicate de acest articol, chiar dacă nu sînt prezente.

Dacă domiciliul acestor persoane nu poate fi găsit, protestul se va putea face în orice loc din cuprinsul comunei locului de plată, după alegerea posesorului cambiei.

Incapacitatea persoanelor cărora cambia trebuie să fie prezentată nu dispenseaza de obligațiunea de a dresa protestul contra acestora, cu excepția celor prevăzute de ultimul alineat al art. 49.

Dacă persoana căreia trebuie să fie prezentată cambia a încetat din vieata, protestul se va face de asemenea pe numele sau, după regulile precedente.

Articolul 69

Protestul trebuie să cuprindă:

1. Anul, luna, ziua și ora în care a fost dresat.

2. Numele și pronumele celui care a cerut facerea protestului.

3. Numele și pronumele persoanei sau persoanelor contra cărora s-a făcut protestul.

4. Arătarea locurilor în care a fost dresat, cu mențiunea cercetărilor făcute, conform art. 42.

5. Transcrierea exactă a cambiei, dacă protestul nu s-a făcut chiar pe înscrisul cambial.

6. Somatiunea de plată, răspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obținut nici un răspuns.

Protestul va fi subscris de notarul care l-a dresat.

Cînd trasul căruia i se prezintă spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare să-i fie facuta în ziua următoare, aceasta cerere trebuie cuprinsă în protest.

Articolul 70

Ștersăturile, indreptarile și scrisul printre randuri sau cu semn de trimitere, trebuiesc să fie aprobate de acel care face protestul.

Articolul 71

Cel care face protestul este dator sa treacă protestele în întregime, zi cu zi, după ordinea datei, într-un registru special.

Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul.

În caz de pierdere, originalul poate fi înlocuit printr-o copie legalizată după registru.

Articolul 72

În cea dintâi zi a fiecărei săptămâni, corpul portareilor, judecătoria sau notarul public vor trimite tribunalului și Camerei de comerț un tablou de protestele de neplata făcute în cursul săptămânii precedente.

Tabloul va arata data protestului, numele și pronumele persoanei împotriva careea s-a făcut protestul, al celei care a cerut protestul și scadenta titlului protestat.

Tribunalele vor tine un registru de evidenta a protestelor.

Articolul 73

În afară de cazul cînd tragatorul a stipulat obligațiunea de protest, acesta poate fi înlocuit, dacă posesorul se invoieste, printr-o declarație de refuz de acceptare sau plata scrisă și datată pe titlu sau pe adaus, semnată de cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Aceasta declarațiune trebuie să fie investită cu data certa, în termenul stabilit pentru facerea protestului.

Articolul 88

În cazul alterarii textului unei cambii, semnatarii posteriori alterarii sînt ținuți în limitele textului alterat; semnatarii anteriori sînt ținuți potrivit textului original.

În cazul în care din titlu nu rezultă sau nu dovedește ca semnatura a fost pusă înainte sau după alterare se presupune ca a fost pusă înainte.

Articolul 89

În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unei cambii, posesorul va putea înștiința despre aceasta pe tras și sa ceara anularea titlului printr-o cerere adresată președintelui tribunalului locului în care cambia este platibila, sau judecătorului de ocol al locului de plată.

Cererea va trebui sa arate condițiunile esențiale ale cambiei și, dacă este vorba de o cambie în alb, elementele suficiente spre a o identifica.

Președintele tribunalului sau judecătorul, după examinarea cererii și a elementelor produse, cum și a dreptului posesorului, va pronunța în cel mai scurt timp posibil o ordonanța prin care, specificand datele cambiei, o va declara nulă în mâinile oricui s-ar găsi și va autoriza a se face plata ei după trecerea de 30 zile dela publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, în cazul cînd cambia a scăzut sau este la vedere, sau de 30 zile dela data scadentei dacă aceasta este ulterioară publicațiunii în Monitorul Oficial, și numai dacă între timp deținătorul nu a făcut opoziție.

Ordonanța trebuie să fie notificată trasului și publicată în Monitorul Oficial, la staruinta și pe cheltuiala petitionarului.

Plata facuta de tras înainte de notificarea ordonanței, cu toată înștiințarea facuta, liberează pe debitor.

Articolul 90

În termen de 30 zile dela publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunică atît petitionarului cat și trasului, odată cu citarea lor înaintea instanței locului de plată.

Articolul 91

Pînă la împlinirea termenului prevăzut de art. 89, petiționarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale și dacă este vorba de o cambie deja scăzută, sau care a scăzut între timp, va putea cere plata acelei cambii a carei anulare a cerut-o, depunând o cauțiune egala cu suma pretinsa, sau sa ceara consemnarea acestei sume.

Articolul 92

După trecerea termenului prevăzut de art. 89, fără a se fi făcut opoziție, sau după respingerea opoziției printr-o hotărîre rămasă definitivă, cambia pierdută sau sustrasa nu mai are niciun efect.

Oricine a obținut înlocuirea cambiei, va putea, la prezentarea ordonanței de anulare și a certificatului grefei respective de neintroducerea opoziției în termen, sau la prezentarea hotărîrii definitive de respingerea opoziției, sa ceara plata acelei cambii; cînd cambia a fost data în alb sau nu a scăzut încă, va putea cere, în aceleași condițiuni, un duplicat.

Pentru cambiile scăzute sau la vedere declarate nule, dobânzile curg în conformitate cu art. 53 și 54, afară de cazul cînd suma datorată a fost depusa potrivit art. 46 pe seama persoanei în favoarea căreia a avut loc anularea sau a fost pronunțată sentinta.

Articolul 93

Ordonanța sau hotărîrea rămasă definitivă stinge orice drept decurgînd din cambia anulată, fără a prejudeca eventualele acțiuni ale posesorului față de cel care a obținut anularea.

Articolul 94

Orice acțiuni rezultând din cambii împotriva acceptantului se prescriu prin trei ani, socotiți dela data scadentei.

Acțiunile posesorului împotriva girantilor și împotriva tragatorului se prescriu printr-un an socotit dela data protestului făcut în timp util sau dela data scadentei în caz de stipulațiune, fără cheltuieli.

Acțiunile girantilor unii împotriva altora și împotriva tragatorului, se prescriu prin 6 luni socotite din ziua din care girantul a plătit cambia sau din ziua în care acțiunea de regres a fost pornită împotriva sa.

Acțiunea de imbogatire fără cauza se prescrie printr-un an din ziua în care hotărîrea pronunțată asupra acțiunii cambiale va fi rămas definitivă.

Articolul 95

Plata unei cambii, a carei scadenta este într-o zi de sărbătoare legală, nu poate fi cerută decât în prima zi lucrătoare ce urmează. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la cambie, în special prezentarea spre acceptare și protestul, nu pot fi făcute decât într-o zi lucrătoare.

Cînd unul din aceste acte trebuie să fie făcut într-un anumit termen, a cărui ultima zi este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prelungit pînă la prima zi lucrătoare ce urmează. Zilele de sărbătoare legală intermediare intră în calculul termenului.

Articolul 96

În termenele legale sau convenționale nu socotește ziua dela care ele încep să curgă.

Articolul 97

Nu sînt admise termene de grație, nici legale, nici judecătorești.

Articolul 98

Prin cuvântul "domiciliu", în sensul prezentei legi, se înțelege locul unde persoana obligată, la care se referă, își are locuinta sau sediul, iar prin cuvântul "loc de plată" se înțelege întreg teritoriul comunei respective.

Articolul 99

Subscrierea prin punere de deget nu este socotită semnatura, afară numai dacă înscrisul este făcut în forma autentică sau notarială.

Articolul 100

În cambia trasa, care, nu trebuie să fie prezentată la acceptare, cum și în orice alta cambie trasa, în cazul în care nu a fost acceptată, tragatorul poate, în limitele sumei prevăzută în cambie, sa cedeze printr-o clauza inserată în cuprinsul cambiei, creanta sa derivând din vînzarea de mărfuri, pe care o are față de tras.

Clauza trebuie să cuprindă, sub sancțiune de nulitate, data și numărul facturii referitoare la vînzarea de mărfuri.

În cazul unei cambii, emisă la ordinul tragatorului însuși, clauza de cesiune poate fi inserată în primul gir.

Cesiunea nu poate fi facuta de tragator decât în favoarea unei bănci sau a unui bancher, însă va folosi tuturor girantilor succesivi.

Articolul 101

Cesiunea dobândește efect față de terți prin notificarea facuta trasului, notificare ce se poate face și prin scrisoare recomandată, cu recipisa de întoarcere; notificarea trebuie să cuprindă mențiunile exacte pentru identificarea cambiei.

Prezentarea cambiei facuta trasului, rezultând din protestul de neacceptare, tine loc de notificare.

Articolul 102

Trasul, după notificarea cesiunii, nu poate plati decât posesorului cambiei.

Acesta nu poate valorifica față de tras drepturile derivând din cesiune, decât dacă a dresat protestul de neplata contra acestuia și nu au trecut 5 zile dela comunicarea facuta tragatorului a somației de executare, conform art. 61, sau dela citare în acțiunea cambiala, ori dela admiterea creanței cambiale la pasivul falimentului tragatorului, cînd acesta a fost declarat în stare de faliment.

Exercitarea acțiunii contra trasului nu împiedica executarea în același timp a acțiunii cambiale contra tragatorului și a celorlalți obligați.

Posesorul cambiei nu-și va putea valorifica drepturile derivând din cesiune la falimentul trasului decât după facerea notificării cerute de alin. 1 al acestui articol.

Articolul 103

Oricine cesioneaza o creanta în condițiunile prevăzute de art. 100, știind ca în momentul cesiunii nu exista, în total sau în parte, creanta cedata, se va pedepsi cu amendă dela 5.000 - 100.000 lei și închisoare pînă la 6 luni, afară de cazul cînd faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se va aplica aceasta pedeapsa.

Articolul 108

Condițiunile speciale și efectele cambiilor, precum și ale tuturor obligațiunilor sau mențiunilor de pe cambie, făcute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, se vor judeca după legea sub imperiul căreia au fost făcute.

De asemenea și în ce privește termenul de prezentare pentru acceptare.

Articolul 109

Dispozițiunile acestei legi, privind modul de acceptare și de plată, drepturile de acțiune și de regres ce isvorasc din cambie, afară de executarea cambiala, conservarea și stingerea acestor drepturi și efectul forței majore, se întind și asupra cambiilor emise sub imperiul legilor vechi, dacă au scăzut sau au fost prezentate pentru acceptare după intrarea în vigoare a acestei legi.

De asemenea, prin derogare dela art. 76 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane, promulgată cu Inaltul Decret regal cu nr. 1.036 din 7 aprilie 1934, prescripțiile și decăderile isvorand din neintentarea în termenul defipt de acest articol a acțiunilor cambiale relative la cambiile prevăzute de acest articol, se suspenda pe tot timpul aplicatiunii acestei legi.

În consecința creditorul va putea intenta acțiunile cambiale relative la aceste cambii, în tot acest interval de timp, fără a pierde vreun drept față de oricare din semnatarii, girantii sau avalistii cambiei.

În ceea ce privește executarea cambiei, dispozițiunile legii de fața se vor aplica și cambiilor emise mai înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, dacă au scadenta după data de 1 noemvrie 1934.

Articolul 110

Dispozițiunile acestei legi se aplică și la prescripțiunea neimplinita la data punerii în vigoare a legii de față. Începutul acestei prescriptiuni precum și întreruperea ei intervenita sub imperiul legii vechi, se vor judeca după vechile legi.

Dacă termenul de prescripțiune prevăzut în această lege este mai scurt decît cel prevăzut de legile vechi, el se va socoti dela data intrării în vigoare a legii de față, afară numai dacă termenul din prezenta lege s-ar împlini mai târziu decât s-ar fi împlinit, potrivit vechilor legi.

Articolul 111

Legea de fața intră în vigoare la 1 iunie 1934.

Articolul 112

Din ziua intrării în vigoare a acestei legi sînt abrogate toate legile și dispozițiunile anterioare, cu privire la cambie și bilet de ordin.

Articolul 113

Sînt socotite zile de sărbătoare legală, în afară de dumineci, cele prevăzute de legea pentru organizarea judecătorească.

Articolul 114

Un regulament întocmit de Ministerul Justiției va fixa orele cînd cambiile sau biletele la ordin pot fi depuse pentru protest.

Articolul 115

Oficiul de Compensație va fi organizat pe lîngă Banca Naționala a României.