Decizia nr. 260/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 raportat la art. 277 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 806/265/2011 al Judecătoriei Năsăud și care formează obiectul Dosarului nr. 847D/2011 al Curții Constituționale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii în sensul jurisprudenței Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 mai 2011, pronunțată în Dosarul nr. 806/265/2011, Judecătoria Năsăud a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 raportat la art. 277 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva rezoluției procurorului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că legiuitorul, în dorința sa de a asigura cetățeanului dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, a adoptat o normă prin care îl împiedică pe petent sau o împiedică pe orice altă persoană interesată să își exercite dreptul de a sesiza direct instanța de judecată competentă cu o plângere împotriva actelor procurorului, prin stabilirea unui termen de decădere, a cărui dată de început nu o cunoaște, și prin stabilirea unei date intermediare (data soluționării plângerii), pe care, de asemenea, nu o cunoaște. Diligențele pe care ar trebui să le depună petentul sau orice altă persoană interesată pentru a afla dacă procurorul a soluționat plângerea în termenul legal de 20 de zile de la primire sunt vădit nejustificate și aduc aceste persoane pe o poziție de inferioritate față de persoanele care au calitatea de intimați în spețele respective.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 277 și art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală, acestea din urmă fiind modificate prin

Legea nr. 356/2006

pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 277: "Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată.";

- Art. 278^1 alin. 2: "În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 277 și art. 278^1 alin. 2 din Codul de procedură penală au mai fost examinate prin raportare la aceleași prevederi constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză și față de critici similare. Astfel, prin

Decizia nr. 825 din 8 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 5 august 2008,

Decizia nr. 1.223 din 18 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 decembrie 2008, și

Decizia nr. 497 din 7 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2009, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a textelor de lege atacate. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate reprezintă o concretizare a normelor constituționale ce consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. Eventualele abuzuri ale organelor de urmărire penală sau întârzierile în soluționarea plângerilor adresate acestora nu constituie motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței acesteia, considerentele reținute de Curte în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 2 raportat la art. 277 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 806/265/2011 al Judecătoriei Năsăud.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2012.