Decizia nr. 534/2016

Valer Dorneanu
- președinte
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) și ale
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Vasile Cristia în Dosarul nr. 2.610/270/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 785D/2016 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 286 din 11 mai 2016 , ale cărei considerente apreciază că se mențin, pentru identitate de rațiune, și în prezenta cauză. Totodată, în privința dispozițiilor art. 101 alin. (2) din aceeași lege, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a acestei excepții, întrucât textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea litigiului în care a fost invocată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Decizia civilă nr. 309/2016 din 7 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.610/270/2016, Tribunalul Bacău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) și
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de contestatorul Vasile Cristia într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței de respingere a contestației formulate cu privire la hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție nr. 8 Târgu Ocna de respingere a înregistrării candidaturii sale, propuse de Partidul Național Democrat, Organizația Târgu Ocna, la funcția de primar al orașului Târgu Ocna, pe motivul neîndeplinirii condițiilor prevăzute de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 .
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
îngrădesc dreptul de a fi ales, având în vedere că din cuprinsul art. 37 din Constituție lipsește vreo trimitere la o reglementare sau condiționare prin lege a exercițiului acestui drept, Adunarea Constituantă consacrând, astfel, accesul liber al cetățenilor la funcțiile elective. Se mai arată că textul de lege criticat încalcă, totodată, și normele constituționale ale art. 16, 26 și 53, fără a se explica în ce constă această pretinsă contrarietate.
6. Cât privește dispozițiile
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , acestea sunt contrare, în opinia autorului excepției, principiilor și drepturilor consacrate de art. 2, art. 16 și art. 37 din Constituție, întrucât, ca efect al aplicării acestora, există probabilitatea ca primarul ales să nu fie reprezentativ pentru majoritatea membrilor comunității; or, democrația înseamnă decizia majorității, iar nu a unei minorități. Prin sintagma "organele sale reprezentative", cuprinsă în art. 2 din Legea fundamentală, legiuitorul a urmărit să consacre caracterul reprezentativ al autorităților prin care se exercită suveranitatea națională, însă reprezentativitatea nu poate fi conferită decât prin organe alese de majoritate.
7. Tribunalul Bacău - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, pentru a se bucura de prezumția reprezentativității, candidatura trebuie să fie rezultatul susținerii de către un anumit număr de persoane. Astfel, cerința reglementată de
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
se înscrie în marja de apreciere a statului și este una necesară, care face să asigure un suport public, o minimă reprezentativitate pentru persoanele care candidează la o funcție publică, de natură să descurajeze eventualele candidaturi abuzive. Dispozițiile art. 101 alin. (2) din aceeași lege, prin care se stabilește un alt criteriu pentru desemnarea primarului ales, și anume în raport de majoritatea simplă, și nu de majoritatea absolută, sunt expresia exercițiului democratic și nu pot fi contrare principiului suveranității naționale și nici al reprezentativității.
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
este neîntemeiată, deoarece nu se poate reține pretinsa încălcare a prevederilor art. 16, 37 și 53 din Constituție. Este firesc ca legiuitorul să condiționeze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat la funcția de primar sau listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, de prezentarea unei liste de susținători reprezentând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, ca o garanție a reprezentativității acestora (a se vedea, pentru un raționament similar,
deciziile Curții Constituționale nr. 252 din 6 mai 2014 , nr. 522 din 8 mai 2008 și nr. 606 din 20 mai 2008). Textul de lege criticat respectă, totodată, și normele constituționale ale art. 26 din Constituție, referitoare la viața intimă, familială și privată, având în vedere că modalitatea în care persoana desemnată de partidul politic pentru a întocmi listele de susținători înțelege să își îndeplinească această sarcină, și anume cu bună-credință și cu respectarea confidențialității datelor colectate, nu poate reprezenta o problemă de constituționalitate, în sine, a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
(a se vedea, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 75 din 26 februarie 2015 ).
10. În ce privește dispozițiile
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Guvernul susține că acestea nu contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 2, 16, 26, 36, 37 și 53 din Legea fundamentală, astfel cum a reținut și Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 .
11. Avocatul Poporului apreciază, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea
deciziile nr. 287 din 11 mai 2016
și nr. 354 din 24 mai 2016), că textele de lege criticate sunt constituționale, menținându-și, astfel, opinia exprimată în precedent, în dosarele Curții Constituționale nr. 675D/2016, nr. 686D/2016 și nr. 696D/2016.
12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 49 alin. (2) și ale
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins:
- Art. 49 alin. (2): "Pentru fiecare candidat la funcția de primar și listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale trebuie să prezinte o listă de susținători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral și în listele electorale complementare din circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I.";
- Art. 101 alin. (2): "Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate."
15. În susținerea excepției se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la principiul democrației, art. 2 - Suveranitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 - Viața intimă, familială și privată, art. 37 - Dreptul de a fi ales și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea constată că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare. Prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 16 iunie 2016,
Decizia nr. 289 din 11 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 1 iulie 2016, precum și prin
Decizia nr. 290 din 11 mai 2016 *) și
Decizia nr. 355 din 24 mai 2016 **), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunțării prezentei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.
a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 1 august 2016.
**)
Decizia Curții Constituționale nr. 355 din 24 mai 2016
a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 18 iulie 2016.
──────────
17. Curtea reține că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
sunt criticate, și în această cauză, din perspectiva înfrângerii, în principal, a dreptului de a fi ales, deoarece condițiile reglementate pentru exercitarea, în concret, a dreptului de a fi ales în funcția de primar, consilier local sau consilier județean, referitoare la prezentarea, în faza înregistrării candidaturilor, a listei de semnături de susținere provenite de la minimum de 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în circumscripția respectivă, depășesc cadrul constituțional configurat de art. 37 din Legea fundamentală, în sensul că Adunarea Constituantă nu a dorit să lase în seama legiuitorului organic normarea unor cerințe subsecvente exercitării acestui drept, ci a urmărit să asigure accesul liber al cetățenilor la funcțiile elective.
18. Or, prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , Curtea a reținut că procentul de 1% reglementat de textul de lege criticat corespunde celui indicat de recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), care, la pct. 8 din Raportul explicativ, prevăd că "Pentru a evita orice manipulări de acest gen, legea trebuie să stabilească un număr maxim de semnături care nu trebuie să depășească pragul de 1% din alegători." Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reținut mai sus (minimum 1% din alegători), precum și instituirea unei condiții subsidiare referitoare la numărul minim de susținători (nu mai puțin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităților urbane de rangul II și III și de 1.000 în cazul județelor, municipiului București, sectoarelor municipiului București și localităților urbane de rangul I) ține de marja de apreciere a legiuitorului și vizează asigurarea unei minime reprezentativități a candidaților la funcțiile elective (paragrafele 103 și 104 din decizia precitată).
19. Cât privește invocarea principiului suveranității, Curtea, prin aceeași decizie, reiterând propria jurisprudență în materie, a arătat că art. 2 din Constituție exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, ci numai indirect, mijlocit, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum (a se vedea
Decizia nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009,
Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010 și
Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 11 iulie 2012).
20. Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Legea fundamentală. Condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea
Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010 , precitată). În acest context, Curtea a reținut, prin
Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 , precitată, că dispozițiile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale.
21. Pornind de la această constatare, Curtea a examinat actele juridice internaționale în materia drepturilor omului, jurisprudența incidentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și Recomandările Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), observând că dreptul de a alege și de a fi ales nu pot avea caracter absolut, statele membre ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale dispunând de o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral propriu și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut.
22. Pentru identitate de rațiune și în lipsa unor elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței sale, Curtea constată că argumentele reținute prin decizia mai sus amintită își mențin valabilitatea și în această cauză.
23. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea reține că, potrivit acestor norme, "Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate." Aceste prevederi se referă, așadar, la tururile de scrutin pentru alegerea în funcția de primar și modalitatea de desemnare a primarului declarat ales, ele fiind aplicabile în altă etapă a procesului electoral decât cea în care se află autorul excepției, respectiv cea a desfășurării alegerilor și stabilirii rezultatului votului și a cărei existență este condiționată de îndeplinirea condițiilor și parcurgerea, în consecință, a etapelor premergătoare, inclusiv depunerea/acceptarea candidaturilor. Autorul se află, la momentul invocării excepției, abia în această fază premergătoare desfășurării alegerilor, și anume în cea a înregistrării/respingerii candidaturii, etapă obligatorie (și eliminatorie), caracterizată printr-o procedură proprie de formulare și soluționare a contestațiilor, procedură de contestare distinctă de cea specifică etapei desfășurării alegerii și stabilirii rezultatului votului.
24. În plus, Curtea constată că același raționament a fost enunțat și în precedent, în cazul unor excepții de neconstituționalitate cu obiect identic și cu elemente comune sub aspectul obiectului litigiului în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a arătat, prin
Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 14 iunie 2016, sau
Decizia nr. 354 din 24 mai 2016 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunțării prezentei decizii, că aceste prevederi nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată, etapă guvernată de reguli procedurale exprese și imperative referitoare la subiecții care pot formula contestație, obiectul contestației și autoritățile competente a o soluționa. A accepta ideea că, în acest cadru, poate fi contestată însăși procedura de desfășurare a alegerilor (subsecventă acceptării candidaturilor) înseamnă, în realitate, a eluda ansamblul reglementărilor care guvernează procedura electorală, reglementări care conferă calitate procesuală în formularea contestațiilor în mod distinct și etapizat, în mod corespunzător "actorilor" electorali/autorităților/structurilor implicate în fiecare etapă. În plus, a socoti admisibil a se proceda astfel înseamnă a ignora condiția interesului procesual al invocării excepției de neconstituționalitate în cazul unei persoane care, în speță, nu îndeplinește condițiile pentru înregistrarea candidaturii la alegerile pentru funcția de primar, deci nu îndeplinește condiția de a participa la etapa alegerilor, de natură a-i conferi calitatea de a contesta modul de organizare și desfășurare a acestora ( Decizia nr. 246 din 4 mai 2016 , paragraful 54).
a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 18 iulie 2016.
──────────
25. În consecință, Curtea constată inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , dată fiind incidența prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia."
26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
și cu unanimitate de voturi în privința excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (2) din aceeași lege,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Cristia în Dosarul nr. 2.610/270/2016 al Tribunalului Bacău - Secția I civilă și constată că prevederile
art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, sunt constituționale, în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate.
2. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea
Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 iulie 2016.

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 290 din 11 mai 2016

──────────
*)
Decizia Curții Constituționale nr. 354 din 24 mai 2016