Decizia nr. 263/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Aurelia Popa - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1, 23, 24 și 25 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 241/2001 , excepție ridicată de Gheorghe Paduraru, Virginia Paduraru, Gina Paduraru și Darius Marian Dumitrascu în Dosarul nr. 8.107/2002 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudenta Curții Constituționale, care a statuat ca textele ce fac obiectul excepției sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 28 ianuarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 8.107/2002, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1, 23, 24 și 25 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 241/2001 , excepție ridicată de Gheorghe Paduraru, Virginia Paduraru, Gina Paduraru și Darius Marian Dumitrascu în Dosarul nr. 8.107/2002 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca dispozițiile criticate încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât prin

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

"s-a introdus un regim de protecție diferențiat, scindand chiriașii - cetățeni ai aceleiași tari în chiriași ai unităților locative de stat și chiriași ai persoanelor particulare, care au redobândit de la stat imobilele, după 1989".

Instanța de judecată apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază ca dispozițiile criticate nu contravin principiului egalității cetățenilor în fața legii. Se arata ca textele legale criticate au în vedere, pe de o parte, suprafețele locative deținute de stat sau de unitățile administrative ale acestuia, iar pe de altă parte, suprafețele cu destinația de locuinta aflate în proprietatea unei persoane fizice. Pornind de la aceste doua ipoteze diferite, se ajunge la doua soluții, de asemenea diferite, asa cum au fost ele consacrate de ordonanța de urgență. În primul caz soluția este impusa de ideea ca statul este obligat sa ia măsuri de protecție socială față de cetățeni, pe când în al doilea caz intervine principiul garantarii dreptului de proprietate privată, în contextul limitelor prevăzute de lege. Cu privire la invocarea neconstitutionalitatii art. 25 din ordonanța criticata, se arata ca, în jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusiva a legiuitorului, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedura, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale.

Avocatul Poporului, în punctul sau de vedere, arata ca textele legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. Este invocată în acest sens jurisprudenta Curții, care, prin Decizia nr. 347 din 10 decembrie 2002 și prin Decizia nr. 113 din 24 aprilie 2001, a statuat ca dispozițiile legale sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1) și ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Excepția are ca obiect dispozițiile

art. 1, 23, 24 și 25 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 241/2001 , a căror redactare este următoarea:

- Art. 1: "Contractele de închiriere privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, precum și cele folosite de așezămintele social-culturale și de învățământ, de partide politice, de sindicate și de alte organizații neguvernamentale, legal înregistrate, prelungite sau reînnoite conform

Legii nr. 17/1994

și aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a acesteia, în aceleași condiții, cu excepția nivelului chiriei.";

- Art. 23: "(1) Proprietarii au dreptul sa ceara și să obțină mutarea chiriașilor din spațiile cu destinația de locuinta pe calea unui schimb obligatoriu.

(2) Pentru aceasta proprietarul este obligat sa pună la dispoziție chiriașului, cu contract de închiriere, un alt spațiu cu destinația de locuinta în aceeași localitate sau într-o alta localitate cu acordul chiriașului, cu asigurarea exigențelor minimale prevăzute în anexa nr. 1 la

Legea nr. 114/1996 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dacă locuinta oferită în schimb este proprietatea altei persoane, contractul de închiriere se încheie de către aceasta pentru un termen care nu poate fi mai mic decât cel prevăzut în contractul inițial.";

- Art. 24: "(1) Chiriașul nu este obligat să se mute, dacă în locuinta care i se oferă în schimb nu i se asigura suprafața locuibilă și numărul de camere la care este îndreptățit conform anexelor nr. 1 și 2 la prezenta ordonanță de urgență, dar nici nu poate pretinde o suprafața locuibilă sau un număr de camere mai mare decât cele la care este îndreptățit potrivit prezentei ordonanțe de urgență sau decât cele pe care le deține cu chirie și nici condiții mai bune de locuit decât cele pe care le are în locuinta din care urmează să se mute.

(2) Nu i se va putea cere chiriașului să se mute într-o locuinta insalubra și nici sa accepte o locuinta lipsită de dependintele strict necesare - bucatarie, baie, WC -, prevăzute în contractul de închiriere a locuinței din care urmează să se mute.

(3) Chiriașul nu va putea însă sa invoce, ca motiv al refuzului de a se muta, faptul ca locuinta oferită este situata într-un cartier periferic, ca este mai puțin confortabila datorită felului diferit de încălzire, că nu are curte ori datorită etajului la care se afla locuinta oferită în schimb.

(4) Chiriașul poate fi evacuat și din garajul deținut, dacă acesta a aparținut, la data preluării de către stat, locuinței din care urmează să se mute, chiar dacă proprietarul nu poate să îi ofere chiriașului un alt garaj la schimb.";

- Art. 25: "Litigiile dintre proprietari și chiriași, legate de schimbul obligatoriu de locuinta, sunt de competența judecătoriei în raza căreia se afla imobilul. Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu recurs. Hotărârea instanței de recurs este definitivă și irevocabilă."

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată și, în consecința, urmează să fie respinsă.

Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , în ansamblu, precum și unele dintre articolele ei au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, iar Curtea, prin mai multe decizii, a statuat în sensul constituționalității lor.

Astfel, prin Decizia nr. 224 din 7 decembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 21 februarie 2000, și prin Decizia nr. 157 din 22 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 12 iunie 2003, Curtea a decis ca instituirea de regimuri juridice diferite în situații care impun rezolvari diferite nu poate fi apreciată drept o încălcare a principiului egalității în fața legii. Asa se explica de ce în cazul chiriașilor statului, unde protecția socială se realizează și prin reînnoirea contractului de închiriere, nu își găsește aplicare schimbul obligatoriu de locuinta, în timp ce în cazul chiriașilor din locuintele retrocedate, domeniu în care prevalează principiul garantarii dreptului de proprietate, s-a impus consacrarea unui atare schimb.

Curtea retine ca statul, chemat sa medieze conflictul locativ dintre proprietarul persoana fizica și chiriaș, a procedat corect, asigurându-i primului posibilitatea valorificării atributelor dreptului sau de proprietate, ingrijindu-se totodată de protecția celui de-al doilea împotriva unor eventuale abuzuri, prin instituirea unor exigente rezonabile fără a căror satisfacere chiriașul nu poate fi obligat sa elibereze locuinta.

Atât considerentele, cat și soluțiile din aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauza, neintervenind elemente noi de natura a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1, 23, 24 și 25 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/1999

privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 241/2001 , excepție ridicată de Gheorghe Paduraru, Virginia Paduraru, Gina Paduraru și Darius Marian Dumitrascu în Dosarul nr. 8.107/2002 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 iunie 2003.