Decizia nr. 134/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Simina Popescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (2), (3) și (6) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Tudor Tatu în Dosarul nr. 7.363/200/2015 al Judecătoriei Buzău - Secția penală și care formează obiectul Dosarului nr. 1.151D/2015 al Curții Constituționale.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Precizează că, în principal, criticile de neconstituționalitate se referă la aspecte legate de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești, iar dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu au incidență în privința suspendării dreptului de a conduce autovehicule, astfel cum rezultă și din Hotărârea din 28 octombrie 1999 pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Escoubet împotriva Belgiei.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea nr. 401 din 29 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 7.363/2002015, Judecătoria Buzău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (2), (3) și (6) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tudor Tatu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de prelungire a dreptului de circulație.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate, în baza cărora se dispune suspendarea dreptului de circulație cu un autovehicul pe drumurile publice și eliberarea unei dovezi înlocuitoare a permisului de conducere fără drept de circulație, sunt neconstituționale, deoarece nu se prevede nici termenul, nici durata maximă pentru care poate fi dispusă această măsură. Ingerința generată de măsura reținerii permisului de conducere și eliberarea unei dovezi înlocuitoare a acestuia fără drept de circulație vizează drepturi fundamentale, precum libertatea individuală, dreptul la liberă circulație, dreptul la viață intimă, familială și privată, în timp ce natura excepțională a măsurilor preventive și de siguranță, care implică restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. În aceste condiții, normele de lege care dau posibilitatea organelor de poliție rutieră de a dispune măsurile preventive de suspendare a dreptului de circulație pentru perioade nelimitate contravin exigențelor art. 53 din Constituție.

6. De asemenea, se susține că, în absența prevederii unui termen pentru care se dispune măsura suspendării dreptului de a conduce autovehicule, procurorul și instanța judecătorească interpretează eronat prevederile

art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , în sensul acordării prelungirii dreptului de circulație doar acelor persoane cărora lea fost eliberată dovada înlocuitoare a permisului de conducere cu drept de circulație. Or, o asemenea interpretare contravine prezumției de nevinovăție, deoarece echivalează cu formarea unei convingeri preconcepute că persoana în cauză ar fi vinovată de săvârșirea unei fapte penale.

7. Judecătoria Buzău - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, însă argumentele autorului excepției privind limitarea în timp a unei astfel de măsuri, care restrânge dreptul de circulație pe drumurile publice, prin raportare și la alte măsuri preventive sau de siguranță, sunt pertinente.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu

Decizia nr. 210 din 13 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, și

Decizia nr. 44 din 27 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 23 februarie 2005.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (2), (3) și (6) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "(1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reține în următoarele cazuri: [...]

b) când titularul acestuia a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 334, art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1) și la art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal; [...]

(2) La reținerea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la alin. (1), titularului acestuia i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și d), la art. 102 alin. (3) lit. a) și c) din prezenta ordonanță de urgență, precum și în cele menționate la art. 334 alin. (2) și (4), art. 335 alin. (2), art. 336, 337, art. 338 alin. (1), art. 339 alin. (2), (3) și (4) din Codul penal, dovada înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulație. [...]

(6) La cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Modul de soluționare a cererii de prelungire a dreptului de circulație se comunică și șefului poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta."

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 23 alin. (11) potrivit căruia "Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată" și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (2), (3) și (6) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

au mai format obiect al controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, cu titlu de exemplu, sunt:

Decizia nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 12 ianuarie 2009,

Decizia nr. 381 din 19 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009,

Decizia nr. 1.603 din 15 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012, și

Decizia nr. 857 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 24 februarie 2016.

15. Curtea a reținut, în esență, că dreptul de a conduce autovehicule și dreptul de a deține un permis de conducere auto în acest scop nu reprezintă drepturi fundamentale, astfel încât invocarea dispozițiilor art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale nu are incidență în cauză.

16. Curtea a mai statuat că reținerea permisului de conducere și eliberarea unei dovezi înlocuitoare fără drept de circulație în cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile la care face trimitere

art. 111 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

vizează atingerea scopurilor enunțate de dispozițiile art. 1 alin. (2) din același act normativ, respectiv "asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective [...]".

17. De asemenea, în ceea ce privește invocarea în motivarea excepției de neconstituționalitate a încălcării dreptului la liberă circulație, prevăzut de art. 25 din Constituție, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că acest drept vizează libertatea de mișcare a cetățeanului, textul constituțional reglementând ambele elemente care formează acest drept fundamental, și anume: libera circulație pe teritoriul României și libera circulație în afara teritoriului țării. Dreptul la liberă circulație, astfel cum este reglementat de Constituția României, nu include și dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deține un permis de conducere auto în acest scop, prevederile constituționale nefăcând referire și la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulație. Ca urmare, fiecare cetățean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloace de transport în comun sau personale), cu respectarea, însă, a regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora (a se vedea

Decizia nr. 1.262 din 25 noiembrie 2008 , mai sus citată).

18. Totodată, Curtea precizează că, din punctul de vedere al conținutului normativ, prevederile de lege criticate nu au legătură cu reglementările constituționale privind libertatea individuală și prezumția de nevinovăție (art. 23) sau dreptul la viață intimă, familială și privată (art. 26), invocate de autorul excepției în susținerea criticii de neconstituționalitate.

19. Distinct de acestea, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză solicită și modificarea textelor de lege criticate, în sensul reglementării unui termen până la care să poată fi dispusă măsura reținerii permisului de conducere. Astfel, Curtea constată că, sub acest aspect, critica de neconstituționalitate are ca finalitate modificarea și completarea prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate. Or, asemenea aspecte nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

20. Cât privește critica de neconstituționalitate a

art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , Curtea observă că aceste norme reglementează procedura prelungirii dreptului de circulație, sfera sa de aplicabilitate vizând doar acele situații de reținere a permisului de conducere în care dovada înlocuitoare se eliberează cu drept de circulație. Or, în prezenta cauză, Curtea reține că autorului excepției i s-a eliberat o dovadă înlocuitoare a permisului de conducere, fără drept de circulație. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile

art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Pe cale de consecință, întrucât condiția legăturii cu soluționarea cauzei, instituită de dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , nu este îndeplinită, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tudor Tatu în Dosarul nr. 7.363/200/2015 al Judecătoriei Buzău - Secția penală și constată că prevederile art. 111 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și (3) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 , excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Buzău - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 martie 2016.