Decizia nr. 195/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Marieta Safta

- prim-magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială "Nicșan Călinești" - S.R.L. în Dosarul nr. 65/39/2015 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.446D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că prin criticile formulate este vizat modul de aplicare a legii. Invocă și jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 7 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 65/39/2015, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Nicșan Călinești" - S.R.L. într-o cauză având ca obiect "contestație act administrativ și fiscal".

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare presupune atât aplicarea normelor de procedură, cât și a normelor de drept substanțial din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , cu privire la calificarea unor fapte ca fiind nereguli, fapt ce aduce atingere principiului neretroactivității legii civile, în condițiile în care se aplică actelor încheiate anterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 . Astfel, în speță, contractul-cadru încheiat între reclamantă și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit s-a încheiat sub imperiul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2006

privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanțării publice nerambursabile pentru proiectele de investiții din cadrul programului Sapard și al

Hotărârii Guvernului nr. 1.644/2006

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2006

privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanțării publice nerambursabile pentru proiectele de investiții din cadrul Programului SAPARD, precum și al

Ordonanței Guvernului nr. 79/2003

privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, "acte normative care nu au reglementat ca nereguli deschiderea procedurii insolvenței, așa cum este aceasta reglementată de

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2011 , neregulă pe care organul de control a reținut-o în speță". Autoarea excepției face și precizarea că, în cauză, "procedura insolvenței, în baza

Legii nr. 85/2006 , s-a deschis la data de 17 iunie 2011, iar

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 30 iunie 2011 și a intrat în vigoare la data de 30 iulie 2011, deci anterior intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență nr. 66/2011 ".

6. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă principiul neretroactivității legii.

7. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/5.678/2015, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.605 din 1 aprilie 2016, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă în acest sens considerentele care au fundamentat

Decizia nr. 342/2013

a Curții Constituționale.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, concluziile scrise depuse la dosar, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 142/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 20 iulie 2012, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: "Prin derogare de la dispozițiile art. 36 și

art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a unui beneficiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prevăzută de prezenta ordonanță de urgență pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanțare din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora."

12. În susținerea neconstituționalității acestor prevederi legale sunt invocate dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 342 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013, a statuat că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora a fost adoptată ca urmare a necesității reglementării, în mod complet, a cerințelor cuprinse în reglementările Uniunii Europene aplicabile fondurilor europene postaderare referitoare la modul de constatare a neregulilor și de recuperare a creanțelor bugetare provenite din nereguli.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

reglementează atât activitățile de prevenire a apariției neregulilor, cât și pe cele de constatare și de recuperare a creanțelor bugetare, de sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și fondurilor publice naționale aferente acestora și la adoptarea căreia s-a avut în vedere legislația Uniunii Europene în materie.

14. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

stabilește că, prin derogare de la dispozițiile art. 36 și

art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a unui beneficiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene sunt obligate să demareze activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare prevăzută de ordonanța de urgență pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanțare din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora. Prevederile de la care se instituie derogarea, respectiv art. 36 și

art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, stabileau măsuri de protecție a debitorilor aflați în insolvență, respectiv suspendarea de drept a oricăror acțiuni judiciare, extrajudiciare sau măsuri de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, începând cu data deschiderii procedurii, precum și menținerea contractelor în derulare la data deschiderii procedurii.

15. Curtea a reținut, în continuare, că dispozițiile

art. 36 din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 66/2011

obligă autoritățile competente în gestionarea fondurilor europene să demareze activitatea de:

a) constatare a neregulilor;

b) stabilire a creanțelor bugetare pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanțare din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora.

16. Așadar, prima obligație a autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene este aceea de a începe activitatea de constatare a eventualelor nereguli apărute în derularea contractului, fără a prezuma că intrarea în insolvență reprezintă de plano o neregulă care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora. A doua obligație a autorităților competente în gestionarea fondurilor europene este aceea de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din neregulile constatate, fiind, deci, o activitate subsecventă constatării unor nereguli.

17. Astfel fiind, contrar susținerilor autorului excepției din prezenta cauză, prevederile

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

nu stabilesc măsuri/nereguli cu caracter retroactiv, ci reglementează obligații ale autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene și procedura de urmat pentru identificarea unor astfel de nereguli în cazul beneficiarilor pentru care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență. Cât privește încadrarea faptelor ce constituie nereguli, în raport cu legislația incidentă la momentul săvârșirii acestora, precum și verificarea aplicării în concret a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății, acestea nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor de judecată. De altfel, așa cum a reținut Curtea Constituțională în aceeași decizie, potrivit art. 21 alin. (19) și (20), procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare este act administrativ, în sensul

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , și constituie titlu de creanță care se emite în vederea stingerii acestei creanțe. Împotriva acestuia se poate formula contestație administrativă, potrivit

art. 46 și 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , iar decizia de soluționare a contestației poate fi atacată la instanța de contencios administrativ, potrivit

art. 51 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 . Aceasta va confirma eventualele nereguli constatate de autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene și, prin urmare, și titlul de creanță bugetară pentru sumele acordate în cadrul contractului/acordului/deciziei de finanțare din fonduri europene și/sau din fonduri publice naționale aferente acestora sau, dimpotrivă, va anula decizia autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene. Tocmai de aceea, instanța de judecată este chemată să analizeze în concret dacă în activitatea beneficiarului contractului s-au înregistrat nereguli de natură să prejudicieze bugetul Uniunii Europene, distinct de simplul fapt al deschiderii procedurii insolvenței, și care, eventual, au condus la intrarea în insolvență.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Nicșan Călinești" - S.R.L. în Dosarul nr. 65/39/2015 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile

art. 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011

privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 7 aprilie 2016.