Decizia nr. 816/2015

Articolul 10

alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 : "(5) Diferența dintre două clase de salarizare succesive este de 2,5% din salariul de bază, solda/salariul de funcție, indemnizația lunară de încadrare, utilizându-se rotunjirea la a doua zecimală a coeficienților de ierarhizare aferenți claselor de salarizare.";

-

Articolul 8

capitolul VIII - anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010 : "(1) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și, după caz, cu vechimea în muncă și în funcție, potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor se stabilesc, după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor în care prin lege specială sau prin prezenta lege se prevede altfel.";

-

Articolul 1

alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 : "(1) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la

Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

(2) În anul 2014, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2013, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.";

-

Articolul 6

alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 : "În anul 2014, prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător personalului de conducere, precum și la trecerea într-o altă tranșă de vechime în funcție personalului care ocupă funcții din cadrul familiei ocupaționale «Justiție».";

-

Articolul 17

alin. (5) din Legea nr. 303/2004 : "Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.";

- Nota 1 - capitolul I - anexa VI din

Legea-cadru nr. 284/2010 : "Prin vechime în funcție, în sensul prezentei anexe, se înțelege vechimea în funcția de judecător, procuror, personal asimilat acestora sau magistrat-asistent.";

-

Articolul 74

alin. (1) din Legea nr. 303/2004 : "Pentru activitatea desfășurată, judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și cu alte criterii prevăzute de lege.";

-

Articolul 86

din Legea nr. 303/2004 : "Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ."

13. În opinia autorului excepției, textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 7 și art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010 , Curtea observă că, referitor la problema de drept a discriminării ce privește salarizarea sub aspectul trecerii într-o altă tranșă de vechime ulterior sau anterior anului 2011, a statuat că avansarea personalului încadrat pe funcții de execuție în gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă și calculul indemnizațiilor potrivit acestor gradații se fac potrivit normelor juridice în vigoare la data unei astfel de avansări, cuantumurile ce ar fi putut fi calculate potrivit legislației aplicabile anterior acestei date neavând regimul juridic al unor drepturi câștigate. De altfel, Curtea a subliniat faptul că legiuitorul poate interveni oricând, din rațiuni ce țin de politica economico-financiară a statului, cu reglementarea unor criterii de avansare și a unor metodologii de calcul al indemnizațiilor obținute în urma avansării, ce devin aplicabile de la data intrării lor în vigoare, înlocuind vechile norme având același obiect, pe care le abrogă (în acest sens s-a pronunțat Curtea prin

Decizia nr. 579 din 29 septembrie 2015 , precitată, paragraful 18, și

Decizia nr. 669 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012).

15. Totodată, prin

Decizia nr. 579 din 29 septembrie 2015 , paragraful 20, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate, care instituie procentul de 2,5 ca diferență între două clase de salarizare, nu conțin niciun element de neconstituționalitate.

Articolul 11

alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010

stabilește, în mod diferențiat pe gradații, modul de calcul al procentelor cu care se majorează salariul de bază, spre deosebire de vechea reglementare aplicabilă salarizării magistraților, care prevedea o majorare de 5%, indiferent de treapta de vechime în muncă în care se trecea. Astfel, diferențele de salarizare referitoare la personalul care ocupă funcții din cadrul familiei ocupaționale "Justiție" provin din întreaga succesiune a actelor normative intervenite după anul 2011, raportată la prevederile aplicabile anterior anului 2011, iar nu din dispozițiile de lege criticate.

16. De asemenea, Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000,

Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007).

17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, Curtea apreciază că soluțiile și considerentele mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

18. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 , Curtea observă că autorul excepției dorește, în esență, ca prin decizia Curții Constituționale să fie recunoscută ca vechime în funcția de judecător și procuror și perioada în care persoanele, care au dobândit calitatea de magistrat în baza dispozițiilor

art. 33 din Legea nr. 303/2004 , au desfășurat muncă de avocat, notar, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară etc.

19. Referitor la această critică de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, a statuat că dispozițiile

Legii nr. 303/2004

reglementează două modalități de admitere în magistratură. Cele două modalități au două elemente comune, primul constând în condițiile generale, enumerate la art. 14 alin. (1), ce definesc vocația sau posibilitatea unei persoane de a dobândi calitatea de magistrat, iar a doua rezidă în promovarea concursului organizat, în acest scop, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații. În continuare, observăm că art. 33 alin. (1) din lege are în vedere o paletă largă de persoane care au vocația de a participa la concursul de accedere în magistratură, acestea desfășurând activități specifice fiecărei profesii în parte. Tocmai de aceea, dispozițiile art. 33 alin. (13) din lege dispun că, după numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) al aceluiași articol sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii.

20. Pe de altă parte, Curtea constată că, potrivit

art. 16 alin. (2) și (4) din Legea nr. 303/2004 , formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori, aceștia efectuând stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor și asistând la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală. Totodată, potrivit

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2004 , auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar și procuror stagiar, aceasta având natura și regimul juridic al unui drept salarial. Astfel, având în vedere specificul pregătirii profesionale realizate în cadrul Institutului Național al Magistraturii, legiuitorul a apreciat că această perioadă constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.

21. Instanța de contencios constituțional a statuat cu valoare de principiu că "stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar este un drept și o obligație a legiuitorului" ( Decizia nr. 108 din 14 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006) și că "stabilirea principiilor și a condițiilor de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului"(Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007).

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Cosmin Pantea în Dosarul nr. 3.722/2/2014 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 10 alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu

art. 8 - capitolul VIII - anexa VI din Legea-cadru nr. 284/2010

și cu art. 1 alin. (1) și (2) și

art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum și a dispozițiilor

art. 17 alin. (5) din Legea nr. 303/2004

privind Statutul judecătorilor și procurorilor coroborat cu nota 1 - capitolul I - anexa VI din

Legea-cadru nr. 284/2010

și cu art. 74 alin. (1) și

art. 86 din Legea nr. 303/2004

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2015.