Legea nr. 69/1991

Articolul 13

Consiliile comunelor și ale orașelor sînt compuse din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.

Articolul 14

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește în raport cu populația existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor comunei sau orașului

Numărul consilierilor

- pînă la 3.000

11

- între 3.001 și 5.000

13

- între 5.001 și 7.000

15

- între 7.001 și 10.000

17

- între 10.001 și 20.000

19

- între 20.001 și 50.000

21

- între 50.001 și 100.000

23

- între 100.001 și 200.000

25

- între 200.001 și 400.000

31

- peste 400.000

35

Consiliul municipiului București este compus din 75 consilieri.

Articolul 15

Funcția de consilier este incompatibilă cu funcția de:

a) prefect și subprefect, precum și alte funcții publice ale consiliilor locale și județene și din aparatul prefecturilor, ministerelor și ale celorlalte autorități guvernamentale;

b) primar;

c) membru al altui consiliu comunal sau orasenesc.

Din același consiliu local nu pot face parte sotii, ascendenții și descendenții, frații și surorile.

Articolul 16

Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Convocarea consiliilor în ședința de constituire și a primarilor aleși se face de către prefect.

Ședința este legal constituită dacă sînt prezenți consilierii în proporție de cel puțin două treimi. În cazul în care aceasta prezenta nu este asigurata, ședința se va tine, de drept, 3 zile mai tirziu.

Lucrările ședinței de constituire sînt conduse de cel mai în vîrsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

Articolul 17

Consiliile locale aleg, dintre membrii lor, pe întreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-7 consilieri.

Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care:

a) constata existenta unor incompatibilități sau încălcarea condițiilor de eligibilitate;

b) constata ca alegerea consilierului s-a făcut prin frauda electorală.

Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al consilierilor. Persoana al carei mandat este supus validării sau invalidării nu participa la vot.

Consiliul este legal constituit după validarea mandatelor a cel puțin două treimi din membrii acestuia.

Hotărîrile privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier pot fi atacate în justiție, în condițiile contenciosului administrativ, de cei interesați.

Articolul 18

Consilierii ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului următorul jurămînt:

"Jur sa respect Constituția și legile tarii și sa fac, cu buna-credința, tot ceea ce sta în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului )...".

Consilierii care refuza să depună jurămîntul sînt considerați demisionați de drept.

După depunerea jurămîntului, consilierul care a condus ședința declara consiliul legal constituit.

Articolul 19

Mandatul de consilier încetează înainte de termen în caz de demisie, incompatibilitate, pierdere a drepturilor electorale, schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială sau deces.

Articolul 20

Consiliul poate alege din rindul membrilor săi, pe durata mandatului, comisii pentru diferite domenii de specialitate, ale căror sarcini se stabilesc prin regulament. Primării și viceprimarii nu pot face parte din aceste comisii.

Articolul 21

Consiliul local are inițiativa și hotărăște, cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepția celor care sînt date prin lege în competența altor autorități publice.

Consiliul local are următoarele atribuții principale:

a) alege viceprimarii;

b) aproba statutul comunei sau orașului și regulamentul de funcționare a consiliului, pe baza statutului și regulamentului-cadru orientative, elaborate de Guvern;

c) aproba studii, prognoze orientative și programe de dezvoltare economico-socială;

d) stabilește statutul personalului, organigramele și numărul de personal, la propunerea primarului;

e) aproba bugetul local, formarea, administrarea, întrebuințarea și executarea acestuia; aproba virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba împrumuturile și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

f) stabilește impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, pe timp limitat, în condițiile legii;

g) administrează domeniul public și privat al comunei ori orașului și exercită drepturile prevăzute de lege cu privire la regiile autonome pe care le-a înființat;

h) poate înființa instituții și agenți economici de interes local; hotărăște asupra concesionarii sau închirierii de servicii publice, participării la societăți comerciale, locatiei de activități sau servicii ale administrației publice;

i) numește și eliberează din funcție membrii consiliilor de administrație ale regiilor autonome și membrii consiliilor imputernicitilor statului de la societățile comerciale cu capital integral de stat, de interes local;

j) urmărește și controlează activitatea consiliilor imputernicitilor statului de la societățile comerciale de interes local, pe perioada existenței lor, primind trimestrial rapoartele acestora;

k) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau societățile comerciale pe care le înființează;

l) asigura buna funcționare a serviciilor de gospodărie comunală, transport local și rețele edilitare;

m) aproba și asigură realizarea programelor de organizare și dezvoltare urbanistica a localităților, precum și de amenajare a teritoriului, cu respectarea traditiei locale și a prevederilor legale; asigură realizarea lucrărilor publice;

n) asigura condițiile necesare bunei funcționari a instituțiilor locale de învățămînt, sanitare, de cultura și de tineret, de sub autoritatea sa;

o) organizează serviciile publice în condiții de operativitate și eficienta;

p) ia măsuri pentru crearea condițiilor necesare petrecerii timpului liber al cetățenilor și asigura desfășurarea activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

r) acționează pentru refacerea și protecția mediului înconjurător în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția și conservarea monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor și rezervațiilor naturale;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecție socială;

s,) asigura libertatea comerțului și a concurentei loiale și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii;

t) înființează și asigura funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

t,) asigura apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor;

u) organizează tîrguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și asigura buna funcționare a acestora;

v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetățean de onoare al comunei sau orașului;

x) hotărăște asocierea cu alte consilii locale, precum și cu agenți economici din țara și din străinătate, în scopul realizării și exploatării unor lucrări de interes comun;

z) hotărăște stabilirea legăturilor de colaborare, cooperare și înfrățire cu localități din străinătate.

Consiliul local exercita și alte atribuții stabilite prin lege sau prin statutul comunei sau al orașului.

Articolul 22

Mandatul consiliilor locale este de 4 ani.

Consilierii își exercită mandatul de la data depunerii jurămîntului pînă la constituirea noului consiliu ales.

Consiliul legal constituit alege, cu majoritate simpla, pentru durata unei ședințe, un președinte.

Articolul 23

Primarul și serviciile locale ale administrației publice sînt obligate sa pună la dispoziția consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 15 zile, informațiile necesare îndeplinirii mandatului.

Articolul 24

Consiliul local se întrunește în ședința ordinară lunar, la convocarea primarului.

El se poate întruni în ședința extraordinară, ori de cîte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării acesteia.

Ordinea de zi se aduce la cunoștința locuitorilor comunei sau orașului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate.

Articolul 25

Ședințele consiliului local sînt legal constituite dacă este prezenta majoritatea consilierilor.

Prezenta consilierilor la ședințe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului consiliului.

În cazul în care consiliul nu poate funcționa datorită absentei membrilor săi, după 3 convocări consecutive se dizolva de drept. Dizolvarea consiliului se comunică prefectului și atrage organizarea de noi alegeri.

Articolul 26

Ședințele consiliului local sînt publice, cu excepția cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea să se desfășoare cu ușile închise.

Lucrările ședințelor se desfășoară în limba oficială a statului.

Problemele de buget se vor discuta, întotdeauna, în ședința publică.

Articolul 27

Dezbaterile din ședințele consiliului se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, de secretar și de cel puțin 3 consilieri.

La începutul fiecărei ședințe, secretarul consiliului prezintă procesul-verbal al ședinței anterioare și îl supune aprobării consiliului. Consilierii au dreptul sa conteste conținutul procesului-verbal și sa ceara menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.

Procesul-verbal se depune într-un dosar special al ședinței respective, care va fi sigilat și semnat de președinte, secretar și de consilierii menționați la alin. 1.

Articolul 28

Ordinea de zi a ședințelor se aproba de consiliu, la propunerea celui care, în condițiile art. 24, a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente.

Articolul 29

Consiliul local, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, adopta hotărîri, cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți, în afară cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere o alta majoritate. În caz de paritate de voturi, hotărîrea nu se adoptă.

Hotărîrile privind bugetul local, stabilirea de impozite și taxe locale, administrarea domeniului public și privat al comunei sau orașului, organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților, amenajarea teritoriului și asocierea cu alte consilii sau cu agenți economici din țara și străinătate se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului.

Consiliul poate stabili ca unele hotărîri să fie luate prin vot secret. Hotărîrile cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret.

Proiectele de hotărîri pot fi propuse de consilieri sau primar.

Articolul 30

Hotărîrile consiliului local se semnează de către președintele ședinței respective.

Hotărîrile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

În unitățile administrativ-teritoriale în care minoritățile naționale au o pondere însemnată, hotărîrile se aduc la cunoștința cetățenilor și în limba acestora.

Articolul 31

Nu poate lua parte la deliberarea și adoptarea hotărîrilor consilierul care:

a) fie personal, fie prin soț, sotie, afini sau rudele sale pînă la gradul IV inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului;

b) este membru al organelor de conducere ale regiilor autonome sau ale societăților comerciale în legătură cu care are loc deliberarea.

Hotărîrile luate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. 1 pot fi anulate, în condițiile legii.

Articolul 32

Problemele înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului nu pot fi dezbătute dacă nu sînt însoțite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al administrației publice locale.

Articolul 33

Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărîrile acestuia. De asemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfășurată în exercitarea mandatului.

Articolul 34

Consiliul local poate fi dizolvat în următoarele cazuri:

a) numărul consilierilor s-a redus sub jumătate și nu s-a putut completa prin supleanți pînă la două treimi;

b) hotărîrile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau încalcă ordinea de drept;

c) compromite cu rea-credința interesele comunei sau ale orașului.

Dizolvarea consiliului se face prin hotărîre a Guvernului, la propunerea motivată a prefectului. Hotărîrea de dizolvare va stabili și data alegerilor pentru noul consiliu local, care nu poate depăși 60 de zile de la dizolvare decît în situații excepționale.

Hotărîrea de dizolvare poate fi atacată de cei interesați în fața instanței de contencios administrativ. În acest caz, nu se mai efectuează procedura prealabilă cerută de lege.

Pînă la alegerea noului consiliu, primarul va rezolva problemele curente ale unității administrativ-teritoriale.

Articolul 35

În exercitarea funcției, consilierii sînt ocrotiți de lege.

În cazul în care un membru al consiliului săvîrșește acte contrare Constituției și legilor ori compromite cu rea-credința interesele comunei sau orașului, el poate fi demis din funcție, la propunerea prefectului, prin hotărîre a Guvernului.

Prefectul poate suspenda din funcție persoana a carei demitere a cerut-o.

Împotriva acestei măsuri, consilierul se poate adresa instanței în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Articolul 36

La lucrările consiliului pot participa, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean, reprezentanții acestora, parlamentarii, precum și alte persoane invitate, a căror prezenta este considerată utila.

Articolul 47

Fiecare consiliu local are cîte un secretar. Secretarul este funcționar public și trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. În mod excepțional, prefectul poate aproba ca, la comune, în funcția de secretar să fie angajate, după examenul de capacitate, și persoane care au numai bacalaureatul. Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei formațiuni politice.

Articolul 48

Numirea și eliberarea din funcție a secretarului consiliului comunal și orasenesc se fac de către prefect. Numirea se face pe bază de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul se bucura de stabilitate în funcție și se supune regulilor cuprinse în statutul funcționarilor publici.

Articolul 49

Secretarul îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) participa la ședințele consiliului local;

b) avizează proiectele de hotărîri ale consiliului local;

c) primește și distribuie corespondenta;

d) asigura efectuarea lucrărilor de secretariat;

e) asigura convocarea consiliului local;

f) pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

g) comunică și înaintează, în termen de 10 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităților și persoanelor interesate, actele emise de către consiliul local sau de către primar;

h) asigura aducerea la cunoștința publică a hotărîrilor și dispozițiilor de interes general;

i) eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului, în afară celor cu caracter secret stabilit potrivit legii; eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă;

j) legalizează semnături și confirma autenticitatea copiilor cu actele originale, cu excepția celor care se eliberează de autoritățile centrale.

Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul local sau de către primar.

Articolul 50

Serviciile publice ale comunei sau orașului se organizează de către consiliul local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispune.

Articolul 51

Angajarea și eliberarea din funcție a personalului serviciilor publice locale se fac de către primar, în condițiile legii.

Articolul 52

Consiliul local aproba regulamente de organizare și funcționare a serviciilor publice, stabilește competentele, atribuțiile și salarizarea personalului, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 53

Condițiile privind angajarea, promovarea, eliberarea din funcție, precum și drepturile și obligațiile personalului din serviciile publice ale consiliului local sînt stabilite prin lege și regulamente.

Personalul din serviciile publice locale și din aparatul consiliului are statutul de funcționar public. Dispozițiile art. 47 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 54

În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației locale se folosește limba română.

Cetățenii aparținînd minorităților naționale, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și serviciile acestora, se pot adresa oral sau în scris și în limba lor maternă.

Cererile și actele prezentate în scris vor fi însoțite de traducerea lor autentificată în limba română.

În cazul în care reprezentantul autorității publice sau funcționarul acesteia nu cunoaște limba minorității respective, se va folosi un interpret.

Articolul 55

Consiliul județean este autoritate a administrației publice județene.

Consiliul județean se compune din consilieri aleși în condițiile Legii privind alegerile locale.

Articolul 56

Numărul consilierilor fiecărui consiliu județean se stabilește în raport cu populația județului, existenta la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

Numărul locuitorilor județului

Numărul consilierilor

- pînă la 350.000

37

- între 350.001 și 500.000

39

- peste 500.000

45

Articolul 57

Constituirea consiliului județean se face în termen de 20 de zile de la data alegerii acestuia. Convocarea consiliului județean în ședința de constituire se face de către prefect.

Articolul 58

La constituirea consiliului județean se aplică în mod corespunzător și prevederile art. 15-20.

Articolul 59

Consiliul județean exercita următoarele atribuții principale:

a) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean;

b) organizează și conduce serviciile publice județene și aproba regulamentele de funcționare a acestora;

c) analizează propunerile făcute de comune și orașe, în vederea elaborării de prognoze economice sau pentru refacerea și protecția mediului înconjurător;

d) adopta programe și prognoze de dezvoltare economico-socială a județului și urmărește realizarea acestora;

e) adopta bugetul județean și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

f) stabilește orientările generale privind organizarea și dezvoltarea urbanistica a localităților, precum și amenajarea teritoriului;

g) administrează domeniul public și privat al județului;

h) asigura construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor de interes județean, precum și a drumurilor de legătură cu județele vecine;

i) alege, dintre consilieri, președintele, vicepreședintele și delegația permanenta a consiliului județean;

j) adopta regulamentul consiliului;

k) aproba statutul personalului din serviciile publice județene, organigramele și numărul de personal;

l) stabilește impozite și taxe județene, precum și taxe speciale pe timp limitat, în condițiile legii;

m) hotărăște înființarea de instituții și agenți economici de interes județean, precum și concesionarea sau închirierea de servicii publice județene, participarea la societăți comerciale, locația de gestiune sau servicii ale administrației publice județene;

n) numește și eliberează din funcție membrii consiliilor imputernicitilor agenților economici ce gestionează bunurile domeniului public de interes județean; urmărește și controlează activitatea consiliilor imputernicitilor acestor agenți, pe perioada existenței lor, analizînd trimestrial rapoarte ale acestora;

o) instituie norme orientative pentru regiile autonome sau pentru societățile comerciale pe care le înființează;

p) înființează instituții social-culturale și sanitare și asigura buna lor funcționare;

r) asigura condiții pentru organizarea și desfășurarea activităților științifice, cultural-artistice, sportive și de tineret;

s) atribuie, în condițiile legii, denumiri de străzi, piețe și unor obiective de interes local;

Consiliul județean îndeplinește și alte atribuții stabilite de lege.

Articolul 60

Mandatul consiliului județean este de 4 ani.

Consilierii își exercită mandatul de la data depunerii jurămîntului prevăzut de art. 18, pînă la întrunirea noului consiliu ales.

Articolul 61

Consiliul județean se întrunește în ședințele ordinare, trimestrial.

El se poate întruni în ședințe extraordinare ori de cîte ori este necesar, la cererea președintelui consiliului, a cel puțin o treime din numărul membrilor consiliului sau a delegației permanente.

Convocarea consiliului județean se face de către președintele acestuia, cu cel puțin 10 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare.

Dispozițiile art. 24 alin. 5, art. 25, 26 și 28 se aplică corespunzător.

Convocarea se face în scris și se consemnează în procesul-verbal al ședinței. Invitația la ședința va preciza ordinea de zi, data și locul desfășurării acesteia.

Articolul 62

Consiliul județean, în exercitarea atribuțiilor ce-i revin, adopta hotărîri.

Articolul 63

Consiliul județean alege, pe durata mandatului sau, o delegație permanenta compusa din 5-7 consilieri, președintele și vicepreședinții consiliului.

Președintele și vicepreședinții consiliului județean sînt și președinte și vicepreședinți ai delegației permanente.

Președintele consiliului județean și vicepreședinții acestuia se aleg din rindul consilierilor județeni, cu votul majorității acestora.

Articolul 64

Delegația permanenta a consiliului județean realizează conducerea operativă a treburilor administrației publice județene, aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului județean și exercită atribuțiile acestuia, cu excepția celor prevăzute în art. 59 alin. 1 lit. d), e), f), i) și j).

În exercitarea atribuțiilor sale, delegația permanenta emite decizii. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoștința persoanelor fizice și juridice interesate.

Dispozițiile art. 30 alin. 3 se aplică corespunzător.

Articolul 65

La ședințele delegației permanente poate asista prefectul sau reprezentantul acestuia.

Articolul 66

Președintele consiliului județean este șeful administrației publice județene și răspunde de buna funcționare a administrației județului.

Serviciile consiliului județean sînt subordonate președintelui acestuia.

Articolul 67

Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții principale:

a) conduce ședințele consiliului județean și ale delegației permanente;

b) asigura executarea hotărîrilor consiliului județean și a deciziilor delegației permanente;

c) sprijină activitatea instituțiilor și a regiilor autonome de interes județean;

d) exercita atribuțiile care revin județului în calitate de persoana juridică;

e) exercita funcția de ordonator principal de credite;

f) întocmește proiectul bugetului județean și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului;

g) numește și eliberează din funcție personalul administrației publice județene, cu excepția secretarului;

h) prezintă consiliului, anual sau ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la starea și activitatea administrației județului, precum și cu privire la starea economică și socială a județului.

Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încredințate de către consiliul județean.

Articolul 68

Președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter individual. Ele devin executorii după ce au fost aduse la cunoștința persoanelor interesate.

Articolul 69

Consiliul județean și al municipiului București are un secretar numit de către Departamentul pentru Administrația Publică Locală, pe bază de concurs, organizat potrivit legii. Secretarul este funcționar public și trebuie să aibă studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu poate fi membru al vreunui partid sau formațiuni politice.

Articolul 70

Dispozițiile prezentei legi privitoare la organizarea și funcționarea consiliilor locale, precum și cele cu privire la primar, cu excepția celor referitoare la atribuții, se aplică, în mod corespunzător, consiliului județean și președintelui acestuia. Secretarului consiliului județean îi sînt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile prezentei legi privitoare la secretarul consiliului local.

Articolul 71

Constituie patrimoniul unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public de interes local, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.

Articolul 72

Aparțin domeniului public de interes local sau județean toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sînt de uz sau interes public și nu au fost declarate de interes național.

Articolul 73

Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile - altele decît cele prevăzute la art. 72 - aflate sau intrate în proprietatea lor prin căile și mijloacele prevăzute de lege.

Articolul 74

Bunurile ce fac parte din domeniul public sînt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Domeniul privat este supus dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Donațiile și legatele de bunuri cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, județean, cu votul a două treimi din numărul membrilor acestuia.

Articolul 75

Toate bunurile aparținînd unităților administrativ-teritoriale sînt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintă anual un raport asupra situației bunurilor.

Articolul 76

Consiliile locale și cele județene hotărăsc cu privire la concesionarea, închirierea, locația de gestiune a bunurilor aparținînd domeniului public sau privat. De asemenea, ele hotărăsc cu privire la vînzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat.

Vînzarea, concesionarea, închirierea și locația de gestiune se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Înstrăinarea bunurilor aparținînd domeniului privat al comunelor, orașelor sau județelor, schimburile de terenuri, delimitarea sau partajarea imobilelor aflate în indiviziune cu acest domeniu privat, renunțările la drepturi sau recunoașterile de drepturi în favoarea terțelor persoane se fac pe bază de expertiza însușită de consiliu.

Articolul 77

Consiliile locale și județene pot contracta, prin învoiala sau licitație, în condițiile legii, lucrări și servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local și județean, după caz, sau a listei publice realizate.

Articolul 78

Consiliile locale și cele județene pot da în folosință gratuita, pe termen limitat, imobile din patrimoniul lor societăților de binefacere sau de utilitate publică, recunoscute ca persoane juridice, în scopul îndeplinirii unor activități care satisfac cerințele cetățenilor din unitatea administrativ-teritorială respectiva.

Articolul 79

Lucrările de construcții și reparații de interes public se executa pe teritoriul comunelor și orașelor, numai în baza unor documentații tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de consiliul local, potrivit legii.

Articolul 80

Documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului privind comuna și orașul se elaborează, se analizează și se aproba în conformitate cu prevederile legii.

Articolul 81

Lucrările aprobate vor fi atribuite, spre execuție, în baza licitației organizate în condițiile legii și cu respectarea stricta a documentațiilor tehnico-economice aprobate.

Articolul 82

Consiliile locale și cele județene pot hotărî înființarea, în condițiile legii, a unor societăți comerciale, asociații, agenții și pot organiza alte activități, în scopul executării unor lucrări de interes local, cu capital social constituit prin aportul consiliilor și al altor persoane juridice și fizice.

Articolul 83

Finanțele comunelor, orașelor și județelor se administrează în condițiile prevăzute de lege, conform principiului autonomiei locale.

Articolul 84

Veniturile administrației publice locale și ale celei județene sînt constituite din sursele realizate pe teritoriul acestora și din alte surse, în conformitate cu dispozițiile legale.

Articolul 85

Veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale sînt prevăzute pentru fiecare an financiar în bugetele respective, aprobate de consiliul local sau, după caz, de cel județean, în condițiile legii.

Articolul 86

Consiliile locale și cele județene asigura veniturile comunelor, orașelor și ale județelor prin stabilirea de impozite și taxe locale sau județene, după caz, precum și prin alte surse stabilite potrivit legii.

Articolul 87

Pentru funcționarea serviciilor publice locale și județene, create în interesul personal al locuitorilor, consiliile locale și județene stabilesc taxe, potrivit legii.

Cuantumul taxelor se stabilește pentru a acoperi cel puțin sumele investite și cheltuielile curente de întreținere a acestor servicii.

Articolul 88

Taxele speciale se încasează numai de la locuitorii care se folosesc de serviciile speciale prestate.

Prin regulamentul aprobat de consiliul local sau județean, după caz, se vor determina condițiile în care se pot percepe taxele speciale și de aprobare de către locuitorii interesați, precum și modul de repartizare a acestora pe locuitor.

Hotărîrile luate de consiliile locale și județene în legătură cu repartizarea taxelor speciale pe locuitor vor fi afișate, de îndată, la sediul acestora și vor fi aduse la cunoștința prin orice mod de publicitate.

Împotriva acestor hotărîri orice persoană interesată poate face contestație, în termen de 15 zile de la afișarea acestora, constatată prin proces-verbal. După expirarea acestui termen, consiliul care a adoptat hotărîrea se întrunește și deliberează asupra contestațiilor primite.

Articolul 89

În bugetele locale și cele județene se înscriu, la cheltuieli, sumele destinate activităților care se finanțează de la aceste bugete, în condițiile legii.

Nici o cheltuiala bugetară nu poate fi aprobată fără existenta surselor de finanțare.

Articolul 90

Consiliile locale și cele județene pot hotărî, cu majoritatea a două treimi din numărul membrilor ce le compun, contractarea de împrumuturi, în condițiile legii. Împrumuturile vor fi prevăzute în bugete, după votarea lor, împreună cu celelalte mijloace de acoperire și rambursare.

Hotărîrile consiliilor privind contractarea împrumuturilor se supun aprobării locuitorilor din unitățile administrativ-teritoriale respective.

Hotărîrile privind împrumuturile se pot aproba numai dacă se constată că unitatea administrativ-teritorială poate garanta acoperirea și rambursarea acestora.

Articolul 91

În bugetele locale și județene se înscriu, la capitolul cheltuieli, și sumele necesare pentru salarizarea președintelui și a vicepreședinților consiliilor județene, primarilor, viceprimarilor, secretarilor, precum și pentru acordarea indemnizațiilor de ședința pentru consilieri, în condițiile stabilite prin regulamentele acestor consilii, pentru plata funcționarilor din serviciile publice ale consiliilor locale și județene, precum și pentru reprezentare și protocol.

Articolul 92

În fiecare buget local și județean se va prevedea, într-un articol special, crearea fondului de tezaur, din care se pot aproba credite suplimentare, potrivit legii, care se utilizează în cazul cînd creditele deschise prin buget pentru necesitați curente nu sînt suficiente.

Articolul 93

Proiectul de buget, întocmit și publicat, este supus deliberării consiliului respectiv, în prima ședința, după expirarea termenului de 15 zile de la data publicării.

Proiectul este însoțit de raportul primarului sau al președintelui consiliului județean, după caz, precum și de contestațiile depuse în termenul de 15 zile de la data publicării proiectului.

Consiliul deliberează, pronunțăndu-se și asupra contestațiilor, adoptînd proiectul de buget după ce acesta a fost votat pe articole.

Articolul 94

Primarul și președintele consiliului județean întocmesc, prin serviciile subordonate lor, și prezintă spre aprobare consiliilor contul de încheiere a exercițiului bugetar.

Articolul 95

Dispozițiile cuprinse în acest capitol se completează cu prevederile Legii privind finanțele publice.

Articolul 96

Guvernul numește cîte un prefect în fiecare județ. De asemenea, numește un prefect pentru municipiul București și Sectorul agricol Ilfov.

Prefectul este ajutat de un subprefect, iar la municipiul București, de 3 subprefecți.

Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărîre a Guvernului.

Pentru a fi numiți în funcție, prefectul și subprefectul trebuie să aibă studii superioare și vîrsta de cel puțin 30 ani.

Articolul 97

Prefectul și subprefectul nu pot fi deputați sau senatori, membri în consiliul județean și în consiliile locale sau primari și nu pot îndeplini o funcție de reprezentare profesională cu caracter național, o alta funcție publică sau o funcție ori activitate profesională salarizata în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale sau oricăror organizații ori unități cu scop lucrativ.

Articolul 98

În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor locale și județene și a primarilor să se desfășoare conform legii.

Între prefecți, pe de o parte, și consiliile locale și județene și primari, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare.

Articolul 99

Prefectul este șeful serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în unitățile administrativ-teritoriale.

Articolul 100

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) asigură realizarea intereselor naționale, respectarea legilor și a ordinii publice;

b) exercita controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităților publice locale și județene;

c) avizează numirea sau eliberarea din funcție a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și în municipiul București;

d) dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor cetățenilor, prin organele legal constituite;

e) răspunde, în condițiile stabilite prin lege, de pregătirea și aducerea la îndeplinire a măsurilor de apărare care nu au caracter militar; autoritățile militare și organele locale ale Ministerului de Interne au obligația sa informeze pe prefect asupra oricărei probleme care poate avea importanța pentru județ;

f) prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale și administrative a județului.

Prefectul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de Guvern.

Articolul 101

În exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor adoptate și emise de autoritățile administrației publice locale și județene, cu excepția celor de gestiune curenta, prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios administrativ, actele acestora, dacă le considera ilegale. Actul atacat este suspendat de drept.

Prefectul se va pronunța asupra legalității acestui act, în termen de 15 zile de la data comunicării actului, ce se va face în 10 zile de la adoptarea lui.

Articolul 102

Prefectul prezintă, anual, consiliului județean sau al municipiului București, o informare cu privire la activitatea desfășurată de serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județ și în municipiul București.

Articolul 103

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, prefectul emite ordine, în condițiile legii.

Ordinele care stabilesc măsuri cu caracter tehnic și de specialitate sînt emise după consultarea organelor sau serviciilor de specialitate și sînt contrasemnate de conducătorii acestora.

Articolul 104

Ordinul prefectului devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoștința publică, prin afișare și publicare cînd conține dispoziții normative, sau de la data comunicării în celelalte cazuri.

Articolul 105

Prefectura are un aparat tehnic de specialitate, a cărui structura și atribuții se stabilesc prin hotărîre a Guvernului.

Articolul 106

În fiecare județ și în municipiul București se organizează, pe lîngă prefecturi, Comisia administrativă.

Comisia administrativă este compusa din: prefect, ca președinte, președintele consiliului județean sau, după caz, primarul general al municipiului București, primarul municipiului reședința de județ și conducătorii serviciilor publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate la nivelul județului și al municipiului București.

Articolul 107

Comisia se convoacă de prefect sau la cererea președintelui consiliului județean, respectiv al primarului general al municipiului București, trimestrial și ori de cîte ori este necesar. La lucrările comisiei pot fi invitați primari ai localităților din județ, precum și orice alte persoane a căror prezenta este apreciată ca necesară.

Articolul 108

Comisia elaborează, anual, programul principalelor lucrări și activități din județ, respectiv din municipiul București, pe care îl comunică autorităților administrației publice locale și județene, precum și serviciilor publice ale ministerelor și celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și municipiul București.

Comisia administrativă sprijină serviciile publice ale ministerelor și pe cele ale administrației publice județene.

Articolul 109

În activitatea sa, Comisia administrativă adopta hotărîri, prin vot deschis, care se semnează de președinte și sînt obligatorii pentru serviciile publice ale ministerelor și celorlalte autorități centrale organizate în județe și în municipiul București.

Lucrările comisiei administrative se realizează prin aparatul prefecturii.

Articolul 110

Divergențele dintre serviciile publice ale ministerelor și ale celorlalte autorități ale administrației centrale organizate în județe și municipiul București și autoritățile administrației publice județene se soluționează de către Guvern.