Decizia nr. 24/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Vasilică și Maria Vasilică în Dosarul nr. 7.073/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 7.073/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Nicolae Vasilică și Maria Vasilică într-o cauză civilă având ca obiect evacuare și pretenții civile.

Așa cum reiese din încheierea de sesizare, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textul de lege criticat are caracter discriminatoriu, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, pe motiv că prevede posibilitatea de a declara recurs numai împotriva încheierilor prin care se dispune suspendarea și a celor prin care se respinge cererea de repunere pe rol a procesului, iar nu și în celelalte situații. Autorii fac referire la cererea de suspendare a judecării procesului până la soluționarea dosarului referitor la constatarea nulității certificatelor de moștenitori ale reclamanților, cerere care a fost respinsă de instanță, "fără posibilitatea exercitării vreunei căi de atac".

Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu instituie un tratament discriminatoriu pentru părțile aflate în proces "în ceea ce privește posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea prin care instanța a respins cererea de suspendare a judecării cauzei".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră excepția de neconstituționalitate neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu instituie părților din proces un tratament discriminatoriu, acestea având posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea prin care instanța a respins cererea de suspendare a judecării cauzei, până la soluționarea dosarului.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Arată că prevederile de lege criticate nu conțin nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat, pe de o parte, de deosebirea de situații, care impune soluții legislative diferite, și, pe de altă parte, de necesitatea de a se asigura celeritatea în soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Subliniază că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut, în strânsă corelare cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității și al nediscriminării nu are semnificația introducerii unei uniformizări a soluțiilor legislative, fiind posibilă aplicarea unor tratamente juridice diferite, în cazurile în care aceasta se justifică în mod obiectiv și rațional, făcându-se trimitere la

Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002, și la

Decizia nr. 395 din 5 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.199 din 15 decembrie 2004.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut:

"Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."

În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorii invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității

art. 244^1 din Codul de procedură civilă s-a pronunțat prin Decizia nr. 324 din 26 noiembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 decembrie 2002, și

Decizia nr. 802 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 705 din 18 octombrie 2007. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat că textul de lege criticat "nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar odată cu fondul fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor." Potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie, încheierea de respingere a cererii de suspendare poate fi atacată cu apel odată cu fondul.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Vasilică și Maria Vasilică în Dosarul nr. 7.073/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008.