Decizia nr. 151/2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (4) , ale art. 9^1 și ale art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004
prezumat în vigoare
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (1)
și
(4) , ale
art. 9^1 alin. (1)
și ale
art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004 , excepție ridicată de Marcel Pop în Dosarul nr. 4.669/111/CA/2017*-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 538D/2020.
2.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 ianuarie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul prevederilor
art. 57
și ale
art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 21 februarie 2024 și apoi pentru data de 20 martie 2024, când a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
3.
Prin Încheierea din 9 martie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 4.669/111/CA/2017*-R, Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (1)
și
(4) , ale
art. 9^1 alin. (1)
și ale
art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004 . Excepția a fost ridicată de Marcel Pop în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare, respectiv constatarea calității de revoluționar și a beneficiului drepturilor bănești aferente acestei calități, precum și eliberarea unui nou certificat de revoluționar în baza
4.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate îl lipsesc de sursa de venit și contravin prevederilor constituționale invocate.
5.
Se apreciază că este neconstituțională mai ales prevederea potrivit căreia certificatele doveditoare [care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit
art. 5 alin. (3) , (4) și (5)] se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
6.
Se consideră că prin instituirea sintagmei „preschimbare a certificatelor“, la cererea titularului, se instituie o obligație în sarcina autorului, iar această obligație trebuia instituită în sarcina statului român, având în vederea situația sa specială, de rănit în revoluție, și faptul că trăiește izolat la țară și nu a fost anunțat de obligația preschimbării certificatului de rănit în revoluție.
7.
Se apreciază că, în cazul său, sunt încălcate prevederile constituționale referitoare la dreptul cetățenilor de a fi egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică, dreptul de proprietate, dreptul la indemnizație pentru calitatea de rănit în revoluție fiind asimilat unui drept de proprietate, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la alte forme de asigurări sociale (în cazul său, la indemnizația de rănit în Revoluție), dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de protecție (handicapul dobândit după împușcarea sa în decembrie 1989).
8.
În final, prezentând un scurt istoric al situației de fapt din dosarul în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, autorul menționează că statutul său de rănit în cursul evenimentelor din decembrie 1989 nu a încetat, iar lipsirea sa de un drept câștigat anterior reprezintă un abuz grav, ce trebuie cenzurat de către instanța de judecată, întrucât calitatea sa de revoluționar este atestată de certificatul eliberat în condițiile legii, certificat ce nu a fost anulat de către nicio instanță.
9.
Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări. De asemenea, dreptul de a obține titlurile prevăzute de
art. 3 din Legea nr. 341/2004
nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege. Așa fiind, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală , precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. Prin urmare, dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 412 din 16 mai 2006 ,
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 ,
Decizia nr. 521 din 15 mai 2012 ,
Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014 ,
Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019
și
Decizia nr. 88 din 2 martie 2023 .
12.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile
art. 9 alin. (1)
și
(4) , ale
art. 9^1 alin. (1)
și ale
art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare. Însă, analizând notele autorului excepției depuse în motivarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, acesta critica și
alin. (2) al art. 9^1 din Legea nr. 341/2004 , așa încât obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. 9 alin. (1)
și
(4) ,
art. 9^1
și
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 , potrivit cărora:
–
Articolul 9
:
(1)
Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, după verificare, potrivit
art. 5 alin. (3) ,
(4)
și
(5) , se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv. (...)
(4)
Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea.;
–
Articolul 9
^1:
Termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare calității de revoluționar este 31 iulie 2006.
Termenul final de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar, în vederea îndeplinirii condițiilor stabilite prin lege, este 31 decembrie 2006.;
–
Articolul 10
alin. (1): „Persoanele care nu se încadrează în prevederile
art. 3 alin. (1)
și ale
art. 9 alin. (5)
și care, în termen de 6 luni, nu fac contestație își pierd calitatea deținută anterior.“
15.
Curtea observă că termenele prevăzute la
art. 9^1 din Legea nr. 341/2004
au fost prorogate prin acte normative succesive, respectiv termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare calității de revoluționar până la data de 31 decembrie 2008, iar termenul final de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluționar până la data de 30 septembrie 2007.
16.
De asemenea, Curtea observă că dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2002
fac trimitere la
art. 3 alin. (1)
și
art. 9 alin. (5)
din același act normativ, potrivit cărora:
–
Articolul 3
:
(1)
Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri:
a)
Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta;
b)
Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:
1.
Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniți prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forțele represive, prin loviri sau alte violențe comise de reprezentanți ai acestora.
2.
Luptător Reținut - atribuit celor care au fost puși în detenție preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forțele de represiune, ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.
3.
Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului.
4.
Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.
c)
Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.;
–
Articolul 9
alin. (5): „Prin derogare de la dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză. Contestațiile se soluționează, în fond, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.“
17.
Autorul excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 16 alin. (1)
și
(2)
privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale
art. 21 alin. (1)
și
(2)
referitor la accesul liber la justiție, ale
art. 22 alin. (1)
privind dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei, ale
art. 34 alin. (1)
privind dreptul la ocrotirea sănătății, ale
art. 44 alin. (1)
referitor la dreptul de proprietate privată, ale
art. 47
referitor la nivelul de trai, ale
art. 50
privind protecția persoanelor cu handicap, ale
art. 51
referitor la dreptul de petiționare, ale
art. 52
privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale
art. 148 alin. (2)
privind integrarea în Uniunea Europeană.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor
art. 9 alin. (1)
și
(4)
și ale
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 , din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, prin
Decizia nr. 316 din 21 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 4 noiembrie 2019,
Decizia nr. 465 din 12 iulie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 21 noiembrie 2018, și
Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016.
19.
Astfel, prin
Decizia nr. 316 din 21 mai 2019 , paragrafele 19-21, și
Decizia nr. 465 din 12 iulie 2018 , paragraful 16, Curtea a constatat că în expunerea de motive la
s-a arătat că, drept urmare a evoluției societății democratice românești, unele prevederi ale
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, fie nu mai corespund realităților social-politice și economice actuale, fie au creat unele inechități, ca urmare a interpretării sau aplicării greșite ori abuzive. Așa fiind, prin
s-a reglementat cu privire la preschimbarea certificatelor doveditoare care, în perioada 1990–1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea
și de Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989. Curtea a observat că toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor
art. 16 din Constituție
(a se vedea
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012).
20.
Cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale privind dreptul de proprietate, dreptul la viață, dreptul la integritate fizică și corporală și dreptul la un nivel de trai decent, prin
Decizia nr. 412 din 16 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006,
Decizia nr. 255 din 20 martie 2012 , precitată,
Decizia nr. 521 din 15 mai 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, și
Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, Curtea a apreciat că dreptul de a obține titlul de „luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege. Așa fiind, legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală , precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate. De altfel,
a reglementat cu privire la posibilitatea menținerii drepturilor anterior dobândite, condiționată de respectarea procedurii de preschimbare a certificatelor, în acord cu textul constituțional anterior menționat. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispozițiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condițiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
21.
De asemenea,
Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016 , paragraful 17, Curtea a reținut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile
Constituției
este condiționată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancțiunile nerespectării acestor cerințe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exercițiului drepturilor respective.
22.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezenta cauză.
23.
Considerentele menționate mai sus sunt valabile și în privința dispozițiilor
art. 9^1 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 , întrucât autorul excepției nu critică în mod distinct aceste norme, ci formulează critici de neconstituționalitate identice cu cele aduse
art. 9 alin. (1)
și
(4)
și
art. 10 alin. (1)
din aceeași lege, deja analizat de Curtea Constituțională în jurisprudența sa.
24.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1
-
3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marcel Pop în Dosarul nr. 4.669/111/CA/2017*-R al Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile
art. 9 alin. (1)
și
(4) , ale
art. 9^1
și ale
art. 10 alin. (1) din Legea recunoștinței
pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977
nr. 341/2004
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.