Decizia nr. 376/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina-Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruța Dărângă.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 9.440/2/2017/a3 al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 360D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.225D/2020 și nr. 1.750D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Liliana Teodoriu și Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 283/32/2020/a1 al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Vasile Gaftoniuc în Dosarul nr. 15.777/193/2019/a1 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

4.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.

6.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.225D/2020 și nr. 1.750D/2020 la Dosarul nr. 360D/2020, care a fost primul înregistrat.

7.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, liberul acces la justiție nu înseamnă accesul la toate gradele de jurisdicție, iar prin textul de lege criticat legiuitorul a urmărit respectarea principiului celerității în soluționarea cauzelor.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

8.

Prin Încheierea din 11 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 9.440/2/2017/a3, Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru.

9.

Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 283/32/2020/a1, Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .

10.

Prin Încheierea din 7 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 15.777/193/2019/a1, Judecătoria Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .

11.

Excepțiile au fost ridicate de Liliana Teodoriu, Catrina Gaftoniuc și Vasile Gaftoniuc în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

12.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că sintagma „fără citarea părților, prin încheiere definitivă“, cuprinsă în textul de lege criticat, aduce atingere accesului liber la justiție și folosirii căilor de atac. Autorii precizează că nu există o cale de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru care se judecă în camera de consiliu fără citarea părților, cu încălcarea principiului oralității și contradictorialității, precum și a dreptului de proprietate.

13.

Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Judecătoria Botoșani - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece legiuitorul a reglementat asupra procedurii de judecată a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru ținând seama că aceasta este necontencioasă. Sunt invocate considerentele care au stat la baza

Deciziei Curții Constituționale nr. 500 din 17 septembrie 2019 .

14.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut în încheierile de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. În realitate, critica de neconstituționalitate, așa cum a fost motivată de autorii excepției, privește doar dispozițiile

art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , care au următorul cuprins: „Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. (...)“.

18.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 19

- Extrădarea și expulzarea,

art. 20

- Tratatele internaționale privind drepturile omului,

art. 21

- Accesul liber la justiție,

art. 44

- Dreptul de proprietate privată și

art. 129

- Folosirea căilor de atac, precum și în

art. 1

- Protecția proprietății din

Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra textului de lege criticat prin raportare la prevederile

art. 21 din Constituție

s-a pronunțat prin mai multe decizii, de exemplu,

Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, și

Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1203 din 20 decembrie 2021.

20.

Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că o cerere de reexaminare reprezintă o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalității taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită.

21.

Atunci când a reglementat soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, scopul legiuitorului a fost respectarea principiului celerității, care ar fi grav afectat prin acordarea dreptului de a exercita o cale de atac împotriva încheierii de soluționare a respectivei cereri, dat fiind că formularea acesteia suspendă procedura în fața instanței, așa cum rezultă din ultima teză a

art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

(a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 22).

22.

În jurisprudența sa, Curtea a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție. Acest drept poate fi supus unor condiționări de fond și de formă, iar existența uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017 , precitată, paragraful 21).

23.

Curtea a constatat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reținut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare pentru a permite instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție (a se vedea

Decizia Curții Constituționale nr. 318 din 10 mai 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, paragraful 19,

Decizia nr. 628 din 9 octombrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 4 martie 2019, paragraful 16, și

Decizia nr. 867 din 18 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 13 iunie 2019, paragraful 19). Pentru aceleași considerente nu se poate reține încălcarea

art. 129 din Constituție , potrivit căruia părțile interesate pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

24.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

25.

Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale

art. 19 ,

20

și

44 , precum și a

art. 1 din Primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că aceasta nu este motivată, iar din compararea textului supus controlului cu normele constituționale de referință nu se poate deduce vreo critică de neconstituționalitate (a se vedea

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

26.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1

-

3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 9.440/2/2017/a3 al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Liliana Teodoriu și Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 283/32/2020/a1 al Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și de Vasile Gaftoniuc în Dosarul nr. 15.777/193/2019/a1 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Judecătoriei Botoșani - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2024.