Plan · Guvernul
Plan din 18 iulie 2002
de acțiune pentru ocuparea forței de muncă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 10/1972 25 noiembrie 1972 CODUL MUNCII
Are ca temei 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
INTRODUCERE
Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o prioritate strategica a politicii României, a carei realizare depinde de eforturile concertate ale instituțiilor guvernamentale, societății civile, mediului de afaceri și ale fiecărui cetățean român.
Elaborarea Planului național de acțiune pentru ocuparea forței de muncă, denumit în continuare PNAO, reprezintă un obiectiv prioritar al alinierii la strategia europeană în domeniul ocupării forței de muncă în contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.
PNAO a fost realizat în cadrul Proiectului de înfrățire instituțională PHARE RO 9908, derulat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în colaborare cu instituții din două state membre ale Uniunii Europene, respectiv Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Republica Federala Germania și Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării din Olanda.
PNAO a fost elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în colaborare cu Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu alte ministere și instituții, după cum urmează: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Turismului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Institutul Național de Statistica, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, Institutul Național de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Institutul de Științe ale Educației, Camera de Comerț și Industrie a României. De asemenea, au participat la elaborarea acestui important document și asociațiile patronale și organizațiile sindicale reprezentative la nivel național.
PNAO a fost elaborat pe baza liniilor directoare ale strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, adoptate anual de Consiliul Uniunii Europene ca urmare a procesului început o dată cu summitul de la Luxemburg din anul 1997, în conformitate cu titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam.
De asemenea, la elaborarea PNAO s-au avut în vedere obiectivele orizontale ale strategiei europene în domeniul ocupării forței de muncă: creșterea ratei ocupării, dezvoltarea unor strategii naționale pentru invatarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea parteneriatului social și integrarea dimensiunii regionale în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a PNAO, dezvoltarea sistemului de indicatori ai pieței muncii comparabili cu cei existenți la nivel european.
Strategia Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă are la baza patru piloni, și anume:
I. îmbunătățirea capacității de angajare;
II. dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă;
III. promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora;
IV. asigurarea egalității de sanse între femei și bărbați.
PNAO evidențiază măsurile pe care România își propune să le implementeze pe termen scurt și mediu, în vederea creșterii ocupării forței de muncă și reducerii somajului, sprijinirii învățării pe tot parcursul vieții, eficientizarii și flexibilizarii pieței muncii pentru a răspunde rapid schimbărilor economice, evitării discriminarii și excluderii sociale.
PNAO este un document politic adoptat de Guvernul României, care stabilește acțiunile planificate a se realiza în perioada 2002-2003, care va contribui la evaluarea progreselor înregistrate de România ca țara candidata sa adere la Uniunea Europeană. PNAO va reprezenta un instrument de evidențiere a eforturilor României în vederea integrării europene.
Capitolul 1 Contextul economic și social
Consideratii generale Evoluția indicatorilor macroeconomici ilustreaza faptul ca activitatea economică a României s-a caracterizat după anul 1990 printr-o evoluție sinuoasa, măsurile de reforma economică aplicate nefiind întotdeauna cele mai adecvate. Experienta tranzitiei în România prezintă dovezi ale ciclurilor de creștere și descrestere economică. Împreună cu tensiunile structurale și fragilitatea instituțională, aceasta a fost determinata și de inconsecventa politicilor urmărite. Tabelul nr. 1 Cicluri economice ┌──────────────────────────────────────┬───────────┐ │ Cicluri │ Nr. ani │ ├──────────────────────────────────────┼───────────┤ │ Prima recesiune transformationala │ 3 │ ├──────────────────────────────────────┼───────────┤ │ Recuperare │ 4 │ ├──────────────────────────────────────┼───────────┤ │ A doua recesiune transformațională │ 3 │ ├──────────────────────────────────────┼───────────┤ │ Creștere │ 2 │ ├──────────────────────────────────────┼───────────┤ │ Total ani de recesiune │ 6 │ ├──────────────────────────────────────┼───────────┤ │ Total ani de creștere │ 6 │ └──────────────────────────────────────┴───────────┘ Prima recesiune transformationala din primii ani ai tranzitiei, asemănătoare tendințelor din celelalte tari din Europa Centrala și de Est, are o motivatie preponderent obiectivă, decurgând din trecerea brusca de la un sistem economic la altul. În schimb, recesiunea din perioada 1997-1999 înregistrată de economia României, în condițiile în care contextul internațional era favorabil și majoritatea economiilor în tranzitie inregistrau ritmuri de creștere economică importante, își are drept explicație principala inconsecventa politicilor macroeconomice. Măsurile de politica macroeconomica întreprinse în anul 2000, în conformitate cu Strategia naționala de dezvoltare economică a României pe termen mediu, au stopat declinul economic început în anul 1997 și au asigurat o creștere a produsului intern brut, în condițiile revigorarii procesului investitional și a exportului. Totuși procesul de reforma nu a avut consistenta dorita, ceea ce a determinat persistenta unor dezechilibre macroeconomice reflectate în evoluția structurală a unor indicatori și, mai ales, în evoluția eficientei la nivel macroeconomic. Începând cu anul 2001 noul Guvern a adoptat o viziune pragmatica, deschisă spre economia reală. Relansarea creșterii economice a devenit o prioritate a politicii macroeconomice, pornindu-se de la importanța sa atât pentru asigurarea condițiilor de realizare a criteriilor de aderare la UE, cat și pentru creșterea nivelului de trai. Tabelul nr. 2 Evoluția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 1991-2001 ┌──────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 2 │ 2 │ │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 0 │ 0 │ │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 9 │ 0 │ 0 │ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9*1 │ 0*1 │ 1*1 │ ├──────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │1. Produsul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │intern brut -12.9│ -8.8│ +1.5│ +3.9│ +7.1│ +3.9│ -6.1│ -4.8│ -1.2│ +1.8│ +5.3│ │din care │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- Indus- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ trie*2) -12.8│-13.7│ +1.0│ +3.4│ +5.6│ +6.9│ -8.0│ -5.3│ -1.5│ +6.2│ +7.9│ │- Agricul- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ tura*2) -12.3│-12.9│+13.6│ +2.9│ +4.6│ -4.2│ -1.3│-10.4│ +3.3│-18.2│+21.2│ │- Construc- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ tii*2) -19.4│ -5.6│+24.7│+27.4│ +6.7│ +0.8│-19.3│ -4.5│ -2.3│ +6.3│ +5.2│ │- Transpor- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ turi*2) -16.8│ -6.1│ +0.5│ -0.6│ +0.8│ +0.7│-11.7│-13.7│ -4.9│ +3.1│ ) │ │- Comerț*2) -25.6│ -9.1│ -9.1│ -0.9│+21.8│+12.5│-10.8│ +4.1│ +0.4│ +4.8│ )1,7│ │2. Consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │final │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │individual │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │efectiv al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gospoda- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │riilor - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ 1.1│ +0.1│ +6.4│ │3. Consumul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │final │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │colectiv │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │efectiv al │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │adminis- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tratiei │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publice - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │ - │-19,1│+15.9│ -1.9│ │4. Formarea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │bruta de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │capital fix -31.6│+11.0│ +8.3│+20.7│ +6.9│ +5.7│ +1.7│ -5.7│ -4.8│ +4.6│ +6.6│ │5. Import │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de bunuri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(FOB) -41.6│ +8.0│ +4.2│ +9.0│+44.6│+11.3│ -1.4│ +5.0│-10.8│+23.7│+19.1│ │6. Export │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ de bunuri -26.1│ +2.3│+12.1│+25.7│+28.6│ +2.2│ +4.3│ -1.5│ +2.2│+22.1│ +9.8│ │7. Indicele │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │prețurilor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de consum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │● dec. fața │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de dec. an │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │anterior 222.8│199.2│295.5│ 61.7│ 27.8│ 56.9│151.4│ 40.6│ 54.8│ 40.7│ 30.3│ │● medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │an/medie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │an anterior 170.2│210.4│256.1│136.7│ 32.3│ 38.8│154.8│ 59.1│ 45.8│ 45.7│ 34.5│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ ----------- *1) Date conform SEC 95 (Sistem european de conturi). În scopul perfecționării instrumentelor statistice prin care se măsoară evoluția fenomenelor economice și al alinierii la cerințele aquisului comunitar, Institutul Național de Statistica a realizat trecerea la aplicarea metodologiei noului SEC 95, prin stabilirea unui an de legătură între cele doua versiuni ale SEC (SEC 79 și SEC 95). Acest an a fost 1998, an pentru care conturile naționale au fost elaborate conform principiilor metodologice ale celor două sisteme. Începând cu anul 1999 conturile naționale s-au realizat numai pe baza cerințelor metodologice ale SEC 95. *2) Valoarea adăugată bruta. Sursa: Institutul Național de Statistica. 1.1. Evolutii macroeconomice în perioada 1990-2001 După anul 1990 produsul intern brut a avut o evoluție oscilanta, perioadele de creștere neasigurand recuperarea scaderilor de valoare adăugată din perioadele de declin. În anul 2001 produsul intern brut a crescut - în termeni reali - cu 5,3%, fiind al doilea an de creștere economică după o perioadă de 3 ani de reducere a activității economice (tabelul 2). Pe ansamblul economiei creșterea economică din anul 2001, superioară estimarilor inițiale, arata ca tendinta pozitiva este puternic susținută de noul set de politici economice propuse prin Programul de guvernare și reiterate în Programul economic de preaderare 2001 (PEP). Sursa: Institutul Național de Statistica Referitor la structura economiei românești se poate constata ca sectorul serviciilor și-a sporit ponderea în valoarea adăugată bruta, nivelul acesteia crescand cu aproape 25 de puncte procentuale (de la 28,8% în 1990 la 52,1% în 2001), în schimb ponderea celorlalte domenii de activitate s-a diminuat. Industria, care detinea 44,1% din valoarea adăugată bruta creata în 1990, reprezenta în anul 2001 numai 28,9%; ponderea sectorului primar s-a redus aproape la jumătate în acest interval. Contribuția unităților din sectorul privat la crearea produsului intern brut a crescut an de an, ajungând sa reprezinte 67,1% în anul 2001 față de numai 16,4% în anul 1990: - în agricultura ponderea sectorului privat este cvasitotala (97,8% în 2001); - în domeniul construcțiilor sectorul privat a înregistrat o creștere spectaculoasa de la 1,9% în 1990 la 81,1% în 2001; - sectorul serviciilor reprezintă, de asemenea, un domeniu cu o creștere semnificativă a sectorului privat, de la 2% în 1990 la mai mult de 75% din volumul de activitate; - sectorul privat din industrie, deși a crescut an de an, atingand 57,5%, în anul 2000 a fost sub nivelul mediu al contribuției sectorului privat la crearea PIB. Sursa: Institutul Național de Statistica O dată cu relansarea creșterii economice se remarca o imbunatatire a structurii utilizării produsului intern brut în favoarea acumularii și investițiilor. Ponderea consumului final s-a diminuat în anul 2001 cu 2,5 puncte procentuale față de anul 1999 (de la 88,7% la 86,2%), majorandu-se ponderea acumularii brute cu 5,8 puncte procentuale (de la 16,1% la 21,9%). Din anul 2000 formarea bruta de capital fix a început sa înregistreze o tendinta pozitiva, creșterile reale fiind de 4,6% în anul 2000 și de 6,6% în anul 2001. Consecința a fost creșterea ratei de investiții - reprezentând raportul dintre formarea bruta de capital fix și produsul intern brut - la 19,0% în anul 2001. Fluxurile comerciale externe ale României realizate în perioada 1990-2001 au prezentat o creștere valorică ascendenta. Caracteristica generală a întregii perioade a fost faptul ca dinamica exporturilor a fost inferioară celei a importurilor. Acest fapt a determinat înregistrarea unor solduri comerciale permanent negative, cel mai mic deficit comercial FOB-CIF inregistrandu-se în anul 1994, respectiv 958 milioane dolari S.U.A., iar cel mai mare în anul 2001, respectiv 4,2 miliarde dolari S.U.A. Inflatia manifestată în România în intervalul 1990-2000 s-a menținut la un nivel ridicat, dar într-un evident proces de dezinflatie după anul 2000. Dezechilibrele economiei românești, manifestate pe parcursul perioadei de tranzitie, ritmul lent al reformei, persistenta indisciplinei financiare, lipsa unei concurente reale între agenții economici și perpetuarea unor poziții de monopol, precum și acțiunea progresiva a unor factori de corectie structurali sau conjuncturali au contribuit la întreținerea și, în unele perioade, la accentuarea inflației. În cadrul factorilor menționați, în prima parte a intervalului 1991-1993 un aport major la nivelul ridicat al inflației l-au avut factorii corectivi: liberalizarea graduala a prețurilor, eliminarea subvențiilor directe sau indirecte pe produse, măsurile de reforma fiscală (de exemplu, introducerea T.V.A.), deprecierea monedei naționale și altele. În aceste condiții s-au atins cele mai ridicate rate ale inflației la sfârșitul anului (222,8% în anul 1991, 199,2% în anul 1992, 295,5% în anul 1993). Măsurile de macrostabilizare adoptate de Guvern după anul 1993 au condus la reducerea inflației până la un nivel de +27,8% în anul 1995. Anul 1997 a consemnat un nou puseu inflationist cu un maxim de +151,4%, generat de menținerea factorilor corectivi concretizati în măsuri de liberalizare a comerțului și a prețurilor produselor agricole, precum și deprecierea accentuata a cursului de schimb, concomitent cu acțiunea unor factori structurali și conjuncturali pe fondul unei pronunțate scaderi economice. După anul 1997 influența factorilor corectivi a scăzut în intensitate, dar, pe fondul socurilor externe generate de majorarea prețului petrolului, al deficitelor cvasifiscale, al deprecierii monedei naționale, precum și al acțiunii unor factori conjuncturali, inflatia a continuat să se mențină totuși la cote ridicate (la sfârșitul anului inflatia era de 40,6% în 1998, 54,8% în 1999 și 40,7% în 2000). Începând cu anul 2000 inflatia a avut o tendinta constant descrescătoare, constituind un semnal pozitiv, recastingandu-se încrederea populației în moneda naționala și în reducerea inflației. În aceste condiții, în luna decembrie 2001 inflatia a fost de 30,3% față de luna decembrie 2000, inferioară creșterii din perioada decembrie 1999-decembrie 2000 (40,7%). Rata medie lunară a inflației în anul 2001 a fost și ea în scădere, atingand un nivel de 2,2% comparativ cu 2,9% cat s-a înregistrat în anul 2000. 1.2. Prognoze macroeconomice pentru perioada 2002-2005 Prognoza macroeconomica pentru perioada 2002-2005, construită pe baza Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, are ca obiectiv asigurarea creșterii economice, bazată pe sporirea ratei investițiilor. Aceasta se va realiza prin participarea semnificativă a capitalului național și prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investiții directe, astfel încât să se asigure o dezvoltare echilibrata, fără discrepanțe, în evoluția și în structura indicatorilor agregati macroeconomici. Opțiunile strategice care au stat la baza configurarii politicii economice pentru perioada următoare sunt în concordanta cu cele cuprinse în Strategia naționala de dezvoltare economică a României pe termen mediu și se concentreaza pe următoarele obiective prioritare: ● realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative în cadrul reformei structurale și în domeniul disciplinei financiare, obținerea unor deficite bugetare suportabile, dezvoltarea pieței interne, stimularea producției autohtone, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, gestionarea corespunzătoare a datoriei publice și a deficitului contului curent, reducerea treptata a inflației, care, la nivelul anului 2004, să poată fi exprimată printr-o singura cifra; ● îmbunătățirea substantiala a mediului de afaceri pe baza asigurării unui cadru economico-financiar corespunzător și, în principal, prin simplificarea și îmbunătățirea mecanismelor de intrare și operare pe piața românească, care să îi confere acesteia caracterul de piața funcțională, asa cum prevede de altfel unul dintre criteriile economice de aderare; deja s-au întreprins măsuri de simplificare a formalităților de înregistrare a societăților comerciale, iar Legea nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie și Ordonanța Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale reglementează pentru investitori modalități clare și stimulative de operare; ● accelerarea și aprofundarea în mod coerent a reformei fiscale, care se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate, îmbunătățirea controlului cheltuielilor bugetare și sporirea eficientei colectării impozitelor și taxelor; ● accelerarea procesului de privatizare și restructurare în condiții de eficienta și transparenta sporită, pe baza principiului "privatizarea pentru relansare", astfel încât transferul de proprietate să se regaseasca în recapitalizare, modernizare, investiții, într-un management superior al societăților comerciale, cu efecte pozitive în ceea ce privește eficienta economică; ● promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii fizice, științifice și sociale, revitalizarea și retehnologizarea industriilor cu potențial competitiv, construirea unei agriculturi întemeiate pe exploatații de dimensiuni optime, sprijinirea activităților bazate pe tehnologia informatiei și crearea unui mediu prielnic pentru extinderea și dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar; se vor crea astfel condițiile ca la momentul aderării România să fie capabilă să facă fața presiunilor concurentiale din cadrul UE. Principalele ipoteze ale estimarilor privind evoluția viitoare a economiei românești, care decurg din Programul de guvernare 2001-2004, sunt următoarele: ● relansarea cererii interne fără a se neglija rolul cererii externe; ● îmbunătățirea structurii cererii totale, ca urmare a unei dinamici superioare a formării brute a capitalului fix, comparativ cu cea a consumului final; ● o politica a veniturilor care să susțină procesul de dezinflatie, respectiv o evoluție a acestora strict legată de performanțele economice; ● revigorarea producției interne - industrie, construcții - în cadrul căreia se detaseaza industria prelucratoare, cu un aport sporit de valoare adăugată; ● modificarea structurii exporturilor românești în favoarea produselor de prelucrare superioară, cu valoare adăugată mai ridicată; ● continuarea procesului de dezinflatie; ● îmbunătățirea utilizării resurselor de muncă atât prin majorarea numărului de salariați, cat și prin creșterea generală a gradului de ocupare, reflectată în reducerea ratei somajului; ● dezvoltarea unui mediu de afaceri funcțional și atractiv. Privirea de ansamblu pe termen mediu a fost constituită sub forma a doua scenarii - scenariul de baza și scenariul alternativ - fundamentate pe o evoluție diferențiată a contextului intern și internațional, cu implicații localizate, în principal, asupra cererii externe. 1.2.1. Scenariul de baza Continuarea aplicării măsurilor de reforma economică prevăzute în Planul de acțiune al Programului de guvernare, cu aceeași perseverenta ca și în anul 2001, va asigura condițiile pentru menținerea creșterii economice în perioada 2003-2005, cu ritmuri de peste 5%. Prognoza evoluției principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2002-2005 ilustreaza ca prin aplicarea Programului de guvernare se asigura o creștere economică în ritmuri anuale superioare celor din Uniunea Europeană, accelerandu-se procesul de apropiere de nivelul de dezvoltare al țărilor comunitare. Evoluția estimată a principalilor indicatori macroeconomici ilustreaza ca acest nivel se va asigura prin îmbunătățirea echilibrelor macroeconomice, între care prioritara este îmbunătățirea sensibila a raportului dintre componentele cererii totale, respectiv a raportului dintre cererea interna (consum final și acumulare) și cererea externa (exportul net). Cererea agregata Având în vedere ca o creștere sustenabila și de durata presupune o contribuție pozitiva a celor două componente ale cererii totale la creșterea produsului intern brut, dar și ca au existat distorsiuni la începutul intervalului, se apreciază ca începând cu anul 2001 contribuția exportului net nu va mai avea un efect negativ asupra produsului intern brut. Tabelul nr. 3 Contribuții la creșterea reală a PIB ┌────────────────────────┬────────┬──────┬──────┬──────┬──────┐ │ Scenariul de baza │ 2001*) │ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │ ├────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ Produsul intern brut │ 5,3 │ 4,5 │ 5,2 │ 5,5 │ 5,1 │ ├────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ Cererea interna │ 8,5 │ 5,2 │ 5,4 │ 5,5 │ 5,1 │ ├────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ Export net │ -3,3 │ -0,7 │ -0,2 │ 0,0 │ 0,0 │ ├────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ Export de bunuri │ │ │ │ │ │ │ și servicii │ 3,5 │ 2,9 │ 3,1 │ 3,0 │ 2,5 │ ├────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │ Import de bunuri │ │ │ │ │ │ │ și servicii │ 6,8 │ 3,7 │ 3,3 │ 3,0 │ 2,5 │ └────────────────────────┴────────┴──────┴──────┴──────┴──────┘ ------------- Luând în considerare ca dinamica stocului intern de capital este un factor decisiv în sustenabilitatea creșterii economice, se va acorda o atenție deosebită punerii în stare de normalitate a corelatiei consum-economie-investiții, ceea ce înseamnă o creștere a ponderii economiilor în venituri. Totodată, în perspectiva, se preconizeaza o reducere a contribuției consumului final la creșterea produsului intern brut în favoarea formării brute a capitalului fix, ca urmare a dinamicilor diferențiate. Tabelul nr. 4 Modificări procentuale ale indicatorilor economici față de anul anterior - % - ┌─────────────────────┬──────┬───────┬───────┬───────┬───────┬──────────┐ │Scenariul de baza │2001*)│ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │Ritm mediu│ │ │ │ │ │ │ │ anual │ │ │ │ │ │ │ │ 2002-2005│ │ │ │ │ │ │ │ - % - │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │PIB │ +5,3│ +4,5│ +5,2│ +5,5│ +5,1│ +5,0 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Consumul individual │ │ │ │ │ │ │ │efectiv al │ │ │ │ │ │ │ │gospodariilor │ +6,4│ +3,4│ +3,9│ +3,8│ +3,1│ +3,5 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Consumul colectiv │ │ │ │ │ │ │ │efectiv al │ │ │ │ │ │ │ │administrației │ │ │ │ │ │ │ │publice │ -1,9│ +1,0│ +2,0│ +1,0│ +1,0│ +1,2 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Formarea bruta │ │ │ │ │ │ │ │de capital fix │ +6,6│ +8,5│ +10,0│ +12,0│ +12,5│ +10,7 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Modificarea │ │ │ │ │ │ │ │stocurilor │+309,5│ +28,2│ +5,0│ +2,2│ +0,5│ +8,5 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Cererea interna │ +8,1│ +4,8│ +5,0│ +5,1│ +4,8│ +4,9 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Export de bunuri │ │ │ │ │ │ │ │și servicii │ +10,6│ +8,7│ +9,4│ +8,9│ +7,6│ +8,6 │ ├─────────────────────┼──────┼───────┼───────┼───────┼───────┼──────────┤ │Import de bunuri │ │ │ │ │ │ │ │și servicii │ +17,5│ +8,8│ +8,0│ +7,3│ +6,3│ +7,6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────────────────────┴──────┴───────┴───────┴───────┴───────┴──────────┘ ------------- Punerea în aplicare a măsurilor de imbunatatire reală a mediului de afaceri va face ca perioada 2002-2005 să se caracterizeze printr-o relansare semnificativă a procesului investitional. Stimularea investițiilor a devenit deja o realitate, accentul fiind pus pe sectorul privat. Totodată se are în vedere redresarea investițiilor publice, pentru care vor fi alocate resurse bugetare anuale din ce în ce mai mari. În consecința, se estimeaza ca evoluția formării brute de capital fix nu va mai inregistra fluctuatii ca în perioadele anterioare, ci se va caracteriza printr-o creștere anuală constanta, în medie cu 10,7%, asigurându-se astfel bazele pentru o relansare economică de durata. Pe aceasta baza se estimeaza o imbunatatire a economisirii și implicit a ratei investițiilor, care va putea ajunge la sfârșitul anului 2005 la 23% din produsul intern brut. Corespunzător, rata de autofinanțare a economiei românești se va îmbunătăți, urmând sa evolueze de la circa 74% în anul 2000 la 86% în anul 2005. O alta direcție importanța pentru îmbunătățirea stării de echilibru a economiei o reprezintă modificarea structurii acumularii, în sensul diminuării variației de stoc și al majorării ponderii formării brute de capital fix. Sectorul extern Comerțul exterior se asteapta să se dezvolte în continuare în ritmuri susținute, superioare creșterii PIB. Astfel, pentru perioada 2002-2005 se estimeaza o creștere medie anuală de 8,5% a exporturilor de bunuri și de 7,7% a importurilor de bunuri, ceea ce va permite menținerea deficitului comercial FOB-FOB la valori cuprinse între 3,0-3,5 miliarde dolari S.U.A. Uniunea Europeană va continua să fie principalul partener comercial al României, ponderea UE în exporturile României fiind de 70% și în importuri de 60%. Continuand tendintele manifestate, schimbările structurale în comerțul exterior se vor produce în sensul creșterii ponderii produselor cu o valoare adăugată mai ridicată, care să reflecte plusurile de competitivitate obținute din creșterea performantelor economiei. În privinta importurilor se estimeaza ca acestea vor fi orientate cu prioritate către bunurile de investiții, al căror ritm mediu anual de creștere în perioada 2002-2005 poate atinge circa 14%, cu efecte pozitive pe termen mediu și lung. Deficitul contului curent ca procent din PIB se asteapta sa scada gradual, de la 5,9% preliminat pentru anul 2001, sub pragul de 5% în anii 2004 și 2005. Se prevede că principalul factor de ameliorare a deficitului de cont curent sa îl constituie creșterea contribuției transferurilor curente, al căror excedent se asteapta sa crească de la 1,2 miliarde dolari S.U.A. în 2001 la circa 1,6 miliarde dolari S.U.A. în 2005. Având în vedere îmbunătățirea ratingului României pe piețele financiare internaționale, se estimeaza că nu vor fi probleme în susținerea acestui deficit. O alta influența pozitiva o pot avea în perioada preaderarii creșterea transferurilor UE și îmbunătățirea capacității de absorbție a acestora. Evolutii sectoriale Pe latura ofertei se preconizeaza în domeniul construcțiilor ritmuri superioare de creștere față de ritmul PIB. Serviciile direct condiționate de volumul de activitate din construcții, respectiv din transporturi și comerț, vor avea, de asemenea, ritmuri ridicate de creștere. Procesul de ajustare structurală a industriei în perioada 2002-2005 va cuprinde, pe de o parte, modernizarea și dezvoltarea agenților economici cu potențial de competitivitate și, pe de altă parte, reorientarea, redimensionarea sau închiderea parțială ori integrală a unor capacități de producție fără desfacere la intern și la export - acțiuni ce vor fi însoțite de măsuri de atenuare a efectelor sociale. În aceste condiții producția industriala este prevăzută sa crească în perioada 2002-2005 cu un ritm mediu anual de 5,7%. Este necesar de precizat ca, deși se estimeaza ritmuri medii anuale de creștere înalte, producția industriala a majorității sectoarelor se va situa în anul 2005 cu mult sub nivelul anului 1989, numai la trei dintre acestea (confecții textile, mobilier, mașini și aparate electrice) se va depăși acest nivel. Creșterile prognozate în unele sectoare industriale se bazează pe revigorarea cererii interne (ciment, sticlarie și ceramica fina, îngrășăminte chimice, medicamente, construcții metalice, tractoare și mașini agricole și echipamente pentru irigații etc.). Ținându-se seama de posibilitățile limitate de creștere a industriei extractive, precum și de necesitatea reducerii ponderii ramurilor industriale mari consumatoare de energie în sectorul productiv al economiei, se apreciază ca industria prelucratoare va avea rolul principal în dezvoltarea industriala a tarii. Producția industriei prelucratoare este estimată sa crească cu un ritm mediu anual de 6,6%, superior celui de pe ansamblul industriei, ajungând să fie în anul 2005 superioară celei din anul 2001 cu 29,1%. Pentru agricultura - ramura de baza a economiei, având multiple influente asupra complexului economic național, dar și asupra asigurării consumului populației - se anticipeaza o creștere în ritmuri mai accelerate a sectorului creșterii animalelor în comparatie cu sectorul vegetal, corespunzătoare unei valorificari superioare în aceasta ramura. Inflatia O prioritate a Guvernului pentru perioada 2002-2005 o reprezintă reducerea inflației, care devine și mai acuta într-o economie subcapitalizata ca a României. Se preconizeaza o reducere graduala a ratei inflației până la un nivel de 7% în anul 2005, în principal, datorită: ● accelerarii reformelor, în special în ceea ce privește ajustarile structurale, fapt ce va asigura premisele unei sensibile dezinflatii; ● menținerii unei politici monetare prudente, capabilă să asigure remonetizarea economiei prin metode neinflationiste; ● diminuării presiunii asupra leului. În ceea ce privește cursul de schimb s-a apreciat ca va continua să fie determinat de raportul cerere-oferta de pe piața valutară, iar dinamica acestuia va inregistra o tendinta descrescătoare și se va situa cel mult la nivelul ratei anuale a inflației; ● reducerii durabile a anticipatiilor inflationiste ale agenților economici, pe fondul unei cresteri economice sanatoase; ● sporirii disciplinei financiare, reducerii blocajului financiar și combaterii inflației speculative; ● perfecționării mecanismelor privind regimul prețurilor reglementate; ● urmăririi raportului cerere-oferta în diverse sectoare, efectuării de investigații pentru cunoașterea diferitelor piețe în vederea identificarii oricăror distorsiuni în funcționarea normală a acestora și luarea măsurilor de remediere și imbunatatire a concurentei. Dezinflatia proiectata este condiționată decisiv de programele de restructurare negociate cu instituțiile internaționale și de promovarea stricta a politicilor monetare, fiscale și de venituri caracterizate mai sus. Tabelul nr. 5 Evoluția indicelui prețurilor de consum - % - ┌───────────────────────────────────┬────────┬───────┬───────┬───────┬───────┐ │ Perioada │ 2001*) │ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005 │ ├───────────────────────────────────┼────────┼───────┼───────┼───────┼───────┤ │ ● luna decembrie/luna decembrie │ │ │ │ │ │ │ a anului anterior │ 130,3 │ 122,0 │ 115,0 │ 109,0 │ 107,0 │ │ ● medie an/medie an anterior │ 134,5 │ 126,0 │ 117,0 │ 111,0 │ 108,0 │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────────────────────────────┴────────┴───────┴───────┴───────┴───────┘ ------------ Reducerea anuală pronunțată a inflației - caracteristica a creșterii susținute - până în anul 2005 reda încrederea investitorilor și a agenților economici în climatul de afaceri, creând totodată posibilitatea unei reale și corecte predictii a dezvoltării afacerilor proprii. Avem astfel în vedere, pe termen mediu, o influența pozitiva a acesteia, care, alături de celelalte măsuri, conduce la îmbunătățirea gradului de ocupare. Deși în literatura de specialitate se apreciază ca pe termen mediu relația de compensare inflație-șomaj (curba lui Philips) nu se respecta, faptul ca economia românească se afla în proces de tranzitie spre economia de piața este reflectat de existenta, într-o anumită proporție, a acestei relații. Astfel, în timp ce în perioada 2002-2005 se prognozeaza reducerea inflației de la circa 22% la aproximativ 7%, rata somajului se va menține în jurul valorii de 8-9%. 1.2.2. Scenariul alternativ În plus față de scenariul de baza, s-a luat în considerare și un scenariu alternativ, în ipoteza ca mediul economic global va fi mai puțin favorabil, cu efecte directe asupra comerțului exterior, precum și în ipoteza soluționării mai puțin rapide a condițiilor interne defavorabile amintite anterior. În acest caz se preconizeaza ca dinamica exporturilor românești sa scada, ritmul mediu în perioada 2002-2005 fiind mai mic comparativ cu scenariul de baza. În aceste condiții investițiile își vor atenua dinamica, cu efecte directe asupra amplitudinii creșterii economice. Pe întreaga perioadă 2002-2005 ritmul mediu anual de creștere a produsului intern brut s-a estimat la 4,1%. Creșterea formării brute de capital fix nu va mai depăși pragul de 10%, ritmul mediu anual situandu-se la 7,9%. Corespunzător se va atenua și creșterea consumului individual al gospodariilor: Tabelul nr. 6 Modificări procentuale față de anul anterior - % - ┌──────────────────────┬────────┬──────┬───────┬──────┬──────┬────────────┐ │Scenariul │ │ │ │ │ │ │ │alternativ │ 2001*) │ 2002│ 2003 │ 2004 │ 2005 │ Ritm mediu │ │ │ │ │ │ │ │ anual │ │ │ │ │ │ │ │ 2002-2005│ │ │ │ │ │ │ │ -%- │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │PIB │ +5,3 │ +4,5│ +4,2 │ +4,0 │ +4,0│ +4,1 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Consumul individual │ │ │ │ │ │ │ │efectiv al │ │ │ │ │ │ │ │gospodariilor │ +6,4 │ +3,4│ +3,1 │ +2,8 │ +2,5│ +2,9 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Consumul colectiv │ │ │ │ │ │ │ │efectiv al │ │ │ │ │ │ │ │administrației publice│ -1,9 │ +1,0│ +2,0 │ +1,0 │ +1,0│ +1,2 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Formarea bruta de │ │ │ │ │ │ │ │capital fix │ +6,6 │ +8,5│ +7,0 │ +8,0 │ +8,0│ +7,9 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Modificarea │ │ │ │ │ │ │ │stocurilor │ +309,5 │ +28,2│ +10,7 │ +5,4 │ +5,3│ +12,0 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Cererea interna │ +8,1 │ +4,8│ +4,0 │ +3,8 │ +3,6│ +4,0 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Export de bunuri și │ │ │ │ │ │ │ │servicii │ +10,6 │ +8,7│ +8,2 │ +7,6 │ +7,0│ +7,9 │ ├──────────────────────┼────────┼──────┼───────┼──────┼──────┼────────────┤ │Import de bunuri │ │ │ │ │ │ │ │și servicii │ +17,5 │ +8,8│ +6,9 │ +6,4 │ +5,6│ +6,9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────┴────────┴──────┴───────┴──────┴──────┴────────────┘ ------------
*) Date provizorii.
Implementarea măsurilor de ajustare structurală, prevăzute în Programul de guvernare și reiterate în Programul economic de preaderare, va asigura sporirea competitivitatii economiei românești, care va fi capabilă sa răspundă mai bine și cu eficienta sporită la evoluția cererii și să facă fața astfel concurentei importurilor. De aceea apreciem ca echilibrul dintre contribuția cererii interne și externe se va realiza nu prin reducerea cererii interne, ci printr-o reducere a dinamicii importurilor de bunuri și servicii (de la o creștere cu 28,2% în anul 2000 la o creștere cu 6,3% în anul 2005), astfel încât aceasta sa devină, începând din anul 2003, inferioară dinamicii exporturilor de bunuri și servicii.
*) Date provizorii.
În aceste condiții consumul individual efectiv al gospodariilor va reprezenta în anul 2005 74,8% din produsul intern brut comparativ cu 79% în anul 2000. Consumul total va crește cu o rata mai mica decât PIB, consumul individual al populației având o dinamica mai mare decât consumul colectiv al administrației, ultimul fiind restrâns în principal datorită măsurilor luate în scopul consolidării fiscale. Pe latura cererii, acest lucru va reduce presiunea inflationista.
*) Realizari comunicate de Institutul Național de Statistica.
Evoluția diferențiată a structurii prețurilor va favoriza modificarea comportamentului agenților economici și al populației în direcția economisirii și acumularii. Se preconizeaza indici de prețuri inferiori pentru formarea bruta de capital fix, atât față de deflatorul produsului intern brut, cat și față de indicii de prețuri aferenți consumului final al populației.
*) Date provizorii.
Amplitudinea mai redusă a creșterii economice ingreuneaza eforturile de reducere rapida a inflației, concretizata într-o amânare a realizării obiectivului din anul 2004 în 2005. Totuși se menține caracteristica de reducere anuală a inflației, dar mai lenta decât în scenariul de baza.
Capitolul 2 Piața muncii și politica de ocupare
2.1. Evoluția pieței muncii în perioada 1990-2001 ● Contextul macroeconomic al pieței muncii. În anii '90 structura ocupării populației s-a schimbat esențial față de perioada anterioară. Tranzitia la economia de piața a influentat puternic gradul de ocupare a populației sub aspectul volumului și al structurii și a determinat adaptarea politicilor pieței muncii în paralel cu procesul de reforma instituțională. În condițiile accelerarii restructurării și sporirii insecuritatii locului de muncă, pe piața muncii s-a acumulat un mare număr de probleme sociale. Ocuparea forței de muncă a devenit una dintre zonele cele mai tensionate ale tranzitiei. România s-a confruntat cu o criza a ocupării forței de muncă, în condițiile declinului economic instalat în ultimul deceniu. Privatizarea și restructurarea economiei românești au influentat semnificativ piața muncii, determinând masive disponibilizari și apariția fenomenului de șomaj. Involutiile din economie au restrâns posibilitățile de ocupare a forței de muncă; numărul populației active și ocupate, respectiv rata de activitate și de ocupare s-a redus, iar somajul s-a cronicizat. Din punct de vedere demografic în această perioadă s-a înregistrat un spor natural negativ, fapt ce a generat efecte negative și asupra resurselor de muncă. La data de 1 ianuarie 2001 populația activa inregistra cu circa 1.200 mii de persoane mai puțin decât la sfârșitul anului 1990, când inregistra 10.840 mii persoane. Principalii indicatori de caracterizare a forței de muncă civilă se prezintă astfel: Tabelul nr. 7 Distribuția populației după participarea la activitatea economică - la sfârșitul anului 2000 - ┌────────────────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────┐ │ Indicatori │Mii persoane│Procente│ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │Populația totală │ 22430,5 │ 100,0 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │ din care: │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- resurse de muncă │ 13358,4 │ 59,6 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- populația în afară resurselor de muncă │ 9072,1 │ 40,4 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │Resurse de muncă │ 13358,4 │ 100,0 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │ din care : │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- populația activa civilă │ 9636,4 │ 72,1 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- populație în pregătire profesională și alte │ │ │ │ categorii de populație în vârsta de muncă │ 3722,0 │ 27,9 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │Populație activa civilă │ 9636,4 │ 100,0 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │ din care: │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- populație ocupată civilă │ 8629,3 │ 89,5 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- șomeri │ 1007,1 │ 10,5 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │Populație ocupată civilă │ 8629,3 │ 100,0 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │ din care: │ │ │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- salariați │ 4646,3 │ 53,8 │ ├────────────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────┤ │- alte categorii │ 3983,0 │ 46,2 │ └────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, Balanța forței de muncă, 2001. NOTĂ: ------ Definițiile indicatorilor din tabel sunt prezentate în "Glosarul de indicatori". Tendintele demografice negative au determinat niveluri scăzute ale participării populației la activitățile economice. ● Populația activa. În perioada 1996-2000 rata de activitate a populației de 15 ani și peste a fost în scădere; cele mai înalte rate de activitate s-au înregistrat la grupa de vârsta 25-49 de ani. În anul 2000 rata de activitate a populației de 15 ani și peste a fost de 70,6% pentru bărbați și de 56,4% pentru femei (anexa A). ● Populația ocupată. În ultimul deceniu în România populația ocupată a scăzut continuu. Informațiile privind ocuparea populației în România provin din două surse de date statistice: - Balanța forței de muncă (BFM); - Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), realizată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii. Conform BFM, în care sunt înregistrate persoanele care muncesc în baza unui contract de muncă sau pe cont propriu, populația ocupată civilă s-a redus cu 2,2 milioane persoane. Tabelul nr. 8 Evoluția populației ocupate civile în perioada 1990-2000 - mii persoane - ┌───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ Anii │ 1990 │ 1991 │ 1992 │ 1993 │ 1994 │1995 │1996 │1997 │1998 │1999 │2000 │ ├───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Popula-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ocupată│10.840│10.786│10.458│10.062│10.011│9.493│9.379│9.023│8.813│8.420│8.629│ └───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, BFM, 2000. Cifrele referitoare la populația ocupată civilă din cele doua statistici diferă după cum arata tabelul de mai jos. Tabelul nr. 9 Populația ocupată, după sursele de date utilizate - mii persoane - ┌──────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Conform BFM │ 9.379 │ 9.023 │ 8.813 │ 8.420 │ 8.629 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Conform AMIGO │ 10.936 │ 11.050 │ 10.845 │ 10.776 │ 10.764 │ └──────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ Numărul persoanelor care muncesc la negru rezultă din analiza comparativa a datelor din AMIGO și din Ancheta structurală (ASA). ● Rata totală de ocupare a populației. Numărul persoanelor ocupate la 1.000 de locuitori a scăzut, după cum indica cifrele din AMIGO. Tabelul nr. 10 Evoluția ratei de ocupare a populației de 15 ani și peste, în perioada 1996-2000 - % - ┌──────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ Anii │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Rata de ocupare │ 60,4 │ 60,9 │ 59,6 │ 59,1 │ 58,8 │ └──────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO. Având drept cauza principala restructurarea sectorului industrial, reducerea populației ocupate a fost un fenomen prezent pe întregul teritoriu al tarii, diferențiat însă ca amploare și profunzime de la o regiune la alta, de la un județ la altul. Somajul a devenit un fenomen tot mai amplu, cu tendinte de scădere în ultimii ani. Rata somajului înregistrată de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă în anul 1999 a fost de 11,8%, în 2000 a fost 10,5%, iar în anul 2001 a scăzut la 8,6%. Ca urmare a reducerii ratei de activitate a populației, s-a înregistrat o creștere a sarcinii economice ce revine pe o persoană ocupată, exprimată prin raportul de dependenta economică, calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate (inactive și în șomaj) ce revine la 1.000 de persoane ocupate. Tabelul nr. 11 Evoluția raportului de dependenta economică - persoane neocupate/1.000 persoane ocupate - ┌──────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Raport de dependenta │ │ │ │ │ │ │ economică │ 1070 │ 1037 │ 1076 │ 1086 │ 1085 │ └──────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO, 2000. ● Subocuparea populației. În ultimii ani s-a redus amploarea fenomenului de subocupare. Potrivit Anchetei asupra forței de muncă, în anul 2000 fenomenul de subocupare s-a manifestat în cazul a 54.000 de persoane (care au lucrat mai puțin decât durata obișnuită a săptămânii de lucru), față de 60.000 în anul anterior. Ponderea acestora în numărul total al persoanelor ocupate era de 0,5% în anul 2000, mai mica decât în 1999 (0,6%). Din numărul total al persoanelor subocupate 68,0% se afla în mediul rural. Structura populației ocupate*) după caracteristici demografice și economice ----------- Tabelul nr. 12 Structura pe sexe a populației ocupate totale ┌──────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Ponderea (%) - masculin │ 54,7 │ 54,3 │ 54,3 │ 53,8 │ 53,6 │ │ în populația - feminin │ 45,3 │ 45,7 │ 45,7 │ 46,2 │ 46,4 │ │ ocupată a │ │ │ │ │ │ │ populației │ │ │ │ │ │ │ de sex: │ │ │ │ │ │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │Raportul dintre bărbați │ │ │ │ │ │ │și femei în populația │ │ │ │ │ │ │ocupată │ 121/100 │ 119/100 │ 119/100 │ 117/100 │ 116/100 │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO, 2001. Creșterea, în perioada 1996-2000, a populației ocupate feminine cu 35.000 de persoane nu a putut compensa scăderea numărului persoanelor de sex masculin. Ca urmare, a avut loc scăderea populației ocupate totale cu aproape 172.000 de persoane. Sporul de persoane de sex feminin a fost asigurat în special de grupele de vârsta de 25-34 de ani și de cele de peste 65 de ani (anexa B). ● Structura pe grupe de vârsta. Populația ocupată este dominata de populația matura, cu vârsta între 25 și 50 de ani. Ponderea acesteia se apropie de 60% din întreaga populație și este în ușoară creștere după anul 1995. Tabelul nr. 13 Structura pe grupe de vârsta a populației ocupate - % - ┌──────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │Grupa de vârsta │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Total populație │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ 100,0 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ 15-24 ani │ 13,8 │ 13,6 │ 13,0 │ 12,3 │ 11,8 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ 25-34 ani │ 23,3 │ 23,3 │ 24,0 │ 24,8 │ 26,1 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ 35-49 ani │ 35,6 │ 35,4 │ 35,1 │ 34,3 │ 33,3 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ 50-64 ani │ 19,1 │ 19,1 │ 18,7 │ 18,9 │ 18,9 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ 65 ani + │ 8,2 │ 8,6 │ 9,2 │ 9,7 │ 9,9 │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO, 2000. Fenomenele cele mai semnificative sunt reducerea grupelor de vârsta foarte ținere (15-24 de ani) de la 13,8% la 11,8%, paralel cu creșterea ponderii, până la aproape de 10%, a persoanelor care au depășit vârsta de 65 de ani. ● Structura pe medii și grupe de vârsta. Potrivit AMIGO, în anul 2000 53,2% din populația ocupată se aflau în mediul rural, în condițiile în care populația rurală reprezintă mai puțin de jumătate din întreaga populație (45,6%). Ponderea ei este în creștere față de anul anterior, când era 52,7%. Tabelul nr. 14 Distribuția populației ocupate din mediul urban și rural, pe grupe de vârsta, în anul 2000 ┌────────────┬─────────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────────┐ │ │ Total │ 15-24 │ 25-34 │ 35-49 │ 50-64 │ 65 de ani │ │ │populație│ de ani│ de ani│ de ani│ de ani│ și peste │ │ │ocupată │ │ │ │ │ │ ├────────────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼───────┼───────────┤ │Total: │ 100,0 │ 11,8 │ 26,1 │ 33,3 │ 18,9 │ 9,9 │ │mediu urban │ 100,0 │ 9,7 │ 31,0 │ 45,2 │ 13,1 │ 1,0 │ │mediu rural │ 100,0 │ 13,7 │ 21,7 │ 22,9 │ 24,0 │ 17,7 │ └────────────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴───────┴───────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO, 2000. În mediul rural populația ocupată matura (25-49 de ani) este deficitara, reprezentând mai puțin de jumătate din totalul ocupatilor (44,6%), în timp ce în mediul urban aceasta grupa de vârsta reprezintă peste trei sferturi din total (76,2%). În schimb, forta de muncă rurală este constituită în mare măsura din persoane varstnice, acestea fiind în activitate încă mult timp după vârsta de 65 de ani. În mediul urban numai 1,0% din populația ocupată are peste 65 de ani, în timp ce în mediul rural ponderea acesteia se apropie de 18% din populația ocupată. ● Rata de ocupare pe sexe și grupe de vârsta a populației. În anul 2000 rata de ocupare, calculată ca raport între populația ocupată și populația care a depășit vârsta de 15 ani, este relativ scăzută în raport cu media UE care este de 63% pe total populație ocupată. În țara noastră aceasta este de peste 65% la bărbați și peste 52% la femei (anexa C). Rata de ocupare a fost în scădere după anul 1997, reducându-se mai mult gradul de ocupare a bărbaților (de la 68,3% la 65,1%), și mai puțin gradul de ocupare a femeilor (de la 54,0% la 52,8%). Pe grupe de vârsta s-a manifestat o reducere puternica a ratei de ocupare a populației ținere de 15-24 de ani și o creștere a activității în rândul persoanelor varstnice de peste 65 de ani. Ca urmare, în decurs de numai 5 ani a avut loc o inversare a intensitatii activității în rândul tinerilor și vârstnicilor. În anul 1996 din 100 de tineri (de 15-24 de ani) 39,9 erau ocupati, dar numai 32,5 din 100 de vârstnici de peste 65 de ani erau prezenți pe piața muncii. În schimb, în anul 2000, din 100 de tineri erau ocupati numai 35,1, iar dintre vârstnici erau mai mulți, 35,7 persoane, devenind astfel superioară rata de ocupare a vârstnicilor. Aceasta arata instalarea unui fenomen de prelungire a vieții active până la varste înaintate, însoțită de o lipsa de pe piața muncii a populației ținere, ceea ce conduce la o scădere a vitalitatii forței de muncă și la o imbatranire a acesteia. În cazul forței de muncă feminine creșterea participării persoanelor varstnice (peste 65 de ani) este chiar mai mare decât în cazul bărbaților, situație plină de semnificatii, dacă avem în vedere ca vârsta de pensionare a femeilor este mai mica decât cea a bărbaților. Structura populației ocupate *), pe ramuri ------------- Restrangerea activității în industrie, cu precădere în unitățile economice mari, nerentabile, a determinat scăderea populației ocupate civile în aceasta ramura cu 2.001 mii de persoane în perioada 1990-2000. Ponderea acestei ramuri s-a redus de la 36,9% în 1990 la 23,2% în anul 2000. În anul 2000 ponderea populației ocupate civile în activități de servicii comerciale (comerț, hoteluri, restaurante, transport și depozitare, posta și telecomunicații, activități financiare, bancare și de asigurări și tranzacții imobiliare) și sociale (administrație publică, învățământ, sănătate și alte servicii) a ajuns la 31,3% din populația ocupată față de 27,5% în anul 1990. Schimbările în structura ocupării pe sectoare releva un proces concomitent de dezindustrializare și reagrarizare a economiei, fără a avea loc un progres real în sectorul serviciilor. Practic, persoanele disponibilizate din ramura industriei nu se regăsesc în celelalte ramuri ale economiei, ci au contribuit la creșterea numărului șomerilor. Creșterea numărului de persoane ocupate în agricultura, în condițiile în care gospodăriile dețin, în medie, suprafețe mici de teren agricol, a determinat o scădere a capacității de utilizare a forței de muncă în aceasta ramura. Potrivit anchetelor realizate de Institutul Național de Statistica, în anul 2000 din totalul populației ocupate cu program parțial de lucru 88,5% lucrau în agricultura. Datele prezentate în anexele D și E ilustreaza modificările survenite în ocuparea forței de muncă în România în perioada 1990-2000, în distribuția pe activități ale economiei naționale (pentru anul 2001 datele nu sunt deocamdată disponibile în aceasta structura, BFM pentru anul 2001 se definitiveaza în trimestrul IV 2002). ● Structura pe forme de proprietate. Populația ocupată civilă în sectorul public s-a redus continuu, de la 7.903 mii de persoane în anul 1990 la 1.628 mii în anul 2000, ca urmare a afirmarii tot mai puternice a sectorului privat în economie. Ponderea persoanelor ocupate în sectorul public s-a redus cu peste 54 de puncte procentuale în anul 2000 față de anul 1992. Tabelul nr. 15 Structura populației ocupate civile, pe forme de proprietate, în perioada 1992-2000 - Total populație ocupată civilă = 100% - ┌──────────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬───────┬─────┬───────┐ │ Forme de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ proprietate │ 1992 │ 1993 │ 1994 │ 1995 │ 1996 │ 1997│ 1998 │ 1999│ 2000 │ ├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼───────┼─────┼───────┤ │- publică │ 54,2 │ 51,6 │ 46,8 │ 44,2 │ 40,8 │ 29,2│ 23,9 │ 20,8│ 18,9 │ ├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼───────┼─────┼───────┤ │- mixtă │ 1,8 │ 2,0 │ 1,9 │ 3,2 │ 5,4 │ 11,6│ 12,7 │ 10,6│ 9,1 │ ├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼───────┼─────┼───────┤ │- privată │ 40,9 │ 43,8 │ 49,2 │ 50,7 │ 51,5 │ 57,4│ 61,8 │ 66,7│ 70,4 │ ├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼───────┼─────┼───────┤ │- cooperatista│ 3,0 │ 2,5 │ 2,0 │ 1,8 │ 2,2 │ 1,6│ 1,4 │ 1,7│ 1,4 │ ├──────────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼───────┼─────┼───────┤ │- obsteasca │ 0,1 │ 0,1 │ 0,1 │ 0,1 │ 0,1 │ 0,2│ 0,2 │ 0,2│ 0,2 │ └──────────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴───────┴─────┴───────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, BFM. ● Structura după statutul profesional. Mutațiile intervenite în structura populației ocupate după statutul profesional au urmat aceleași tendinte ca și populația ocupată. Numărul salariaților din economie s-a redus de la 8.142 mii în anul 1990 la 4.646,3 mii în anul 2000, respectiv cu 3.495,9 mii de persoane, cea mai mare parte a acestei reduceri localizandu-se în industrie (1.972 mii de persoane). A crescut cu 9,6 puncte procentuale ponderea celorlalte categorii de populație ocupată; patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerati. Tabelul nr. 16 Structura populației ocupate după statutul profesional în perioada 1992-2000 - Total populație ocupată = 100% - ┌────────────┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐ │Statut │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │profesional │ 1992 │ 1993 │ 1994 │ 1995 │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │- Salariați │ 63,4 │ 63,5 │ 61,9 │ 63,7 │ 62,8 │ 59,8 │ 58,8 │ 55,3 │ 53,8 │ ├────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤ │- Patroni, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucrători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │pe cont │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │propriu, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lucrători │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ familiali │ 36,6│ 36,5│ 38,1 │ 36,3 │ 37,2 │ 40,2 │ 41,2 │ 44,7 │ 46,2 │ │neremunerati│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, BFM. Somajul Fenomenul somajului a fost recunoscut oficial începând cu anul 1991, o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională. Declinul și dezechilibrele provocate de trecerea la economia de piața au determinat o adevarata explozie a somajului în primii ani ai tranzitiei, culminand în anul 1994 când s-a înregistrat o rata a somajului de 10,9% (sfârșitul anului). După acest an a urmat o perioadă de reducere, iar de la sfârșitul anului 1997 rata somajului înregistrat a crescut ca urmare a procesului de restructurare sau de lichidare a unităților economice neperformante (în mod special din sectorul minier), culminand cu o rata de 11,8% la sfârșitul anului 1999. Tabelul nr. 17 Evoluția somajului înregistrat în perioada 1991-2001 (sfârșitul anului) - % - ┌────────────┬────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐ │Anii │1991│ 1992│ 1993│ 1994│ 1995│ 1996│ 1997│ 1998│ 1999│ 2000│ 2001 │ ├────────────┼────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Rata │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │somajului │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │înregistrat │3,0 │ 8,2│ 10,4│ 10,9│ 9,5│ 6,6│ 8,9│ 10,4│ 11,8│ 10,5│ 8,6 │ └────────────┴────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘ Sursa: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. Exista diferențe în sfera de cuprindere a indicatorului "Rata somajului înregistrată la agențiile de ocupare a forței de muncă" și "rata somajului calculată după metodologia Biroului Internațional al Muncii (BIM)" din AMIGO. Diferențele dintre cele doua serii de date arata ca exista persoane care, în timp ce sunt înscrise ca șomeri la agențiile de ocupare, lucrează în afară cadrului legal. Tabelul nr. 18 Rata somajului conform metodologiei BIM - % - ┌──────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┬─────────┐ │ Anii │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ ├──────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤ │ Rata somajului │ 6,7 │ 6,0 │ 6,3 │ 6,8 │ 7,1 │ └──────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO. Caracteristicile structurale ale somajului ● Somajul în rândul femeilor. La începutul deceniului femeile au constituit partea cea mai numeroasa dintre șomeri. În ultimii ani ai deceniului trecut ponderea femeilor în rândul șomerilor s-a redus, deoarece disponibilizarile colective începute în anul 1997 au vizat activitățile de construcții, minerit, metalurgie, ramuri cu personal preponderent masculin. Un alt factor care a contribuit la diminuarea somajului în rândul femeilor l-a constituit dezvoltarea industriei de confecții îmbrăcăminte și încălțăminte (multe în sistemul lohn), unde forta de muncă în mare majoritate este feminina. În perioada 1993-2001 se constată că ponderea femeilor în numărul total de șomeri a scăzut continuu, astfel încât de la 58,9% în anul 1993 a ajuns la 46,1% în anul 2001. Tabelul nr. 19 Structura pe sexe a somajului înregistrat în perioada 1993-2001 Total șomeri = 100,0 ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Anul │ Femei │ Bărbați │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1993 │ 58,9 │ 41,1 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1994 │ 56,6 │ 43,4 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1995 │ 55,2 │ 44,8 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1996 │ 54,0 │ 46,0 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1997 │ 48,6 │ 51,4 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1998 │ 47,3 │ 52,7 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 1999 │ 46,9 │ 53,1 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 2000 │ 46,8 │ 53,2 │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ 2001 │ 46,1 │ 53,9 │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘ Sursa: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. ● Somajul pe grupe de vârsta. Populația tanara sub 25 de ani reprezintă cea mai numeroasa grupa de populație din categoria șomerilor. Următoarea grupa de vârsta afectată major de șomaj este grupa 40-49 de ani, fiind urmată de grupa 30-39 de ani, care constituie principala categorie de populație vizata de restructurarile industriale. Tabelul nr. 20 Structura șomerilor indemnizati, pe grupe de vârsta, în anul 2001 - % - ┌──────────┬──────┬────────┬───────┬───────┬───────┬──────┬───────────┐ │ │Total │ Sub 25 │ 25-29 │ 30-39 │ 40-49 │ 50-55│ Peste 55 │ │ │ │ ani │ ani │ ani │ ani │ ani │ ani │ ├──────────┼──────┼────────┼───────┼───────┼───────┼──────┼───────────┤ │TOTAL │100,0 │ 29,4 │ 11,4 │ 23,9 │ 24,4 │ 9,6 │ 1,7 │ │- femei │100,0 │ 29,2 │ 11,3 │ 24,9 │ 25,8 │ 7,9 │ 0,9 │ │- bărbați │100,0 │ 29,5 │ 11,4 │ 22,3 │ 23,4 │ 11,1 │ 2,3 │ └──────────┴──────┴────────┴───────┴───────┴───────┴──────┴───────────┘ Sursa: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. ● Somajul de lungă durata. În anul 2000 mai mult de jumătate din șomeri (60%) se afla în șomaj de lungă durata (peste 9 luni). În trimestrul IV 2000 durata medie a somajului a fost de 19,1 luni, perioada de inactivitate fiind în creștere sensibila față de anul anterior când era de 16,2 luni. În anul 2000 mai mult de jumătate din șomeri (50,6%) se afla în inactivitate de peste 1 an, față de un procent de numai 43,2% în anul 1999. Cea mai lungă durata a somajului se înregistrează la bărbații de peste 50 de ani. Tabelul nr. 21 Structura șomerilor indemnizati, pe sexe, după durata somajului, în anul 2001 - % - ┌──────────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ Total │ Durata somajului cuprinsă între: │ │ │ ├────┬─────┬─────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬────────┤ │ │ │1 zi│ 3-6 │ 6-9 │ 9-12│ 12-15│ 15-18│18-21│21-24│24-│pes-│ │ │ │ - 3│ luni│ luni│ luni │ luni │ luni │luni │ luni│27 │te │ │ │ │luni│ │ │ │ │ │ │ │lu-│27 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ni │luni│ ├──────────├───────├────┼─────┼─────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼───┬────┤ │TOTAL │ 100,0 │25,6│ 12,8│ 11,1│ 8,4 │ 10,4 │ 6,9 │ 7,9 │ 7,6 │8,5│ 0,7│ │- femei │ 100,0 │22,5│ 13,7│ 11,8│ 8,0 │ 10,6 │ 7,5 │ 8,4 │ 8,0 │8,8│ 0,7│ │- bărbați │ 100,0 │28,2│ 12,1│ 10,6│ 8,8 │ 10,3 │ 6,5 │ 7,4 │ 7,2 │8,2│ 0,7│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────┴───────┴────┴─────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴───┴────┘ Sursa: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. ● Somajul pe categorii profesionale. În perioada de tranzitie au fost afectați de șomaj mai ales muncitorii. Ponderea lor însă s-a redus treptat de la 84,1% în anul 1991 la 72,1% în anul 2000, deoarece și alte categorii au început să fie afectate de șomaj. Somerii cu studii medii reprezentau 24,7%, dublandu-se ponderea acestora față de anul 1991. Ponderea șomerilor cu studii superioare a fost destul de schimbatoare în această perioadă, osciland între 1,5% și 3,2%. Tabelul nr. 22 Structura șomerilor pe niveluri de pregătire, în perioada 1991-2001 - % în total - ┌──────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ 1991│ 1992│ 1993│ 1994│ 1995│ 1996│ 1997│ 1998│ 1999│ 2000│ 2001 │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Muncitori │ 84,1│ 87,0│ 85,6│ 83,5│ 81,1│ 79,6│ 75,9│ 74,7│ 73,0│ 72,1│ 72,5 │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │- din care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ femei: │ 82,6│ 85,8│ 84,4│ 82,2│ 79,6│ 76,2│ 69,7│ 67,8│ 65,3│ 65,5│ 65,0 │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Pers. cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │studii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │medii │ 12,9│ 11,1│ 12,8│ 14,9│ 17,4│ 18,8│ 21,7│ 22,8│ 24,1│ 24,7│ 24,1 │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │- din care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ femei: │ 14,8│ 12,5│ 14,1│ 16,3│ 18,8│ 22,1│ 27,7│ 29,3│ 31,4│ 30,8│ 31,1 │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Pers. cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │studii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │super. │ 3,0│ 1,9│ 1,6│ 1,6│ 1,5│ 1,6│ 2,4│ 2,5│ 2,9│ 3,2│ 3,4 │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │- din care│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ femei: │ 2,6│ 1,7│ 1,4│ 1,5│ 1,6│ 1,7│ 2,7│ 2,8│ 3,3│ 3,7│ 4,0 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘ Sursa: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. 2.2. Politica de creștere a ocupării populației în perioada 2002-2005 Sursele demografice ale creșterii cantitative a forței de muncă vor fi limitate. Populația totală se va reduce. În continuare rata de activitate va crește ușor ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care perioada de viața activa se va prelungi treptat pentru femei, de la 57 la 60 de ani și pentru bărbați, de la 62 la 65 de ani. Guvernul acorda o atenție deosebită valorificării superioare a capitalului uman, atât prin perfecționarea profesională a salariaților, cat, mai ales, prin creșterea productivitatii muncii. Evoluția ocupării va fi influentata de cativa factori. Pe de o parte, fluxul de investiții străine va genera noi locuri de muncă. Întreprinderile mici și mijlocii se asteapta să aibă, de asemenea, o contribuție pozitiva asupra creșterii gradului de ocupare, localizata mai ales sub aspectul muncii nesalariale. Pe de altă parte, continuarea procesului de restructurare și privatizare va induce presiuni asupra ocupării, generand noi disponibilizari. De asemenea, în pofida unei cresteri economice relativ ridicate, piața locurilor de muncă rămâne tensionata, în principal, din cauza structurii pe varste și profesii a șomerilor, care nu este identică cu cererile din economie. Din aceste considerente Guvernul acorda o atenție deosebită recalificarii și reconversiei forței de muncă. Ca un rezultat agregat al acestor factori și ca urmare a politicii Guvernului, prognoza macroeconomica evidențiază posibilitatea reducerii pronunțate a ratei somajului, de la 10,5% în anul 2000, la 8-9% în 2005. În același timp este posibil ca productivitatea muncii sa sporeasca, ritmul sau de creștere putând fi, începând cu anul 2003, chiar peste ritmul de creștere a produsului intern brut, situandu-se constant la circa 5,5%. 2.3. Principalele obiective ale politicii de ocupare Obiectivul orizontal A - Creșterea ratei de ocupare Pe piața muncii acțiunea Guvernului are ca principal obiectiv creșterea gradului de ocupare a populației active. Măsurile propuse vizează stimularea creării de noi locuri de muncă în condițiile continuării în ritm accelerat a proceselor de privatizare și restructurare, astfel încât rata somajului sa scada. Obiectivele Programului de guvernare în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă până în anul 2004 vizează: 1. creșterea gradului de ocupare a forței de muncă: - adoptarea liniilor directoare ale UE privind ocuparea forței de muncă; - creșterea ocupării forței de muncă; - dezvoltarea spiritului intreprinzator al angajatorilor și al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; - creșterea mobilitatii, flexibilitatii și adaptabilitatii forței de muncă; - garantarea sanselor egale; 2. măsuri de sprijinire a șomerilor: - aplicarea de măsuri de asigurare pentru șomaj; - mutarea accentului politicilor de protecție a șomerilor de la măsuri pasive către cele active. Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de guvernare Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește anual un program național pentru ocuparea forței de muncă. Obiectivele stabilite pentru anul 2002 sunt: ● prevenirea somajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia; îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice prin echilibrarea raportului dintre cererea și oferta de pe piața muncii; ● creșterea mobilitatii forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se produc în economia naționala; ● încadrarea sau reincadrarea în munca a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; ● sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației; ● asigurarea egalității sanselor pe piața muncii; ● stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă; ● stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; ● creșterea ponderii măsurilor active de stimulare a ocupării forței de muncă în totalul cheltuielilor la 22,9%; ● stimularea încadrării în munca a minimum 42% din numărul șomerilor în primele 6 luni de la data intrării în șomaj; ● utilizarea eficienta a bugetului asigurărilor pentru șomaj, în derularea măsurilor active. Aceste obiective vor fi realizate prin următoarele măsuri active: 1. servicii oferite șomerilor, cum sunt: (i) informare și consiliere profesională; (îi) medierea muncii; (iii) consultanța și asistența pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri; (iv) accesarea gratuita a serviciului electronic de mediere a muncii; (v) creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii; (vi) cursuri de calificare și recalificare a forței de muncă; 2. subvenții pentru creșterea ocupării. Obiectivul orizontal B - Strategii naționale pentru "invatarea pe parcursul întregii vieți" Reformele legislative și instituționale realizate în acest domeniu în ultimii ani împreună cu alocarea unor fonduri mai mari pentru educație și formare profesională arata interesul deosebit pe care România îl acorda dezvoltării de strategii naționale ample și coerente de formare inițială și continua. 1. Îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic Îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic (învățământul preuniversitar profesional, învățământul postliceal, învățământul superior) prin: - generalizarea calității profesionalizarii ca atribut și finalitate a formelor și structurilor de formare inițială organizate potrivit prevederilor legale în vigoare; - dezvoltarea și implementarea unui sistem de consiliere și orientare școlară și profesională; - realizarea reformei curriculare la toate nivelurile educaționale; - formarea continua a personalului didactic; - asigurarea educației de baza pentru toți cetățenii; - eradicarea analfabetismului prin implicarea instituțiilor de resort și a comunităților locale; - creșterea calității programelor de formare profesională atât pentru formarea inițială, cat și pentru cea continua; - adoptarea unor programe de educație compensatorie sau de acordare a unei a doua sanse pentru cei care au părăsit temporar sistemul formal al educației de baza; - dezvoltarea și restructurarea rețelei învățământului rural, astfel încât să se asigure accesul echitabil la educație pentru copiii și ținerii din mediul rural; - ameliorarea calitativă a serviciilor educaționale din învățământul rural; - combaterea abandonului școlar; - implementarea societății informationale prin sistemul educațional - instruirea la distanta și continua și informatizarea învățământului; - anticiparea necesarului de competente, corespunzător schimbărilor care se previzioneaza pe piața muncii; - adaptarea învățământului profesional și tehnic (IPT) la nevoile de dezvoltare durabila la nivel regional; - adaptarea IPT la nevoile de calificare solicitate de economia bazată pe cunoaștere, de noile tehnologii în curs de dezvoltare; - utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională prin noi forme și tipuri de invatare (invatarea la distanta); - adaptarea IPT la nevoile de dezvoltare personală și profesională a cursanților din perspectiva învățării permanente, în condițiile integrării elevilor cu nevoi speciale de invatare în programele de pregătire profesională organizate în rețeaua de masa; - dezvoltarea și implementarea mecanismelor și instrumentelor de asigurare a calității formării profesionale inițiale; - promovarea parteneriatului social în IPT; - dezvoltarea instituțională a unităților de învățământ pentru a deveni furnizoare de formare a resurselor umane la nivelul comunităților locale; - valorificarea competentelor profesionale dobândite în contexte de formare nonformala sau informala. 2. Îmbunătățirea formării profesionale continue Măsuri prevăzute pentru îmbunătățirea formării profesionale continue și sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții: - înlăturarea blocajelor din activitatea de formare profesională a adulților; - modificarea cadrului legislativ privind formarea profesională a adulților; - asigurarea calității și competitivitatii furnizorilor de formare (elaborarea de standarde ocupationale, autorizarea programelor de formare, evaluarea rezultatelor formării); - facilitarea organizării unor stagii de instruire practica la agenții economici pentru programe organizate de diferiți furnizori de formare profesională; - elaborarea de către patronate împreună cu sindicatele a planurilor anuale de formare profesională la nivel de întreprindere, prin care se va da posibilitatea salariaților sa participe la diferite forme de pregătire profesională; - elaborarea procedurii de evaluare și certificare a competentelor dobândite pe cale nonformala sau informala; - perfecționarea cadrului legislativ și instituțional pentru promovarea parteneriatului în formarea profesională continua; - încurajarea instituțiilor și a unităților de învățământ de a participa ca furnizori de formare profesională continua în programele inițiate și organizate de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. Obiectivul orizontal C - Dezvoltarea parteneriatului social În vederea evaluării și monitorizarii acțiunilor privind ocuparea forței de muncă, în România a fost constituit un parteneriat social cuprinzator, partenerii sociali fiind implicați în elaborarea politicilor și strategiilor pentru punerea în aplicare a diferitelor programe din domeniul ocupării. Aceste programe se creează prin acorduri și protocoale în care sunt prevăzute politici coerente de realizare a obiectivelor propuse. În acest context partenerii sociali sunt integrati sistematic în dezvoltarea și implementarea acțiunilor, în concordanta cu initiativele publice/private. Prin intermediul dialogului social parteneriatele își fac simtita prezenta la nivel european (cooperare transnationala cu privire la programe de tineret, educație și formare), național (acorduri tripartite), local (la nivelul comunităților), la nivelul întreprinderilor (patronat, sindicat/salariați). Parteneriatele se dezvolta mai ales prin implicarea activa a organelor locale și regionale, a organizațiilor societății civile, care oferă servicii mai apropiate de cetățeni și sunt mai bine adaptate nevoilor specifice ale comunităților. Deoarece în aceasta etapa economia României trebuie să se adapteze în toate sectoarele de activitate pentru a deveni și a se menține competitivă, parteneriatul social devine o modalitate eficienta de a asigura modernizarea și diversificarea activităților. Structurile parteneriale pot fi bi-, tri- sau pluripartite. În acest sens au fost înființate și funcționează următoarele instituții: 1. Consiliul Economic și Social (CES) este un organism tripartit, autonom, de interes public, constituit în scopul realizării dialogului social dintre Guvern, sindicate și patronate și al asigurării climatului de pace socială. CES are un rol consultativ în stabilirea politicii economice și sociale, precum și în medierea starilor conflictuale intervenite între partenerii sociali, înainte de a se declansa procedurile prevăzute pentru soluționarea conflictelor de muncă. 2. Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă este o instituție cu conducere tripartita care are ca atribuție principala implementarea politicii de ocupare a forței de muncă, precum și a celei de protecție socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. 3. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) este o autoritate administrativă autonomă, organizată în sistem tripartit, cu rol consultativ în promovarea politicilor și strategiilor privind formarea profesională a adulților. CNFPA este format din reprezentanți ai administrației publice centrale, precum și ai organizațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național. De asemenea, la nivelul fiecărui minister funcționează comisiile de dialog social în cadrul cărora sunt abordate probleme specifice instituției respective, deciziile fiind adoptate în urma consultării partenerilor sociali. Începând cu anul 2001 s-au încheiat acorduri sociale între Guvern și partenerii sociali reprezentativi la nivel național, în scopul asigurării păcii sociale necesare realizării reformelor economice. Conform prevederilor Legii învățământului, Ministerul Educației și Cercetării se sprijină la nivel național pe organisme consultative, cum ar fi, Consiliul Național pentru Formare și Educație Continua. La nivel județean funcționează Consiliul Național de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Învățământul Profesional și Tehnic, în cadrul Consiliului consultativ al inspectoratului școlar județean sau al municipiului București. Obiectivul orizontal D - Dimensiunea regionala Pentru România dezvoltarea regionala nu a fost o tradiție. Regiunile de dezvoltare, înființate în urma cu circa 5 ani, sunt alcătuite din grupări de doua până la opt județe (incluzând și municipiul București), constituite prin asocierea voluntara a acestora. Modelul regiunilor de dezvoltare urmează îndeaproape sistemul european de clasificare statistica a unităților teritoriale - Nomenclatorul unităților teritoriale statistice (NUTS). Regiunile create nu au statut administrativ și nici personalitate juridică. Ele reprezintă cadrul de concepere, implementare și evaluare a politicii de dezvoltare regionala și a programelor de coeziune economică și socială. În cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare funcționează o agenție pentru dezvoltare regionala, organism neguvernamental, de utilitate publică, care acționează în domeniul specific dezvoltării regionale. Instrumentele de baza ale promovării economice la nivel regional sunt Strategia naționala pentru dezvoltare regionala și Programul național pentru dezvoltare regionala. Începând cu anul 2000 România elaborează Planul național de dezvoltare care prezintă strategia, prioritățile și programele de promovare a coeziunii socioeconomice pe teritoriul tarii. Ministerul Dezvoltării și Prognozei are sarcina de a promova și a coordona la nivel național politica de dezvoltare regionala. Politica pieței muncii și cea de formare profesională reprezintă domenii de acțiune ale eforturilor și inițiativelor regionale. Pe baza Planului național de dezvoltare, Ministerul Dezvoltării și Prognozei derulează programe prin care se creează oportunitati de ocupare și dezvoltare a resurselor umane. Aceste programe se adresează în principal regiunilor, județelor sau zonelor care au probleme de dezvoltare și au ca principal obiectiv sprijinirea investițiilor pentru creșterea capacității de creare de locuri de muncă și de dezvoltare a resurselor umane prin măsuri de sprijinire a creării sau dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, finanțarea dezvoltării infrastructurii etc. La nivel județean se elaborează anual programe de dezvoltare economico-socială. Consiliile județene și consiliile locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, formate din reprezentanți aleși de colectivitatile locale, au ca atribuții elaborarea, aprobarea și adoptarea de strategii și programe de dezvoltare economico-socială județene și locale. Autoritățile locale sunt implicate în fundamentarea și implementarea programelor anuale de ocupare temporară din rândul șomerilor (lucrări de interes comunitar, constând în servicii publice și servicii sociale). Pentru întărirea rolului autorităților publice locale și al partenerilor sociali în implementarea politicilor în domeniul pieței muncii, la nivelul agentiilor județene pentru ocuparea forței de muncă se vor constitui și vor funcționa, începând din a doua jumătate a anului 2002, consiliile consultative. Consortiile regionale sunt structuri consultative ale consiliilor pentru dezvoltare regionala, constituite cu aprobarea Consiliului Național pentru Dezvoltare Regionala. Fiecare din cele 7 consortii regionale este compus din reprezentanți ai agenției pentru dezvoltare regionala, ai consiliilor județene, ai agentiilor pentru ocuparea forței de muncă, ai filialei regionale a Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, ai inspectoratelor școlare județene, ai comitetelor locale pentru dezvoltarea parteneriatului social în învățământul profesional și tehnic și ai universitatilor. Obiectivul orizontal E - Dezvoltarea sistemului de indicatori ai pieței muncii În procesul luării deciziilor din orice domeniu de activitate, în special al elaborării unor politici sociale coerente și pentru a se realiza o monitorizare și evaluare adecvată a progreselor realizate în cadrul procesului de implementare a PNAO, este necesară existenta unor informații statistice corespunzătoare. Procesul de armonizare a statisticii sociale românești cu statisticile europene a început, la nivelul Institutului Național de Statistica, prin alinierea pe trei direcții principale: - metodele de cercetare (modalitățile de colectare a informațiilor); - sistemele de esantionare utilizate; - conceptele, definițiile, clasificarile, nomenclatoarele. Prin poziția sa de coordonator al activităților cu acest specific, în contextul derulării diverselor programe, Institutul Național de Statistica se implica în acțiunea de unificare conceptuala și metodologică a principalilor indicatori statistici ai pieței muncii. În momentul de fața, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piața forței de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: - date din Balanța forței de muncă (BFM); - date din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), initiata în anul 1996. Indicatorii statistici din cele doua serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, perioadele de referința și sfera de cuprindere sunt diferite. Doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completa și reală asupra pieței muncii din România. BFM permite construirea unor indicatori comparabili în timp, la nivel național și teritorial (regiuni statistice, județe). Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO) asigura comparabilitate în timp, la nivel național, teritorial (regiuni statistice) și european. Comparabilitatea datelor statistice la nivel european este asigurata, în cadrul Institutului Național de Statistica, atât prin adoptarea metodei moderne de cercetare AMIGO, cat și prin aderarea la Programul EUROSTAT. Conceptele și definițiile din cadrul sistemului românesc al forței de muncă au fost adaptate la convențiile și standardele europene în vigoare, avându-se în vedere și specificul legislației naționale. În afară indicatorilor statistici generali se vor dezvolta și alții, specifici, care vor fi în continuare structurati și detaliati de asa maniera încât să permită o evaluare eficienta a gradului de îndeplinire a măsurilor cuprinse în PNAO. Concluzii La elaborarea PNAO s-au avut în vedere atât cele 5 obiective orizontale, cat și cele 18 linii directoare cuprinse în cei 4 piloni ai strategiei europene de ocupare a forței de muncă. În urma analizei situației actuale se pot identifica câteva direcții prioritare de acțiune ale Guvernului, necesare în vederea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă: 1. asigurarea unei cresteri economice susținute, cu impact direct asupra creșterii numărului locurilor de muncă, bazată pe dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii; se va valorifica potențialul de dezvoltare a unor domenii de activitate, cum ar fi serviciile (turismul, tehnologia informatiei etc.), a căror pondere în cadrul economiei este încă destul de redusă; 2. combaterea muncii fără forme legale și inițierea unor măsuri care să conducă la reducerea costurilor locurilor de muncă, fapt care va stimula angajatorii să respecte legislația în domeniu; 3. încurajarea substantiala a veniturilor obținute din munca, prin utilizarea unei rate de creștere a salariului de baza minim brut pe țara mai mare decât până în prezent și diminuarea saraciei, atât pentru persoanele active, cat și pentru persoanele inactive, prin corelarea politicilor active de ocupare a forței de muncă cu o politica adecvată de creștere substantiala a veniturilor obținute din munca; 4. promovarea de măsuri destinate prevenirii și combaterii somajului în rândul tinerilor în vârsta de 15-24 de ani, în vederea creșterii ratei de ocupare a acestei categorii de persoane; 5. în contextul continuării procesului de privatizare și restructurare economică se vor identifica alternative pentru ocuparea persoanelor disponibilizate, lupta împotriva somajului de lungă durata constituind o preocupare constanta pentru următorii ani; 6. elaborarea de programe speciale adresate grupurilor de persoane care se confrunta cu dificultăți de integrare pe piața muncii: tineri proveniți din centrele de plasament, persoane cu handicap, persoane de etnie roma, persoane eliberate din detenție etc.; 7. promovarea unor măsuri destinate sa conducă la creșterea ratei de participare prin prelungirea perioadei de activitate a persoanelor varstnice, din perspectiva ultimelor evolutii demografice, caracterizate printr-un proces de imbatranire a populației; 8. atenuarea discrepantelor dintre cererea și oferta pe piața forței de muncă, cu precădere prin adaptarea sistemului de formare inițială și continua la tendintele pe termen mediu și lung ale lumii ocupationale, într-o societate bazată pe cunoaștere și pe utilizarea noilor tehnologii informatice. Anexe: ------
*) Este vorba despre populația înregistrată în AMIGO, realizată de Institutul Național de Statistica.
● Structura pe sexe. Populația ocupată este majoritar masculina (circa 54,0% sunt bărbați). În ultimii 5 ani ai deceniului trecut aceasta s-a redus, crescand rolul forței de muncă feminine în activitățile economice.
*) Este vorba despre populația înregistrată în BFM.
În perioada 1990-2000 s-au produs deplasări ale populației între ramurile economiei naționale, structura populației ocupate pe activități ale economiei naționale suferind modificări semnificative (anexele D și E).
Anexa A
Rata de activitate a populației de 15 ani și peste, pe sexe și grupe de vârsta - % - ┌──────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐ │ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ │ ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤ │ │ M │ F │ M │ F │ M │ F │ M │ F │ M │ F │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Total │ 72,7│ 57,4│ 72,5│ 57,7│ 71,4│ 56,3│ 70,9│ 56,4│ 70,6│ 56,4│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │15-24 ani │ 56,2│ 43,4│ 54,2│ 42,1│ 52,0│ 39,4│ 50,6│ 37,1│ 49,1│ 36,8│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │25-34 ani │ 92,7│ 78,3│ 92,1│ 77,5│ 90,9│ 75,8│ 90,8│ 76,6│ 91,4│ 77,3│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │35-49 ani │ 93,5│ 80,6│ 93,6│ 80,9│ 92,5│ 79,1│ 91,9│ 78,7│ 91,6│ 78,6│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │50-64 ani │ 67,0│ 49,7│ 68,4│ 51,5│ 67,1│ 50,0│ 66,3│ 50,8│ 65,7│ 50,8│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │65 ani și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │peste │ 38,4│ 28,3│ 39,6│ 29,6│ 40,7│ 30,6│ 41,7│ 31,9│ 40,8│ 32,1│ └──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO.
Anexa B
Populația ocupată, pe grupe de vârsta și pe sexe - persoane - ┌─────────────┬────────┬─────────┬─────────┬─────────┬──────────┬────────┐ │ │ Total │15-24 ani│25-34 ani│35-49 ani│ 50-64 ani│65 ani +│ ├────┬────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │1996│total │10935534│ 1511798│ 2550338│ 3890744│ 2086279│ 896375│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │masculin│ 5979355│ 898409│ 1412222│ 2085741│ 1140568│ 442416│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │feminin │ 4956178│ 613389│ 1138116│ 1805003│ 945711│ 453959│ ├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │1997│total │11050018│ 1498854│ 2574281│ 3909822│ 2116582│ 950479│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │masculin│ 6004228│ 883510│ 1418037│ 2090059│ 1146670│ 465951│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │feminin │ 5045790│ 615344│ 1156244│ 1819763│ 969911│ 484528│ ├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │1998│total │10844915│ 1409071│ 2605399│ 3801996│ 2028936│ 999514│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │masculin│ 5885135│ 828701│ 1433987│ 2034599│ 1099739│ 488109│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │feminin │ 4959780│ 580370│ 1171412│ 1767397│ 929197│ 511405│ ├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │1999│total │10775637│ 1322009│ 2672685│ 3695687│ 2034616│ 1050640│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │masculin│ 5799056│ 778622│ 1459281│ 1955387│ 1097227│ 508539│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │feminin │ 4976581│ 543387│ 1213404│ 1740300│ 937389│ 542101│ ├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │2000│total │10763763│ 1274732│ 2804376│ 3587206│ 2034265│ 1063183│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │masculin│ 5772192│ 733949│ 1536454│ 1910231│ 1084906│ 506652│ │ ├────────┼────────┼─────────┼─────────┼─────────┼──────────┼────────┤ │ │feminin │ 4991570│ 540783│ 1267922│ 1676975│ 949359│ 556531│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴────────┴────────┴─────────┴─────────┴─────────┴──────────┴────────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO.
Anexa C Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste,
pe sexe și grupe de vârsta - % - ┌──────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┐ │ │ 1996 │ 1997 │ 1998 │ 1999 │ 2000 │ │ ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┤ │ │ M │ F │ M │ F │ M │ F │ M │ F │ M │ F │ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │Total │ 68.1│ 53.2│ 68.3│ 54.0│ 66.8│ 52.9│ 65.7│ 52.9│ 65.1│ 52.8│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │15-24 ani │ 46.4│ 33.0│ 45.6│ 33.4│ 43.0│ 31.6│ 41.0│ 30.2│ 39.1│ 30.5│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │25-34 ani │ 86.9│ 71.9│ 86.5│ 71.9│ 84.6│ 70.6│ 83.7│ 71.2│ 84.1│ 71.5│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │35-49 ani │ 89.6│ 76.9│ 89.9│ 77.4│ 87.9│ 75.4│ 86.4│ 74.4│ 85.7│ 73.7│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │50-64 ani │ 65.7│ 49.1│ 67.1│ 51.0│ 65.7│ 49.6│ 64.5│ 50.3│ 63.5│ 50.1│ ├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤ │65 ani și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │peste │ 38.4│ 28.2│ 39.6│ 29.6│ 40.7│ 30.6│ 41.7│ 31.9│ 40.8│ 32.1│ └──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO.
Anexa D
Populația ocupată civilă, pe activități economice - mii persoane ┌───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐ │Ani/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activități │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice │ 1990│ 1991│ 1992│ 1993│ 1994│ 1995│ 1996│ 1997│ 1998│ 1999│ 2000 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │TOTAL │10840│10786│10458│10062│10011│ 9493│ 9379│ 9023│ 8813│ 8420│ 8629 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Agri- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cultura │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și sil- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vicul- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tura │ 3144│ 3205│ 3443│ 3614│ 3647│ 3265│ 3320│ 3384│ 3349│ 3466│ 3570 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Industrie -│ 4005│ 3803│ 3301│ 3030│ 2882│ 2714│ 2741│ 2450│ 2317│ 2054│ 2004 │ │total, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │din care: │ 259│ 277│ 272│ 259│ 256│ 250│ 250│ 184│ 169│ 146│ 140 │ │- extrac- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ tiva │ 3613│ 3372│ 2865│ 2606│ 2456│ 2293│ 2302│ 2079│ 1964│ 1734│ 1691 │ │- prelucr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │electrica, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │termica, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gaze, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │apa │ 133│ 154│ 164│ 165│ 170│ 171│ 189│ 187│ 184│ 174│ 173 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Construcții│ 706│ 501│ 579│ 574│ 563│ 479│ 475│ 439│ 391│ 338│ 353 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Comerț │ 538│ 699│ 754│ 585│ 636│ 865│ 772│ 802│ 835│ 756│ 776 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Hoteluri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │restaurante│ 186│ 213│ 175│ 131│ 136│ 123│ 116│ 130│ 98│ 100│ 93 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Transport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │depozitare │ 667│ 594│ 556│ 497│ 462│ 458│ 448│ 405│ 361│ 310│ 326 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Posta și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │telecom. │ 97│ 96│ 93│ 95│ 94│ 98│ 99│ 100│ 100│ 95│ 93 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Activități │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │financiare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │bancare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asig. │ 39│ 44│ 57│ 66│ 59│ 71│ 71│ 73│ 76│ 69│ 74 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Tranzacții │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │imobiliare │ 388│ 421│ 441│ 417│ 438│ 324│ 257│ 199│ 243│ 238│ 271 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Adminis- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tratie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publică │ 88│ 99│ 113│ 117│ 125│ 131│ 125│ 130│ 134│ 141│ 147 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Învățământ │ 411│ 426│ 432│ 432│ 437│ 437│ 441│ 426│ 426│ 429│ 421 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Sănătate și│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asistența │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │soc. │ 320│ 311│ 306│ 308│ 333│ 333│ 337│ 315│ 317│ 277│ 341 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ec. │ 251│ 374│ 208│ 196│ 199│ 195│ 177│ 170│ 166│ 147│ 160 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, BFM.
Anexa E
Structura populației ocupate civile, pe activități economice - % - ┌───────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┐ │Ani/ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Activități │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │economice │ 1990│ 1991│ 1992│ 1993│ 1994│ 1995│ 1996│ 1997│ 1998│ 1999│ 2000 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │TOTAL │100,0│100,0│100,0│100,0│100,0│100.0│100,0│100,0│100,0│100,0│100,0 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Agricultura│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și silvi- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cultura │ 29,0│ 29,7│ 32,9│ 35,9│ 36,4│ 34,4│ 35,4│ 37,5│ 38,0│ 41,2│ 41,4 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Industrie- │ 36,9│ 35,3│ 31,6│ 30,1│ 28,8│ 28,6│ 29,2│ 27,2│ 26,3│ 24,4│ 23,2 │ │total, din │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │care: │ 2,4│ 2,6│ 2,6│ 2,6│ 2,6│ 2,6│ 2,7│ 2,0│ 1,9│ 1,7│ 1,6 │ │- extrac- │ 33,3│ 31,3│ 27,4│ 25,9│ 24,5│ 24,2│ 24,5│ 23,1│ 22,3│ 20,6│ 19,6 │ │tiva │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- prelucr. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │- energie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │electrica, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │termica, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gaze, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │apa │ 1,2│ 1,4│ 1,6│ 1,6│ 1,7│ 1,8│ 2,0│ 2,1│ 2,1│ 2,1│ 2,0 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Construcții│ 6,5│ 4,6│ 5,5│ 5,7│ 5,6│ 5,0│ 5,1│ 4,9│ 4,4│ 4,0│ 4,1 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Comerț │ 5,0│ 6,5│ 7,2│ 5,8│ 6,3│ 9,1│ 8,2│ 8,9│ 9,5│ 9,0│ 9,0 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Hoteluri │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │restaurante│ 1,7│ 2,0│ 1,7│ 1,3│ 1,4│ 1,3│ 1,2│ 1,4│ 1,1│ 1,2│ 1,1 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Transport │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │depozitare │ 6,1│ 5,5│ 5,3│ 5,0│ 4,6│ 4,8│ 4,8│ 4,5│ 4,1│ 3,7│ 3,7 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Posta și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │telecom. │ 0,9│ 0,9│ 0,9│ 0,9│ 0,9│ 1,1│ 1,1│ 1,1│ 1,1│ 1,1│ 1,1 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Activități │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │financiare,│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │bancare, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asigurare │ 0,4│ 0,4│ 0,6│ 0,6│ 0,6│ 0,7│ 0,8│ 0,8│ 0,9│ 0,8│ 0,8 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Tranzacții │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │imobiliare │ 3,6│ 3,9│ 4,2│ 4,2│ 4,4│ 3,4│ 2,7│ 2,2│ 2,8│ 2,8│ 3,1 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Adminis- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tratie │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │publică │ 0,8│ 0,9│ 1,1│ 1,1│ 1,3│ 1,4│ 1,3│ 1,4│ 1,5│ 1,7│ 1,7 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Învățământ │ 3,8│ 3,9│ 4,1│ 4,3│ 4,4│ 4,6│ 4,7│ 4,7│ 4,8│ 5,1│ 4,9 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Sănătate │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │și │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │asistența │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │socială. │ 3,0│ 2,9│ 2,9│ 3,1│ 3,3│ 3,5│ 3,6│ 3,5│ 3,6│ 3,3│ 4,0 │ ├───────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │Alte │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │activit. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ec. │ 2,3│ 3,5│ 2,0│ 2,0│ 2,0│ 2,1│ 1,9│ 1,9│ 1,9│ 1,7│ 1,9 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └───────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘ Sursa: Institutul Național de Statistica, BFM. Glosar de indicatori Indicatorii absoluti se definesc astfel: 1. Resursele de muncă [R(m)] reprezintă categoria de populație ce dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale care îi permit sa desfășoare o munca utila în una dintre activitățile economiei naționale. Resursele de muncă se determina cu ajutorul formulei: R(m) = P(vm) - [P(im) - P(iv)] + S(p), în care: R(m) = resurse de muncă; P(vm) = populația în vârsta de muncă; P(im) = persoane cu incapacitate permanenta de muncă; P(iv) = pensionari în vârsta de muncă, care nu lucrează; S(p) = populația aflată în afară limitei de muncă, care lucrează. Populația în vârsta de muncă [P(vm)] conform legislației în vigoare, cuprinde bărbații și femeile de la 16 ani până la varstele standard de pensionare. Datele sunt calculate anual de către Institutul Național de Statistica, prin BFM la nivel de țara, regiune de dezvoltare și județ. 2. Populația activa se determina în doua variante: populația activa totală și populația activa civilă. a) Populația activa totală [P(a)] cuprinde toate persoanele care furnizează forta de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referința (săptămâna care precede interviul), incluzând populația ocupată și somerii definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (șomeri în sens BIM). Indicatorii menționați sunt obținuți din AMIGO, cu periodicitate trimestriala și anuală (ca medie aritmetica a trimestrelor), la nivel de țara și regiune de dezvoltare. b) Populația activa civilă [P(ac)] cuprinde persoanele care au depășit o vârsta de muncă specificată (16 ani) și care constituie forta de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri și servicii. Populația activa civilă caracterizează oferta potențiala de forta de muncă și gradul de ocupare a populației, incluzând populația ocupată civilă și somerii înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă. P(ac) = P(oc) + S(AOFM), în care: P(oc) = populația ocupată civilă; S(AOFM) = șomeri înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă. Indicatorul se determina anual prin BFM la nivel de țara, regiune de dezvoltare și județ. 3. Populația ocupată se determina în doua variante: populația ocupată totală și populația civilă. a) Populația ocupată totală include toate persoanele de 15 ani și peste care au avut un loc de muncă și care au lucrat în perioada de referința (săptămâna care precede interviul) cel puțin o ora în activități neagricole sau cel puțin 15 ore în cazul lucrătorilor pe cont propriu și al lucrătorilor familiali neremunerati din agricultura. Populația ocupată totală include toate categoriile de persoane (salariați, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerati, membri ai unor societăți agricole sau ai unor cooperative) care au lucrat în activități din sectorul formal (inclusiv din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informații, organizații politice și obștești) și din sectorul informal, cu sau fără forme legale. Indicatorul se obține din AMIGO, efectuată de Institutul Național de Statistica cu periodicitate trimestriala și anuală (ca medie aritmetica a trimestrelor), la nivel de țara și regiune de dezvoltare. b) Populația ocupată civilă include toate persoanele care la sfârșitul anului aveau un loc de muncă legal în activitățile neagricole din sectorul formal sau în activități din agricultura, cu statut de: salariați, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerati, membri ai unor societăți agricole sau ai unor cooperative. Nu se includ personalul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului de Interne, al Serviciului Roman de Informații (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), detinutii și salariații organizațiilor politice sau obștești. Indicatorul este obținut anual de către Institutul Național de Statistica, prin BFM la nivel de țara, regiune de dezvoltare și județ. 4. Somerii se determina în doua variante: somerii în sens BIM și somerii înregistrați. a) Somerii în sens BIM [S(BIM)] sunt cei definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii. Numărul șomerilor în sens BIM se determina trimestrial și anual de către Institutul Național de Statistica, prin AMIGO, la nivel de țara și regiune de dezvoltare. b) Somerii înregistrați [S(ANOFM)] sunt persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 pct. IV din Legea nr. 76/2002 . Numărul total al șomerilor înregistrați este calculat pentru fiecare luna calendaristică, în cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la nivel de țara, județ și localitate. Indicatorii relativi se calculează astfel: 1. Rata globală de activitate reprezintă proporția populației active totale [P(a)] în populația totală a tarii [P(t)]: P(a) R(ga) = ------ x 100 P(t) 2. Rata de activitate a populației de 15 ani și peste reprezintă proporția populației active de 15 ani și peste [P(a15+)] în populația totală în vârsta de 15 ani și peste [P(t15+)]: P(a15+) R(a15+) = -------- x 100 P(t15+) 3. Rata globală de ocupare reprezintă proporția populației ocupate [P(o)] în populația totală a tarii [P(t)]: P(o) R(go) = ----- x 100 P(t) 4. Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste reprezintă proporția populației ocupate de 15 ani și peste [P(o15+)] în populația totală în vârsta de 15 ani și peste [P(t15+)]: P(o15+) R(o15+) = -------- x 100 P(t15+) 5. Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă proporția populației ocupate civile [P(oc)] în resursele de muncă [R(m)]: P(oc) R(rm) = ------ x 100 R(m) Indicatorii statistici relativi prevăzuți la pct. 1-5 se calculează de către Institutul Național de Statistica. 6. Rata somajului este calculată în doua variante: rata somajului în sens BIM și rata somajului înregistrat. a) Rata somajului în sens BIM se calculează ca raport între numărul șomerilor definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii [S(BIM)] și populația activa totală [P(a)], astfel: S(BIM) R(BIM) = ------- x 100 P(a) Acest indicator se calculează de către Institutul Național de Statistica. b) Rata somajului înregistrat se determina ca raport între numărul șomerilor înregistrați la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și a municipiului București (indemnizati și neindemnizati) și populația activa civilă. Datele referitoare la populația activa civilă la nivel de țara și de județ sunt păstrate ca atare în calculul ratei somajului un an întreg, până la definitivarea și transmiterea BFM din anul următor. Se calculează astfel: S(ANOFM) R(ANOFM) = ---------- x 100 P(ac) Rata somajului înregistrat se calculează de către Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. 7. Ponderea șomerilor înregistrați în populația stabilă în vârsta de 18-62 de ani se determina prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18-62 de ani. Se calculează la nivel de țara și de localitate de către Institutul Național de Statistica, pe baza numărului de șomeri înregistrați, comunicat lunar de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, după formula: S(ANOFM) P(SANOFM) = ----------- x 100 P(t18-62)
Capitolul 3 Pilonii strategiei de ocupare a forței de muncă
3.1. Pilonul I - Îmbunătățirea capacității de angajare
Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, în condițiile continuării în ritm accelerat a proceselor de privatizare și restructurare, se va realiza prin mutarea accentului politicilor de protecție socială a șomerilor de la măsuri pasive la cele active și prin promovarea de măsuri de prevenire a somajului, în special în rândul tinerilor și al persoanelor expuse riscului de a deveni șomeri de lungă durata.
În acest context prevenirea și combaterea somajului în rândul tinerilor și a somajului de lungă durata constituie o problemă majoră și o preocupare imediata a Guvernului. Măsurile avute în vedere pentru soluționarea acestei probleme reprezintă o prioritate atât pentru actualul PNAO, cat și pentru cele viitoare.
De asemenea, vor fi promovate măsuri speciale de formare profesională pentru tineri și adulti, corespunzător cerințelor pieței muncii, pentru îmbunătățirea capacității de angajare și prelungirea vieții active.
Implementarea conceptiei și mentalitatii de sustinere a formării continue sau a educației permanente, fără discriminare socială, va răspunde necesităților de adaptare rapida la schimbările structurale ale economiei și tehnologiei, care să facă fața unei mari mobilitati profesionale previzibile în perspectiva.
Pentru a inlatura dezechilibrele existente pe piața muncii dintre cererea și oferta de forta de muncă Guvernul își propune adaptarea ofertei educaționale la cerințele locale ale pieței muncii, stimularea mobilitatii forței de muncă, precum și îmbunătățirea serviciilor de mediere oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și aplicarea de măsuri active de combatere a somajului.
O prioritate o constituie și îmbunătățirea bazelor de date cu privire la oferta de locuri de muncă existente pe piața muncii, prin informatizarea sistemului de colectare a datelor.
Linia directoare 1 - Abordarea somajului tinerilor și prevenirea somajului de lungă durata
Fiecărui somer i se va oferi un nou început înainte de a atinge 6 luni de șomaj în cazul tinerilor și 12 luni în cazul adulților, sub forma de formare profesională, reconversie, practica în munca, loc de muncă sau alte măsuri de ocupare, inclusiv, în mod mai general, de sprijinire a orientarii profesionale individuale și de consiliere în vederea unei integrari efective pe piața muncii.
Aceste măsuri preventive și de ocupare trebuie să fie combinate cu măsuri de reducere a numărului de șomeri de lungă durata prin promovarea reinsertiei lor în piața muncii.
În acest context statele membre vor trebui sa urmărească modernizarea serviciilor lor publice de ocupare, în special prin monitorizarea progresului, prin stabilirea de termene clare și prin asigurarea unei formari continue corespunzătoare pentru personalul lor. Statele membre vor incuraja cooperarea cu alți furnizori de servicii, pentru ca strategia prevenirii și a activarii sa devină mai eficace.
Situația actuala
1. Diminuarea somajului în rândul tinerilor
În conjunctura schimbărilor socioeconomice și politice care au avut loc în Europa și, implicit, și în România, s-au făcut pasi importanti în fundamentarea unei noi concepții în domeniul politicilor de tineret.
Pentru prima oara după anul 1989 politica în domeniul tineretului în România a devenit o componenta substanțial reprezentată în Programul de guvernare 2001-2004, care se înscrie în contextul mai larg al procesului de aderare la structurile europene.
Tranzitia de la școala la integrarea tineretului pe piața forței de muncă constituie una dintre cele mai critice și presante probleme ale funcționarii pieței muncii, cu impact economic și social deosebit de puternic.
Ținerii suferă cel mai mult în contactul cu piața muncii, fiind dezavantajati față de categoriile de vârsta adulta, atât prin faptul ca ani de-a rândul aceste din urma segmente de populație au fost ținute în supraocupare, chiar dacă economia a fost și este în recesiune, cat și ca urmare a lipsei experienței în munca - privită ca o cerința uneori obligatorie la angajarea într-un loc de muncă. Fenomenul este evident dacă se compara structura pe varste a populației active cu cea a șomerilor, aceasta din urma fiind mult mai "tanara" și este chiar mai grav la nivelul forței de muncă feminine, pentru care ponderea somajului tinerelor atinge tot timpul valori mai mari decât pentru întreaga categorie a populației somere.
Datele rezultate în urma unui sondaj de opinie referitor la fenomenul neocuparii categoriilor defavorizate, în special tineri și femei, efectuat în anul 1997 de Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței (CSOP) - Gallup Internațional asupra unui esantion reprezentativ de tineri în vârsta de până la 30 de ani, a reliefat faptul ca problema este deosebit de grava mai ales pentru femeile ținere (67,4% dintre ele au 15-24 de ani, față de 60,8% la ambele sexe) și pentru absolventele de liceu (58% din neocupatii absolvenți de liceu sunt fete). În fapt, cele mai multe dintre femeile neocupate ținere erau absolvente de liceu (39,1%) sau gimnazii, școala generală sau prima treapta de liceu (38,9%). Un semnal de alarma îl constituia faptul ca o treime din numărul tinerelor absolvente de liceu în vârsta de 15-24 de ani, neocupate, erau deja în căutarea unui alt loc de muncă decât primul, precum și faptul ca peste jumătate din absolventele de învățământ superior, în vârsta de 25-29 de ani, erau neocupate. Având o vârsta de până la nici 25 de ani primele și 30 de ani celelalte, au avut deja experienta somajului, deși aveau un nivel de pregătire ridicat și, se presupune, o flexibilitate și mobilitate profesională mai mare. În plus, doar o parte din ele au fost înregistrate ca șomeri și numai o parte din acestea au beneficiat de prevederile legislației în vigoare privind protecția șomerilor.
Un alt aspect care se remarca este acela ca, în timp ce tot mai mulți tineri dobândesc calificarile necesare pentru diverse meserii, numărul locurilor de muncă nu crește corespunzător. Ținerii care au terminat recent o anumită treapta de școlarizare sunt concurati pe piața muncii de alții care au o calificare mai înaltă și astfel sunt nevoiti sa accepte slujbe de rang mai scăzut, mai slab plătite. Ca urmare, unii tineri își încep uneori activitatea în sectoare marginalizate, inferioare calificării lor, și uneori chiar intră în circuitul muncii neprotejate ("munca la negru"), fapt care îi izoleaza de societate, înainte ca ei să facă primii pasi în viața profesională și familială.
Corespunzător datelor din AMIGO referitoare la integrarea tinerilor pe piața muncii, în trimestrul IV 2000 peste 32% din numărul total al persoanelor descurajate*1) erau tineri în vârsta de 15-24 de ani, 37,8% bărbați, 28,7% femei, 24% în mediul urban și 44,7% în mediul rural. În ceea ce privește structura șomerilor după experienta în activitate, persoanele intrate pentru prima data pe piața muncii, în majoritate covarsitoare absolvenți ai diferitelor forme de învățământ, reprezentau 34,9% din numărul șomerilor BIM, cu diferențe în funcție de nivelul de educație, cu valori cuprinse între: 42,5% ISCED 5-7 (studii universitare de lungă durata și de scurta durata), 40,1% ISCED 4 (studii postliceale sau similare), 38,2% ISCED 3g (liceu și liceu treapta I), 24,7% ISCED 3v (școala profesională, complementara și de ucenici), 40,6% ISCED 2 (școala primara, gimnaziu) și 60,9% ISCED 0 (fără studii).
-----------
*1) Persoanele descurajate, în sensul AMIGO, sunt persoane inactive disponibile sa lucreze în următoarele 15 zile, care nu au loc de muncă și au declarat ca sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu au întreprins nimic în acest scop în ultimele 4 săptămâni sau nu cauta loc de muncă din următoarele motive: nu sunt pregătite profesional; cred că nu vor găsi de lucru din cauza vârstei sau au căutat altă dată și nu au găsit.
Ancheta complementara "Tranzitia de la școala la munca" realizată în cadrul AMIGO în trimestrul III 2000 oferă informații utile pentru evaluarea sistemului VET în relația sa de dependenta cu cererea de forta de muncă.
Unele precizări conceptual-metodologice:
Obiectul anchetei a fost constituit din tineri în vârsta de 15-35 de ani, care au părăsit sistemul de educație în ultimii 10 ani. În trimestrul III 2000 ținerii cu vârsta cuprinsă între 15-35 de ani reprezentau 32,9% din populația tarii, din care 57,8% locuiau în mediul urban, 49,5% erau femei; rata de activitate a acestora a fost de 67,4% (73,9% bărbați și 60,7% femei); din total 60,5% erau persoane ocupate, 6,9% șomeri BIM, iar 32,6% persoane inactive din punct de vedere economic; rata de ocupare a fost de 60,5%, mai ridicată pentru bărbați (66%) comparativ cu 55% pentru femei.
Locul de muncă semnificativ este definit ca locul în care o persoană a lucrat pentru o perioadă de minimum 6 luni, cu o durată medie obișnuită a săptămânii de lucru de minimum 20 de ore. Pentru persoanele care au avut mai multe locuri de muncă semnificative în ultimii 10 ani informațiile au fost completate doar pentru primul loc de muncă semnificativ. Nu au fost luate în considerare activitățile desfășurate în timpul vacantei, în folosul comunității, serviciul militar obligatoriu.
Căutarea neîntreruptă a unui loc de muncă s-a definit numai pentru persoanele care nu aveau loc de muncă în momentul cautarii, iar căutarea se referă la o perioadă continua și activa de cel puțin o luna.
Sursa: Institutul Național de Statistica AMIGO, 2000.
Referitor la perioada necesară identificarii unui loc de muncă semnificativ de către o persoană care a ieșit din sistemul educațional, aceasta este inegala ca timp, mai mare pentru cei cu nivel de educație redus (0-2) ISCED sau fără calificare (3g). Astfel, din numărul total al persoanelor luate în cercetare 48,4% și-au găsit un loc de muncă semnificativ (53,9% bărbați, 46,1% femei, 68% în mediul urban și 32% în mediul rural). Sansa de a găsi un loc de muncă semnificativ într-o perioadă cat mai scurta este puternic dependenta de nivelul de educație.
Ținerii în vârsta de 15-24 de ani rămân categoria cea mai afectată de șomaj. Astfel, rata somajului BIM a tinerilor este mai mare decât rata totală a somajului BIM de 2,6-3 ori.
Prezentam în tabelul următor date statistice referitoare la rata somajului BIM pe sexe și grupa de vârsta 15-24 de ani:
Evoluția ratei somajului BIM a tinerilor
în perioada 1994-2000
- % -
┌────────────┬───────┬──────┬─────┬──────┬──────┬──────┬───────┐
│
│ 1994*)│ 1995 │ 1996│ 1997 │1998*)│ 1999 │ 2000
│
├────────────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│Total
│ 22,5
│ 20,6 │ 20,2│ 18,0 │ 18,3 │ 18,8 │ 18,6
│
│grupa
│
│
│
│
│
│
│
│
│15-24 ani
│
│
│
│
│
│
│
│
├────────────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│Bărbați
│ 20,2
│ 18,8 │ 17,5│ 15,9 │ 17,3 │ 19,0 │ 19,6
│
├────────────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼──────┼───────┤
│Femei
│ 25,7
│ 23,1 │ 23,9│ 20,7 │ 19,7 │ 18,6 │ 17,2
│
└────────────┴───────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴───────┘
-----------
Situația privind numărul tinerilor șomeri BIM, după durata
somajului, pe grupe de vârsta (mii persoane), în anul 2000
┌─────┬────────┬────────┬────────┬────────┬────────┬────────┬─────────┬────────┐
│
│
│
Sub
│ 3-5
│ 6-11
│12-17
│ 18-23
│ 24 luni │Durata
│
│
│
Total │3 luni
│ luni
│ luni
│luni
│ luni
│ și mai
│medie
│
│
│
│
│
│
│
│
│ mult
│a soma- │
│
│
│
│
│
│
│
│
│jului
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│(luni)
│
├─────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│15-24│292 mii │59 mii
│49 mii
│60 mii
│44 mii
│30 mii
│ 49 mii
│
18
│
│ani
│persoane│persoane│persoane│persoane│persoane│persoane│ persoane│
│
├─────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼────────┤
│ %
│
100
│
20,2
│ 16,78
│
20,54 │
15,1
│
10,27 │
16,78
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└─────┴────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴────────┴─────────┴────────┘
Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO, 1999, 2000.
Date statistice suplimentare referitoare la: structura populației active în vârsta de până la 25 de ani, rata de ocupare a persoanelor în vârsta de până la 25 de ani, repartiția ratei somajului BIM pe grupe de vârsta, sexe și medii (%) sunt prezentate în anexa.
Acțiuni pentru prevenirea și combaterea somajului în rândul tinerilor, întreprinse până în prezent
I. În urma evaluării situației din România de către experții Băncii Mondiale, la începutul anilor 1992-1993, s-a constatat necesitatea creării la nivel național a unui sistem coerent de informare și consiliere profesională. Ca urmare a acestei evaluări s-a materializat proiectul "Informare și consiliere privind cariera", subcomponenta a proiectului Ministerului Muncii și Solidarității Sociale "Ocuparea forței de muncă și protecția socială", cofinantat de Banca Mondială. Proiectul, cu o durată inițială de 5 ani, a demarat la mijlocul anului 1995, a fost prelungit în anul 2001 până în luna martie 2003, acum aflându-se în faza de finalizare. O etapa importanța în derularea proiectului a constituit-o aprobarea, printr-un ordin comun al celor trei ministere implicate în realizarea obiectivelor proiectului, respectiv Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Tineretului și Sportului, a rețelei naționale de centre de informare și consiliere profesională: 227 de centre la nivelul agentiilor județene și locale pentru ocuparea forței de muncă, 500 de centre la nivelul unităților școlare și centrelor județene de asistența psihopedagogică și 47 de centre în cadrul direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București. Prin monitorizarea semestriala de către Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a acestei activități se poate constata ca la sfârșitul anului 2001 în cadrul proiectului "Informare și consiliere privind cariera" s-a realizat efectiv înființarea a 136 de centre de informare și consiliere privind cariera, la nivelul rețelei ANOFM, în funcție de situația spațiilor existente. Centrele de informare și consiliere profesională sunt dotate cu echipamente și materiale specifice activității de consiliere privind cariera. Acestea dispun de seturi de profile ocupationale, casete video cu tematica adecvată consilierii în cariera; de asemenea s-au realizat postere pentru popularizarea proiectului, cu teme specifice orientarii profesionale, iar bianual se editează un ziar despre cariera care este distribuit gratuit în întreaga țara. În vederea testarii intereselor profesionale, aceste centre dispun de teste psihologice de profil. Acțiunile întreprinse nu au vizat numai dotarea corespunzătoare a centrelor, ci și un program de formare a personalului care își desfășoară activitatea în cadrul acestor centre, program structurat astfel:
● module de pregătire de scurta durata (au fost pregătite 1.670 de persoane, din care 482 de persoane din rețeaua Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;
● pregătire de lungă durata (cursuri de master în "Politici publice cu specializare în informare și consiliere privind cariera", cu o durată de 2 ani). Programul de pregătire de lungă durata s-a desfășurat în doua serii:
- seria I (absolvenți promotia septembrie 2001) - 424 de persoane, din care 101 persoane provin din rețeaua Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;
- seria II (vor fi absolvenți promotia septembrie 2002) - 460 de persoane, din care 71 de persoane provin din rețeaua Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Acest nucleu de centre de consiliere privind cariera va constitui baza acordării de servicii specializate de consiliere pentru tineret, atât pentru prevenirea, cat și pentru combaterea somajului în rândul tinerilor, cu accent deosebit pe prevenirea somajului.
II. Întărirea și consolidarea reformei sistemului formării profesionale inițiale s-au realizat prin Programul PHARE VET I RO 9405 "Reforma învățământului profesional și tehnic", finalizat în anul 1998, prin care s-a sprijinit modernizarea sistemului TVET. Programul a avut ca rezultate:
● reducerea numărului de meserii și renunțarea la specializarea foarte ingusta, timpurie;
● structura arborescenta a pregătirii (configurarea specializării o dată cu înaintarea în scolaritate);
● elaborarea unui curriculum flexibil, modular, centrat pe competente și bazat pe prevederile Standardelor de pregătire profesională (SPP);
● dezvoltarea curriculumului național pentru școala profesională și școala postliceala;
● introducerea curriculumului de dezvoltare locală (CDL);
● consolidarea parteneriatului social în vederea identificarii competentelor profesionale pentru care să se asigure calificarea prin învățământ profesional și tehnic (IPT), elaborarea SPP pe baza standardelor ocupationale (acolo unde a fost cazul, dat fiind numărul extrem de redus al acestora), elaborarea CDL, certificarea pregătirii dobândite prin IPT;
● asigurarea mobilitatii ocupationale (module de mobilitate ocupationala);
● integrarea învățării cu stagiile de instruire practica realizate în anul final de studiu, recomandabil la agenții economici;
● accent pe consilierea și orientarea elevilor în cariera;
● asigurarea sanselor egale pentru tineri în vederea obținerii unei bune calificări profesionale la nivelul standardelor europene, printr-un sistem TVET flexibil la nevoile fiecărui individ.
III. O alta categorie de probleme cu care se confrunta ținerii în momentul în care incearca sa pătrundă pe piața forței de muncă este legată de faptul ca unii dintre ei la terminarea școlii nu dețin o calificare sau, dacă o dețin, în unele cazuri aceasta nu mai este cautata pe piața muncii sau nu au suficienta experienta în exercitarea meseriei respective. Pentru înlăturarea acestor cauze Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a initiat și a încheiat în anul 2001 un protocol cu Ministerul Educației și Cercetării, care are ca scop adaptarea planului de școlarizare la cerințele de perspectiva ale pieței locale a forței de muncă, ce va avea efecte începând cu anul școlar 2002-2003, complementare celor generate de actuala guvernare prin dinamizarea activității comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social care funcționează la nivel județean.
Acțiunile de colaborare instituțională prevăzute de acest protocol au loc înainte de începerea fiecărui an de școlarizare și au ca scop adaptarea ofertei educaționale la cerințele de perspectiva impuse de piața locală a forței de muncă, pe baza rezultatelor studiilor și prognozelor privind dinamica pieței muncii, realizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă.
Din analiza comparativa a planului de școlarizare pe anul 2000-2001 cu planul de școlarizare pe anul 2001-2002 privind repartiția claselor în învățământul preuniversitar s-au evidențiat următoarele aspecte:
- la nivel județean tendinta generală a proiectelor planurilor de școlarizare a fost:
1. de suplimentare a claselor la învățământul profesional și de ucenici, pentru meserii solicitate pe piața locală a forței de muncă;
2. de transformare a claselor cu profiluri pentru care nu mai exista cerința pe piața muncii în clase cu profiluri solicitate pe piața forței de muncă;
- domeniile ocupationale pentru care s-a suplimentat cel mai mare număr de clase, ținându-se seama de cerințele de perspectiva ale pieței locale a forței de muncă, sunt, în ordine descrescătoare: construcții, servicii pentru deservirea populației, hoteluri și restaurante, industria ușoară, industria prelucrării lemnului, industria alimentara.
IV. Începând cu anul 2001 se derulează la nivel național Bursa locurilor de muncă destinată absolvenților de învățământ, organizată de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. Prin Bursa locurilor de muncă organizată în anul 2001 (atât prin bursa generală, cat și prin bursa pentru absolvenți) a fost încadrat în munca un număr de 14.761 de tineri.
V. Începând din anul 2001 Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă își derulează activitățile în conformitate cu Planul național de acțiuni pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, plan defalcat atât pe acțiuni, cat și pe grupuri-ținta, în care se regăsesc și ținerii. În cadrul acestui plan accentul cade pe creșterea ponderii măsurilor active în detrimentul celor pasive.
Astfel, dacă în anul 2000 ponderea cheltuielilor cu măsurile active a fost de numai 2,16% în totalul cheltuielilor din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, în anul 2001 aceasta pondere a fost de 12,02%, iar pentru anul 2002 este prevăzută creșterea ponderii acestora la 22,5%.
Situația privind ponderea cheltuielilor pentru fiecare tip de măsura activa, în totalul cheltuielilor aferente măsurilor active, pentru anii 2001 și 2002, este prezentată în tabelul următor:
Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active, pe tipuri de măsuri
active, în totalul cheltuielilor prevăzute și realizate
la 31 decembrie 2001 pentru acestea
- % -
┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────┬───────────┐
│Măsuri active
│
2001
│
2002
│
│
├──────────────┬─────────────┼───────────┤
│
│
Cheltuieli │ Cheltuieli
│ Cheltuieli│
│
│
prevăzute
│ realizate
│ prevăzute │
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Formare profesională
│
15,78
│
4,37
│
5,87
│
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Subvenționarea locurilor
│
│
│
│
│de muncă pentru absolvenți
│
14,03
│
10,50
│
9,00
│
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Credite pentru întreprinderi
│
│
│
│
│mici și mijlocii
│
55,55
│
84,24
│
31,55
│
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Stimularea mobilitatii forței
│
│
│
│
│de muncă
│
-
│
-
│
11,25
│
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Stimularea angajatorilor pentru
│
│
│
│
│încadrarea persoanelor
│
│
│
│
│defavorizate
│
-
│
-
│
19,87
│
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Stimularea șomerilor pentru
│
│
│
│
│a se încadra înainte de
│
│
│
│
│expirarea perioadei pentru
│
│
│
│
│care aveau dreptul la
│
│
│
│
│indemnizație de șomaj
│
-
│
-
│
3,46
│
├─────────────────────────────────┼──────────────┼─────────────┼───────────┤
│Alte măsuri active (lucrări
│
│
│
│
│publice, bursa locurilor
│
│
│
│
│de muncă)
│
14,63
│
0,9
│
19,00
│
└─────────────────────────────────┴──────────────┴─────────────┴───────────┘
VI. În anul 2002 a intrat în vigoare Legea nr. 76 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă care prevede, pe lângă măsurile active utilizate și în anii trecuți, și introducerea unei serii de noi măsuri active destinate atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, cat și agenților economici, măsuri menite sa conducă la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
Prezentam paleta de măsuri active cuprinse în noua lege, care au influența directa asupra ocupării tinerilor:
A. Măsuri de prevenire a somajului:
a) servicii de informare și consiliere privind cariera, oferite viitorilor absolvenți de învățământ profesional și liceal în cadrul unor acțiuni desfășurate în școli de către consilierii de orientare profesională din rețeaua centrelor de consiliere aparținând Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă;
b) servicii de preconcediere, care cuprind în principal următoarele activități:
- informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și serviciile de care pot beneficia conform legii;
- consiliere profesională: modalități de căutare a unui loc de muncă, prezentarea sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) și inițiere în accesarea acestuia etc.;
- servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și condiții de acces;
- prezentarea posibilităților de reorientare profesională în cadrul unității sau de participare la cursuri de formare de scurta durata;
- plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local.
B. Măsuri de combatere a somajului:
a) stimularea agenților economici sa angajeze tineri absolvenți ai instituțiilor de învățământ;
b) acordarea de facilități fiscale angajatorilor prin reducerea contribuției datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj, dacă încadrează cu contract individual de muncă persoane din rândul șomerilor pe care le mențin în activitate cel puțin 6 luni;
c) stimularea creării de noi locuri de muncă prin acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru șomaj în condiții avantajoase;
d) stimularea persoanelor aflate în șomaj să se angajeze înaintea expirării perioadei de indemnizație de șomaj;
e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;
f) stimularea mobilitatii forței de muncă;
g) angajatorii care încadrează tineri absolvenți pe durata nedeterminată primesc pentru o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata, o sumă lunară reprezentând un salariu minim brut pe țara; angajatorii care încadrează absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc pe o perioadă de 18 luni, pentru fiecare absolvent angajat, o sumă lunară reprezentând 1,5 salarii minime brute pe țara.
VII. Absolvenții pot beneficia în mod gratuit de programe de instruire, precum și de alte măsuri din programe de asistența internationala care se adresează cu precădere tineretului sau care vizează prevenirea și combaterea somajului (Leonardo, PAEM, RICOP, Programul PHARE 2000 "Coeziune economică și socială" etc.).
Totuși insertia tineretului pe piața forței de muncă se menține destul de modesta și inegala. De aceea se impune în continuare concentrarea pe măsuri intensive de prevenire și combatere a somajului în rândul tinerilor.
2. Diminuarea somajului de lungă durata
Somajul de lungă durata a devenit una dintre problemele stringente ale pieței forței de muncă.
Din analiza datelor statistice BIM reiese ca durata medie a somajului tinde sa crească, fiind diferita pe grupe de vârsta. În anul 2000 aceasta a fost de 18 luni, în creștere cu doua luni față de 1999; în același an 51,5% din numărul șomerilor BIM erau în șomaj de mai mult de un an, iar peste 24% de mai mult de 24 de luni.
Situația privind ponderea șomerilor de lungă durata din totalul șomerilor indemnizati este prezentată în anexa.
Pe măsura ce perioada în care o persoană sta neocupata crește, sansele ca ea să se reintegreze pe piața muncii scad considerabil. Acest lucru se datorează faptului ca pe măsura ce crește perioada de inactivitate, deprinderile profesionale scad și o dată cu trecerea timpului persoana este tot mai afectată din punct de vedere psihic, încrederea în sansele proprii devenind tot mai mica.
Diminuarea somajului de lungă durata necesita o analiza profunda a nevoilor viitoare de calificări ale economiei. În acest domeniu important pentru proiectarea ofertei sistemului de învățământ și formare profesională pe întreg parcursul vieții persista dificultăți semnalate și în anii anteriori. Din lipsa resurselor (financiare și umane) nu s-a reușit încă să se creeze un sistem funcțional, eficient, de studiere și previzionare a nevoilor pieței muncii, de dimensionare a formării profesionale continue în concordanta cu aceste nevoi. Rezultă de aici dezechilibre care depășesc zona de compatibilitate între nevoile de calificare ale pieței muncii, extrem de dinamice, și oferta sistemului de formare profesională continua. În ultimul timp o serie de agenți economici, în special unele dintre firmele străine de prestigiu care operează pe piața românească ca agenții/firme publice sau private care oferă servicii de recrutare, formare, mediere, orientare și consiliere profesională, ocupare, și-au intensificat activitatea în aceasta direcție. Preocupări mai susținute se manifesta și la nivelul unor instituții guvernamentale - Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă/agenții județene, consilii de dezvoltare regionala etc.
Elaborarea de către Consiliul pentru Standarde Ocupationale și Atestare (COSA) a standardelor ocupationale și completarea Clasificarii ocupatiilor din România (COR) cu noi profesii/calificări, precum și elaborarea standardelor de pregătire constituie piloni importanti ai unor acțiuni eficiente de previzionare a nevoilor viitoare de calificări. Cu toate acestea, identificarea nevoilor de calificări ale economiei rămâne deschisă. Soluționarea acesteia, în condiții acceptabile, este o problemă de politica generală care, prin amplitudine și efecte, intră în sfera de competența a mai multor organisme, inclusiv în cea a partenerilor sociali.
În România adâncirea reformei și consolidarea funcționarii pieței muncii constituie o cerința și o prioritate naționala impusa atât de nevoi economice, cat și sociale.
În acest cadru este nevoie să se acorde o atenție mai mare problematicii complexe a relațiilor industriale, dezvoltării și funcționarii parteneriatului social, responsabilității fiecărui partener social în sfera sa de competența.
Rezolvarea problemei formării profesionale continue și punerea la baza acesteia a formării și dezvoltării competentelor în domenii bine stabilite vor contribui la diminuarea semnificativă a nivelului somajului de lungă durata.
Acțiuni pentru prevenirea și combaterea somajului de lungă durata, întreprinse până în prezent
I. Proiectul "Informare și consiliere privind cariera" care se implementeaza de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în cadrul Proiectului Băncii Mondiale RO 3849 "Ocuparea forței de muncă și protecția socială", prin posibilitățile pe care le deschide de oferire a unor servicii de consiliere profesională de nivel european, are un impact deosebit asupra somajului de lungă durata. Experienta în domeniul combaterii și prevenirii somajului de lungă durata a demonstrat ca activitatea de informare și consiliere privind cariera constituie unul dintre instrumentele de baza ce pot fi utilizate în acest scop (atât pentru prevenirea, cat și pentru combaterea somajului de lungă durata). Astfel, o atenție deosebită va trebui acordată persoanelor din categoria șomerilor de lungă durata, care în primele 12 luni de șomaj nu au beneficiat de nici o măsura activa de combatere a somajului și care prezintă riscul de a deveni șomeri de lungă durata.
II. Metionam, de asemenea, Programul de redistribuire a forței de muncă, componenta a proiectului Băncii Mondiale RO 3849 "Ocuparea forței de muncă și protecția socială", derulat din anul 1995, prin care persoanele disponibilizate colectiv, persoane care prezintă un risc mare de a deveni șomeri de lungă durata, au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri active: cursuri de calificare/recalificare, servicii de ocupare-mutare, creare de locuri de muncă în folosul comunității, asistența și consultanța pentru începerea unei afaceri, servicii de dezvoltare economică locală, incubatoare de afaceri.
Prin
Ordonanța Guvernului nr. 35/1995
a fost ratificat acordul de împrumut cu Banca Internationala pentru Reconstrucție și Dezvoltare care prevedea alocarea unei sume de 8,5 milioane dolari S.U.A. pentru măsuri active destinate persoanelor disponibilizate colectiv. Până la sfârșitul lunii martie 2002 a fost asistat în cadrul Programului de redistribuire a forței de muncă un număr de 77.697 de persoane disponibilizate colectiv, din care un număr de 14.919 persoane a fost plasat în munca.
III.
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă a introdus o serie de noi măsuri active destinate combaterii somajului de lungă durata:
- combaterea somajului de lungă durata prin stimularea persoanelor pentru a se încadra în munca înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj;
- stimularea angajatorilor prin subventionare directa pentru crearea de locuri de muncă pentru somerii din categoriile cele mai defavorizate. Astfel, pentru persoanele din rândul șomerilor de peste 45 de ani sau pentru somerii intretinatori unici de familie angajatorii primesc din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe o perioadă de 12 luni, o sumă egala cu un salariu minim brut pe țara pentru fiecare persoana angajata din această categorie, cu obligația menținerii contractului individual de muncă pe o perioadă de minimum 2 ani;
- susținerea financiară a încadrării persoanelor din rândul șomerilor în vederea realizării unor lucrări de interes comunitar.
IV. Începând cu anul 2002 se derulează Proiectul privind înființarea unui centru de formare și consultanța pentru întreprinderi mici și mijlocii, cu acordare de asistența tehnica de către Institutul de Formare pentru întreprinderi mici și mijlocii din Regiunea Valona (IFPME), în principal în doua domenii de activitate:
● sprijinirea creării de întreprinderi mici și mijlocii;
● dezvoltarea pregătirii profesionale continue în întreprinderi mici și mijlocii.
Proiectul a fost implementat la începutul anului 2002, având ca rezultat înființarea în cadrul Agenției pentru ocuparea forței de muncă Dambovita (localitatea Targoviste) a unui centru de formare și consultanța pentru întreprinderi mici și mijlocii, care oferă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă următoarele tipuri de servicii:
● consultanța individuală a persoanelor interesate sa demareze o activitate autorizata (alegerea statutului juridic, întocmirea statutului întreprinderii, alte prevederi legale privind demararea unei activități autorizate etc.);
● inițiere în domeniul financiar-contabil;
● pregătire profesională prin cursuri de scurta durata în vederea infiintarii unei activități autorizate (fundamentarea și elaborarea unui plan de afaceri, gestiunea întreprinderii, studiu de piața etc.).
Rezultate concrete obținute până în prezent: doua persoane somere și-au întocmit documentația în vederea infiintarii unei firme și au obținut credite prin Banca Comercială Română pentru demararea propriei afaceri.
Obiective
1. Obiective ale politicii de prevenire și combatere a somajului în rândul tinerilor
Obiective generale
1.1. Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizează corelarea politicilor Guvernului cu nevoile/problemele majore specifice tinerei generații, în scopul atingerii unei dezvoltări social-economice durabile. Acțiunile în domeniu au în vedere mai buna valorificare a uneia dintre cele mai importante resurse, și anume tineretul.
Din Programul de guvernare 2001-2004 se contureaza următoarele direcții și obiective strategice privind politica în domeniul tineretului, cu impact asupra ocupării:
- sporirea participării tinerilor la viața economică prin demararea Programului pentru inițierea unor incubatoare de afaceri (proiecte-pilot), vizând acordarea de sprijin sub diverse forme (consiliere, informare) pentru ținerii întreprinzători - termen: trimestrul I 2003, care se va realiza ca un parteneriat între Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
- acordarea de sanse egale tuturor tinerilor pe parcursul procesului educațional și restructurarea sistemelor de educație și instruire pentru tineret; dezvoltarea și diversificarea ofertei educaționale nonformale pentru tineret, obiectiv care se va realiza prin intermediul unei strânse colaborări între Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Educației și Cercetării;
- facilitarea accesului tinerilor la informație;
- prevenirea și combaterea riscului marginalizarii și excluderii sociale a tinerilor, prin următoarele acțiuni: inițierea de programe (în parteneriat cu alte instituții publice) pentru stimularea comportamentului prosocial și reducerea delincventei în rândul tinerilor, dezvoltarea de programe (în parteneriat cu alte instituții cu responsabilități în domeniu) pentru protecția tinerilor împotriva factorilor de risc specifici, programe speciale pentru ținerii din mediul rural.
1.2. Întreprinderea unor măsuri speciale de formare care să cuprindă diferite niveluri și profiluri, corespunzător cerințelor pieței muncii, pentru anumite categorii de tineri:
● facilitarea, prin intermediul schemelor de tranzitie, a trecerii tinerilor absolvenți din sistemul de învățământ pe piața muncii, orientarea mai masiva a învățământului către activitatea practica; dezvoltarea învățământului profesional ca alternativa la cel mediu, cu profil general; întărirea legăturii dintre sistemul educațional și cel ocupational, în vederea încadrării "fără socuri" a tinerilor în viața activa;
● investiția în formare, în educație, pentru formarea de competente și de calificări, la toate nivelurile, vitala în condițiile actuale, deosebit de dinamice, ale pieței muncii;
● implicarea mai activa a actorilor sociali multipli în organizarea, conducerea și finanțarea sistemelor de învățământ, de formare profesională și în formularea politicilor în domeniul formării;
● organizarea unei monitorizari aparte, la nivel național și teritorial, în special a tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani care nu au nici o calificare și se afla în căutarea primului loc de muncă (crearea de baze de date care să faciliteze accesul rapid și eficient);
● în perspectiva unei mai largi liberalizari a circulației internaționale a forței de muncă și în vederea evitării discriminarii tinerilor lucrători români pe piața externa a muncii, sunt necesare incetatenirea în practica a conceptiei de eurocalificare, editarea unui nomenclator explicativ în limbi străine al calificarilor, intensificarea studierii unor limbi străine etc.;
● acordarea unei atenții deosebite unor categorii marginalizate de tineri care au acces mai greu pe piața muncii, ca de exemplu ținerii cu handicap;
● accelerarea reformei și înfăptuirea restructurării economice atât sectoriale, cat și tehnologice sunt principalele parghii economice și financiare pentru stimularea integrării tineretului în activitatea economico-socială. Acest obiectiv urmărește ajustarea structurală care presupune corectarea dezechilibrelor din sectoarele economiei naționale și relansarea activității în sectoarele productive. În vederea realizării acestui deziderat o deosebită importanța trebuie acordată redimensionarii și retehnologizării ramurilor care constituie un obiectiv strategic de mare importanța, precum și promovării unei strategii de retehnologizare în concordanta cu schimbările structurale intervenite pe piața interna și internationala;
● stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii particulare, în paralel cu restructurarea marilor întreprinderi existente, prin procesul de restructurare sectoriala, prin care se urmărește crearea unui număr important de locuri de muncă;
● modernizarea tuturor domeniilor vieții economico-sociale presupune crearea de locuri de muncă. Fie ca este vorba de modernizarea infrastructurii sau de construirea de locuințe ori de spații utilitare, fie de lărgirea sectorului tertiar (sector ce mobilizeaza astăzi mai puțin de 30% din totalul forței de muncă ocupate), efectele în lant antrenate de aceste activități creează premisele creșterii nivelului de ocupare a forței de muncă;
● îmbunătățirea cadrului legislativ și de coordonare a reconversiei sistemului productiv care urmează să asigure determinarea cererii de forta de muncă și a structurii acesteia, care vor trebui să se afle la baza reconversiei profesionale a forței de muncă și îndeosebi a șomerilor, mai ales în ceea ce privește segmentul de populație tanara.
Gandind în acest sens, se poate considera ca măsurile de integrare a tinerilor în activitățile economico-sociale vizează atât prevenirea și reducerea somajului în rândul tinerilor, cat și a saraciei.
1.3. Obiective prevăzute pentru anul 2002
A. Somerii din grupa de vârsta de până la 25 de ani vor fi cuprinși în programe active de informare și consiliere privind cariera, înainte de a atinge 6 luni de șomaj, urmărindu-se identificarea celor mai potrivite măsuri active care pot conduce la ocuparea persoanelor respective.
B. Ținerii care urmează sa absolveasca o formă de învățământ preuniversitar vor beneficia de servicii de informare și consiliere privind cariera, pe baza unui plan individual de consiliere. Acțiunea desfășurată în cadrul unui program de prevenire a somajului în rândul tinerilor va fi corelata și susținută de acțiuni similare ale centrelor de consiliere din rețeaua Ministerului Educației și Cercetării, a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Ministerului Tineretului și Sportului.
C. Ministerul Educației și Cercetării își propune: adaptarea ofertei de formare profesională la nevoile individuale de dezvoltare personală și profesională specifice, din perspectiva învățării de-a lungul întregii vieți; facilitarea accesului la piața muncii pentru grupurile aflate în situație de risc din perspectiva excluderii sociale (femeile ținere, ținerii institutionalizati); implementarea sistemului creditelor profesionale transferabile în scopul recunoașterii calificarilor și a competentelor dobândite prin formarea profesională organizată în contexte ale învățării formale, nonformale și informale. Ministerul Educației și Cercetării va colabora în organizarea schemelor de tranzitie de la școala la locul de muncă.
Set de indicatori specifici: indicatori psihopedagogici specifici activităților de consiliere și orientare profesională; număr de acorduri de cooperare școala-agent economic; număr de ore de instruire practica realizată la un agent economic.
D. Acordarea de facilități fiscale unităților de turism care vor asigura o pregătire profesională continua pentru salariați (în special tineri), cu efecte pozitive asupra calității serviciilor turistice, se va realiza prin acțiuni comune întreprinse împreună cu Federația Patronatului din Turism, Sindicatul din Turism și cu principalele asociații profesionale din turism.
E. Se va urmări crearea unui sistem de indicatori statistici, compatibil cu cel european, care să permită înregistrarea șomerilor și monitorizarea programelor derulate în cadrul acțiunilor de prevenire și combatere a somajului în rândul tinerilor.
F. Acordarea de facilități tinerilor care vor să se stabilească în mediul rural în vederea practicării agroturismului
1.4. Obiective prevăzute pentru anii 2003-2004
A. Creșterea numărului de centre de informare și consiliere profesională din cadrul rețelei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. În plus față de extinderea rețelei de centre se au în vedere și modernizarea și dotarea acestora cu noi instrumente de lucru specifice. De asemenea, numărul de personal care activează în cadrul acestor centre trebuie să crească în raport proporțional cu cerințele derulării programelor de consiliere profesională, astfel încât sa sporeasca procentul persoanelor care vor primi consiliere profesională înainte de a atinge perioada de 6 luni de șomaj.
B. Se va continua programul prin care ținerii care urmează sa absolveasca o formă de învățământ vor beneficia de servicii de consiliere, pe baza unui plan individual de consiliere, printr-o acțiune corelata și susținută de acțiunile similare ale centrelor de consiliere din rețeaua Ministerului Educației și Cercetării, a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Ministerului Tineretului și Sportului.
C. Se va continua implementarea programelor de măsuri active derulate de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, ca principala parghie de stimulare a ocupării forței de muncă, implicit și a tinerilor.
D. Se va aplica strategia de formare profesională continua a personalului din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, astfel încât personalul care activează în cadrul serviciilor publice de ocupare sa beneficieze de programe de pregătire profesională care să asigure un înalt nivel de eficienta a serviciilor de ocupare oferite șomerilor.
E. Acordarea de facilități tinerilor care vor să se stabilească în mediul rural în vederea practicării agroturismului.
2. Obiective ale politicii de prevenire și combatere a somajului de lungă durata
2.1. Obiective prevăzute pentru anul 2002
A. Implementarea conceptiei și a mentalitatii de sustinere a formării continue sau a educației permanente, care să răspundă necesităților de adaptare rapida la schimbările structurale ale economiei și tehnologiei, care să facă fața unei mari mobilitati profesionale previzibile în perspectiva. De satisfacerea acestor cerințe va depinde în viitor promovarea în munca și în societate.
B. Pentru prevenirea și combaterea somajului de lungă durata somerii vor fi cuprinși în programe active de informare și consiliere privind cariera, în cadrul centrelor de informare și consiliere profesională din rețeaua Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, urmărindu-se identificarea celor mai potrivite măsuri active care pot conduce la ocuparea persoanelor respective, înainte de atingerea perioadei de 12 luni de șomaj, pentru prevenirea intrării acestora în categoria șomerilor de lungă durata.
C. Inițierea unor proiecte-pilot de tip "job rotation" (formare prin rotație), care constau în asistarea șomerilor în identificarea unui loc de muncă și plasarea acestora într-o firma/întreprindere care are un loc de muncă vacant pe perioada determinata. Se are în vedere inițierea a doua astfel de proiecte-pilot în doua dintre județele în care se înregistrează o frecventa mai mare a locurilor de muncă vacante pe perioada determinata, dar și o rata a somajului mai mare, proiecte în care vor fi angrenati circa 50 de șomeri.
D. Se va urmări crearea unui sistem de indicatori statistici, compatibil cu cel european, de înregistrare și monitorizare a programelor pentru prevenirea și combaterea somajului de lungă durata.
2.2. Obiective prevăzute pentru anii 2003-2004:
A. Creșterea numărului de centre de informare și consiliere profesională din cadrul rețelei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. În plus față de extinderea rețelei de centre se au în vedere și modernizarea și dotarea acestora cu noi instrumente de lucru specifice. De asemenea, numărul de personal care activează în cadrul acestor centre trebuie să crească în raport proporțional cu cerințele derulării programelor de consiliere profesională, astfel încât sa crească procentul persoanelor care vor primi consiliere profesională înainte de a atinge perioada de 12 luni de șomaj.
B. Se va continua implementarea programelor de măsuri active derulate de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, ca principala parghie de stimulare a ocupării forței de muncă, care să ducă la prevenirea și combaterea somajului pe termen lung.
Măsuri
1. Măsuri pentru prevenirea și combaterea somajului în rândul tinerilor
1.1. Măsuri pentru anul 2002
A. Începând cu semestrul II al anului 2002 se va iniția programul "Un nou început" pentru combaterea somajului în rândul tinerilor, prin care se vor acorda servicii de informare și consiliere profesională tinerilor șomeri nou-înregistrați (facem referire la fluxul șomerilor), astfel încât până la împlinirea a 6 luni de șomaj cat mai multe persoane să fie cuprinse în activitatea de consiliere și orientate spre o măsura activa care le va da posibilitatea reintegrării pe piața muncii.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
B. În vederea prevenirii somajului în rândul tinerilor se va derula programul "De la școala la viața profesională, spre cariera", prin care, începând cu semestrul II al anului 2002, ținerii care urmează sa absolveasca o formă de învățământ vor beneficia de servicii de consiliere, pe baza unui plan individual de consiliere. Acțiunea va fi corelata și susținută de alte acțiuni similare ale centrelor de consiliere din rețeaua Ministerului Educației și Cercetării, a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Ministerului Tineretului și Sportului.
Pentru derularea acestui program Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă va iniția încheierea unui protocol cu Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Tineretului și Sportului în scopul întocmirii unui plan de acțiuni comune în vederea consilierii elevilor din clasele terminale ale învățământului preuniversitar (școli generale, licee, grupuri școlare profesionale și de ucenici). Acest plan va cuprinde acțiuni cu tematici nominalizate, în completarea programelor de pregătire specifice ariei curriculare de consiliere și orientare, studiate cu începere din clasa a V-a, desfășurate în comun de către consilierii de orientare profesională din rețeaua agentiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, a inspectoratelor școlare județene și a direcțiilor județene pentru tineret și sport, și se va desfășura pe baza unui calendar de activități. Partenerii menționați vor participa, la invitația unităților de învățământ, și la desfășurarea activităților cuprinse în curriculumul național.
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Tineretului și Sportului
C. Măsurile active au un rol major în combaterea somajului în rândul tinerilor. Prin programele de ocupare a forței de muncă pe care Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă le-a elaborat și le implementeaza în anul 2002, situația tinerilor care își vor găsi un loc de muncă prin diferitele măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă este prezentată în anexa.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
D. Începând cu luna martie 2002, conform prevederilor
art. 60 alin. (2) din Legea nr. 76/2002
se va întocmi un plan individual de mediere pentru fiecare persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, înregistrată la Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă potrivit legii. Potrivit Ordinului președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr. 86/2002 privind procedura de elaborare, conținutul și monitorizarea planului individual de mediere, fiecărei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, o dată cu înregistrarea acesteia la Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, i se deschide planul de mediere care cuprinde următoarele capitole:
a) ofertele de locuri de muncă puse la dispoziție persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă - pentru fiecare loc de muncă oferit se va înscrie alăturat rezultatul acțiunii: încadrat, neincadrat, refuzul locului de muncă;
b) cursurile de formare profesională oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă - pentru fiecare curs oferit se va înscrie alăturat rezultatul acțiunii: absolvent, încadrat în urma absolvirii, neincadrat, refuzul cursului;
c) alte acțiuni întreprinse pentru creșterea sanselor de ocupare;
d) vize lunare din carnetul de evidenta;
e) observațiile funcționarului public cu privire la acțiunile de mediere întreprinse.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
E. Politica de dezvoltare regionala a Guvernului constituie o componenta importanța a reformei, având ca obiective principale diminuarea dezechilibrelor economice și sociale acumulate în timp, prevenirea apariției unor noi dezechilibre și susținerea dezvoltării generale a tuturor regiunilor tarii, cooperarea transfrontaliera, întărirea capacității României de a-și asuma responsabilitățile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta corespunde cu obiectivul central al Proiectului PHARE 2000 "Coeziune economică și socială", implementat de Ministerul Dezvoltării și Prognozei împreună cu celelalte instituții cu atribuții conexe.
În cadrul acestui proiect facem referire la componenta "Dezvoltarea resurselor umane" (DRU), care asigura asistența tehnica și financiară pentru sprijinirea resurselor umane în contextul restructurării industriale, abordand problema ratei ridicate a somajului, a punctelor critice care exista în unele regiuni în ceea ce privește combaterea acestui fenomen, a incidentei puternice a somajului în rândul tinerilor. Componenta DRU a fost lansata în cursul anului 2001 și se derulează și în anul 2002.
Una dintre prioritățile schemei de finanțare nerambursabile pentru aceasta componenta este îmbunătățirea măsurilor active de ocupare - care cuprinde măsuri specifice: activități eligibile pentru finanțare - ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării forței de muncă.
Beneficiarii acestei scheme de grant sunt administrațiile publice locale și serviciile descentralizate ale administrației publice centrale care au responsabilități în domeniul DRU, firme private, organizații neguvernamentale etc. Primul termen limita pentru depunerea cererilor de finanțare a fost 30 octombrie 2001, al doilea termen limita este 31 mai 2002.
Instituție responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei și alte instituții cu atribuții conexe
F. Componenta "Coeziune economică și socială" din cadrul Programului PHARE 2001 sprijină Guvernul în implementarea politicii integrate a planurilor multianuale de dezvoltare regionala prin proiecte de investiții în sectoarele prioritare, în vederea creșterii potențialului economic și social în zonele identificate ( Hotărârea Guvernului nr. 399/2001
privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economică și socială - și a fondurilor de cofinantare corespunzătoare de la bugetul de stat, în zone de restructurare industriala cu potențial de creștere economică) care se confrunta cu probleme de restructurare industriala. Aceste zone sunt sprijinite în măsura în care demonstreaza potențial pentru creștere economică, în concordanta cu prevederile Planului național de dezvoltare.
a) Măsurile de dezvoltare instituțională în sprijinul coeziunii economice și sociale sunt cuprinse în Proiectul PHARE RO 0108.01. În cadrul acestora este planificata asistarea formării profesionale - învățământ profesional și tehnic (componenta C), prin activități dezvoltate la nivel național, regional, județean și local (nivelul unității de învățământ).
Bugetul aprobat pentru componenta C din Proiectul PHARE RO 0108.01 este de 4,5 milioane euro care reprezintă contribuție PHARE.
Dezvoltarea instituțională pentru TVET în Programul PHARE 2001 vizează:
- proiectarea unui subsistem VET articulat cu finalitățile învățământului obligatoriu, precum și cu măsurile de dezvoltare integrată socială și economică, la nivel regional (acces echitabil și sanse echitabile de insertie socioprofesionala asigurate prin arhitectura interna a subsistemului, prin dimensionarea rețelei școlare și a planului de școlarizare);
- proiectarea și dezvoltarea ofertei educaționale a VET în concordanta cu interesele și potențialul individual al elevilor, cu nevoile de dezvoltare ale societății, cu nevoile de dezvoltare economică la nivelul comunității și al regiunilor, în condițiile asigurării coeziunii sociale, ale combaterii marginalizarii sociale a grupurilor de populație aflate în risc (acces echitabil al elevilor la condițiile de pregătire profesională similare din punct de vedere al calității, indiferent de zona geografică în care este organizat VET, condiții de pregătire care sunt adaptate nevoilor specifice ale populației școlare cu nevoi speciale);
- consolidarea capacității unităților de învățământ de a contribui la acțiunile de dezvoltare a resurselor umane din cadrul comunității, conform politicilor de dezvoltare regionala, prin activități de formare profesională continua, în perspectiva obiectivelor învățării permanente.
b) "Investițiile pentru coeziune economică și socială" - PHARE RO 0108.03 din cadrul Programului PHARE 2001 sunt focalizate pe 6 prioritati:
- sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii;
- formare profesională - învățământ profesional și tehnic, educație și formare tehnica și profesională (TVET);
- schema de investiții în servicii sociale;
- proiecte mari de infrastructura;
- proiecte mici de infrastructura;
- componenta de publicitate, selecție, monitorizare, evaluare și supervizare.
"Investițiile în învățământ profesional și tehnic TVET" - componenta B - sunt cuprinse în Proiectul PHARE RO 0108.03 cu un buget aprobat de 21,33 milioane euro, din care 16 milioane euro reprezintă contribuție PHARE, iar diferența de 5,33 milioane euro, contribuția Guvernului României din Fondul Național de Dezvoltare Regionala (ceea ce reprezintă 25% din fondul total, ca regula generală).
Investițiile pentru activitatea TVET în Programul PHARE 2001 vizează:
- reabilitarea infrastructurii școlilor (clădiri și instalații);
- procurarea de echipamente (tehnica de calcul și echipamente de birotica).
Beneficiarii finali ai fondurilor sunt un număr de 122 de unități de învățământ localizate după cum urmează:
1. un număr de 111 unități de învățământ cu sediul în cele 11 zone de restructurare industriala aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 399/2001
privind concentrarea fondurilor PHARE 2001 - componenta coeziune economică și socială - și a fondurilor de cofinantare corespunzătoare de la bugetul de stat, în zone de restructurare industriala cu potențial de creștere economică, din care:
(i) 100 de unități de învățământ cu rol prioritar în dezvoltarea și aplicarea măsurilor specifice modernizării învățământului profesional și tehnic;
(îi) 11 unități de învățământ cu rol prioritar în dezvoltarea și aplicarea politicilor de dezvoltare a resurselor umane, atât cele proprii sistemului educațional, cat și cele implicate în dezvoltarea economică la nivelul comunității sau la nivel regional, pe baza experienței dobândite în cadrul Programului PHARE VET RO 9405 (aceste unități de învățământ trebuie să fi fost implicate în acest program).
Selecția acestor 111 unități de învățământ este realizată la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare de către un comitet de evaluare format din membri ai consorțiului regional, iar decizia finala aparține consiliului de dezvoltare regionala;
2. un număr de 11 unități de învățământ cu sediul în afară celor 11 zone de restructurare industriala, care îndeplinesc simultan următoarele condiții: (i) școlarizează în domenii profesionale complementare celor organizate în cele 111 unități de învățământ din zonele de restructurare industriala; (îi) au participat la Programul PHARE VET RO 9405. Aceste unități de învățământ au rolul de a asista dezvoltarea instituțională a altor unități de învățământ necuprinse în program, de a dezvolta forme alternative de invatare și formare profesională, de evaluare, certificare și recunoaștere a competentelor profesionale specifice nivelurilor de calificare furnizate prin învățământ profesional preuniversitar.
Instituțiile responsabile: Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Ministerul Educației și Cercetării și instituțiile membre ale Comitetului de coordonare a proiectelor
G. Prin planul de acțiune pe anul 2002 Ministerul Turismului își propune sa acționeze pentru implementarea unui sistem de pregătire "flexibil", modular, unor planuri de învățământ ajustate pentru pregătirea concomitenta în meserii/ocupații înrudite, programe de pregătire și planuri de învățământ care să încurajeze policalificarea, toate acestea în ramura serviciilor din turism.
Măsurile prioritare prevăzute în planul de acțiune pe anul 2002 sunt:
- Ministerul Turismului va demara proiectul de formare profesională I.S.I. "Instruire și servicii pentru întreprinderi", proiect în cofinantare cu parteneri italieni, promotor ENAIP Friuli Venetia - Giulia.
Faza a III-a a proiectului "Formarea" cuprinde 16 activități de formare cu adresabilitate spre formatori, angajați și șomeri. Formarea se realizează pe baza unor planuri de învățământ flexibile, structurate pe pregătirea teoretică, seminarii și activități practice în România și în Italia;
- Ministerul Turismului va cofinanta în anul 2002 activități de învățământ turistic:
a) cursuri - cu respectarea unui indicator de rezultate reprezentând "asigurarea de noi locuri de muncă în proporție de 15% pentru cursanții pregatiti în cadrul programului cofinantat de Ministerul Turismului";
b) elaborarea de planuri și programe-etalon care să încurajeze policalificarea cu directionare prioritara spre domeniile: turism rural și agroturism;
- în deplin acord cu măsurile prioritare sus-menționate Ministerul Turismului dezvolta un proiect și în Programul PHARE 2000 "Coeziune economică și socială" - Dezvoltarea resurselor umane (DRU), în contextul restructurării industriale, demarat în anul 2002.
Domeniile prioritare ale proiectului cu impact asupra combaterii somajului în rândul tinerilor sunt:
● îmbunătățirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării forței de muncă;
● promovarea includerii sociale a tinerilor care au părăsit instituțiile de ocrotire - se va acționa pentru modernizarea sistemelor de învățământ profesional și inovarea în domeniul educației și instruirii profesionale, cu scopul de a întări abilitatile și competentele relevante în raport cu nevoile pieței forței de muncă și pentru a îmbunătăți sansele de ocupare a tinerilor, în special a tinerilor șomeri, prin: cursuri de instruire pentru meserii din domeniul turismului, artizanatului, produselor alimentare agricole etc., pentru a incuraja diversificarea rurală în conformitate cu planurile de dezvoltare regionala.
Instituție responsabilă: Ministerul Turismului
H. Adoptarea proiectului de lege cu privire la sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural
Acest proiect de lege își propune sa definească, asemănător reglementărilor Uniunii Europene, categoria și condițiile pentru ținerii care urmează să se stabilească în mediul rural. Susținerea pentru stabilirea tinerilor în mediul rural se referă la: atribuirea în proprietate a unor terenuri de până la 1.000 mp pentru construirea de locuințe și anexe gospodărești; atribuirea în folosință a unor terenuri agricole de la 0,5 până la 10 ha pentru agricultura; scutirea de la plata taxei datorate pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole aflate în extravilan prin extinderea intravilanului localităților.
Instituție responsabilă: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
1.2. Măsuri prognozate pentru anul 2003
A. În anul 2003 se va continua programul "Un nou început" pentru combaterea somajului în rândul tinerilor, prin care se vor acorda servicii de informare și consiliere profesională tinerilor șomeri nou-înregistrați, astfel încât, până la împlinirea a 6 luni de șomaj, o mare parte dintre aceste persoane să fie cuprinse în activitatea de consiliere și orientate spre o măsura activa care le va da posibilitatea reintegrarii pe piața muncii.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
B. În vederea prevenirii somajului în rândul tinerilor va continua derularea programului "De la școala la viața profesională, spre cariera", prin care în anul 2003 ținerii care urmează sa absolveasca o formă de învățământ vor beneficia de servicii de consiliere, pe baza unui plan individual de consiliere. Acțiunea va fi corelata și susținută de alte acțiuni similare ale centrelor de consiliere din rețeaua Ministerului Educației și Cercetării, a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a Ministerului Tineretului și Sportului.
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Tineretului și Sportului
C. În anul 2003 va continua implementarea programelor de măsuri active pentru tineri. Situația este prezentată în anexa.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
D. Programul SAPARD prevede doua măsuri de sprijinire a tinerilor care doresc să se stabilească în mediul rural, în vederea practicării agroturismului:
- investiții în exploatații agricole;
- dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative - submasuri principale (60% din suma alocata măsurii): agroturismul și silvoturismul.
Instituția responsabilă: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor
E. Se vor continua componentele TVET din cadrul Programului PHARE 2001 "Coeziune economică și socială".
Instituțiile responsabile: Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Ministerul Educației și Cercetării, precum și instituțiile membre ale Comitetului de coordonare a proiectelor
2. Măsuri prevăzute pentru prevenirea și combaterea somajului de lungă durata
2.1. Măsuri pentru anul 2002
A. Începând cu semestrul II al anului 2002 va începe derularea programului "Un nou început - o noua sansa" pentru diminuarea și combaterea somajului de lungă durata, prin care se vor acorda servicii de informare și consiliere profesională în cadrul centrelor de informare și consiliere profesională din rețeaua Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru somerii nou-înregistrați (ne referim la fluxul șomerilor), urmărindu-se identificarea celor mai potrivite măsuri active care pot conduce la integrarea persoanelor respective pe piața forței de muncă înainte de atingerea perioadei de 12 luni de șomaj, pentru prevenirea intrării acestora în categoria șomerilor de lungă durata.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
B. Programul de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă pentru somerii de lungă durata în anul 2002 este prezentat în anexa.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
C. Începând cu luna martie 2002, conform prevederilor
art. 60 alin. (2) din Legea nr. 76/2002
se va întocmi un plan individual de mediere pentru fiecare persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, înregistrată la Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă potrivit legii. Potrivit Ordinului președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr. 86/2002 privind procedura de elaborare, conținutul și monitorizarea planului individual de mediere, fiecărei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, o dată cu înregistrarea acesteia la Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, i se deschide planul de mediere prezentat la pct. 1.1 lit. D.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
D. De asemenea, măsurile active vor fi implementate în continuare în cadrul Proiectului "Dezvoltarea sectorului social" - subcomponenta Programul de redistribuire a forței de muncă (PRFM), finanțat din împrumutul Băncii Mondiale, respectiv Proiectul RO 4616, și din bugetul asigurărilor pentru șomaj, beneficiarii acestui program fiind atât persoanele care sunt sau urmează să fie disponibilizate, cat și somerii înregistrați. Suma rămasă în contul PRFM (794.034 dolari S.U.A.) va fi suplimentata din noul acord de împrumut RO 4616, ratificat prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 111/2001 ), pentru perioada 2002-2005. La un cost mediu de circa 200 dolari S.U.A./intervenție, PRFM va asista aproximativ 100.000 de șomeri într-o perioadă de 4 ani; un număr important dintre cei asistați vor fi persoane din categoria șomeri de lungă durata. Fondurile PRFM nu sunt prealocate deoarece scopul programului este să se bazeze pe cerere.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
E. Ministerul Turismului va revizui și va armoniza, în conformitate cu prevederile UE în domeniu,
Ordinul ministrului turismului nr. 103/1995
pentru aprobarea Metodologiei organizării și desfășurării cursurilor de calificare profesională în meseriile de baza din activitățile hoteliere și de turism, care va deveni Ordin al ministrului turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, desfășurarea și absolvirea cursurilor de inițiere, calificare, specializare, perfecționare și a altor tipuri de formare profesională a adulților din și pentru industria ospitalitatii și a turismului.
În formula propusă ordinul sus-menționat va reglementa planuri de învățământ care să încurajeze policalificarea în ramura serviciilor din turism, respectiv domeniile: turism, hotelier și restaurante (producție și servire).
Instituția responsabilă: Ministerul Turismului
F. Continuarea Proiectului privind înființarea unui centru de formare și consultanța pentru întreprinderile mici și mijlocii cu acordare de asistența tehnica de către Institutul de Formare pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii din Regiunea Valona (IFPME). Proiectul va urmări în continuare crearea de noi locuri de muncă prin stimularea infiintarii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, ca o măsura de combatere a somajului de lungă durata.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
G. Componenta "Dezvoltarea resurselor umane" (DRU) din Programul PHARE 2000 "Măsuri regionale integrate" asigura asistența tehnica și financiară pentru sprijinirea resurselor umane în contextul restructurării industriale, abordand problema ratei ridicate a somajului, a punctelor critice care exista în unele regiuni în ceea ce privește combaterea acestui fenomen, a incidentei puternice a somajului de lungă durata.
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei
H. Inițierea și derularea unor proiecte de "job rotation" (formarea prin rotație) care constau în asistarea șomerilor în identificarea unui loc de muncă și plasarea acestora într-o firma/întreprindere care are un loc de muncă vacant pe perioada determinata. Se are în vedere inițierea a doua astfel de proiecte-pilot în doua județe în care se înregistrează o frecventa mai mare a locurilor de muncă vacante pe perioada determinata, dar și o rata a somajului mai mare, proiecte în care vor fi angrenati circa 50 de șomeri.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și Institutul de Științe ale Educației
2.2. Măsuri pentru anul 2003
A. În anul 2003 va continua derularea programului "Un nou început - o noua sansa" pentru diminuarea și combaterea somajului de lungă durata, prin care se vor acorda servicii de informare și consiliere profesională în cadrul centrelor de informare și consiliere profesională din rețeaua Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă șomerilor nou-înregistrați (ne referim la fluxul șomerilor), urmărindu-se identificarea celor mai potrivite măsuri active care pot conduce la integrarea persoanelor respective pe piața forței de muncă înainte de atingerea perioadei de 12 luni de șomaj, pentru prevenirea intrării acestora în categoria șomerilor de lungă durata.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
B. În anul 2003 se prognozeaza continuarea programelor de măsuri active pentru somerii de lungă durata. Situația este prezentată în anexa.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă*) Pentru anii 1994 și 1998 vârsta minima este de 14 ani.
Sursa: Institutul Național de Statistica, AMIGO, 1994-2000.
Anexa Tabelul nr. 1. Populația activa pe grupe de vârsta și niveluri de educație
mii persoane
┌───────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┐
│
Nivel ISCED
│
2000
│
│
├──────────┬────────┬────────┬───────┬──────────┬─────────┤
│
│
Total
│
5-7
│
4
│ 3g
│
3v
│
0-2
│
├───────────────────┼──────────┴────────┴────────┴───────┴──────────┴─────────┤
│
Total
│
│
├───────────────────┼──────────┬────────┬────────┬───────┬──────────┬─────────┤
│
15 +
│
11585
│
1011
│
502
│ 3466
│
2580
│
4027
│
├───────────────────┼──────────┼────────┼────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│
15-19
│
428
│
0
│
0
│
73
│
101
│
254
│
├───────────────────┼──────────┼────────┼────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│
20-24
│
1138
│
41
│
41
│
459
│
283
│
314
│
└───────────────────┴──────────┴────────┴────────┴───────┴──────────┴─────────┘
Mediul urban
┌───────────────────┬──────────┬────────┬────────┬───────┬──────────┬─────────┐
│
15 +
│
5674
│
905
│
421
│ 2277
│
1436
│
635
│
├───────────────────┼──────────┼────────┼────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│
15-19
│
120
│
0
│
0
│
42
│
41
│
36
│
├───────────────────┼──────────┼────────┼────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│
20-24
│
577
│
33
│
30
│
303
│
140
│
71
│
└───────────────────┴──────────┴────────┴────────┴───────┴──────────┴─────────┘
Mediul rural
┌───────────────────┬──────────┬────────┬────────┬───────┬──────────┬─────────┐
│
15 +
│
5911
│
106
│
81
│ 1188
│
1143
│
3392
│
├───────────────────┼──────────┼────────┼────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│
15-19
│
308
│
0
│
0
│
30
│
60
│
218
│
├───────────────────┼──────────┼────────┼────────┼───────┼──────────┼─────────┤
│
20-24
│
561
│
8
│
11
│
155
│
144
│
243
│
└───────────────────┴──────────┴────────┴────────┴───────┴──────────┴─────────┘
ISCED - nivelurile 5-7: studii universitare de lungă durata și de scurta durata
- nivel 4: postliceala sau similară
- nivel 3g: liceu și liceu treapta I
- nivel 3v: școala profesională, complementara sau de ucenici
- nivelurile 0-2: gimnaziu, școala primara și fără studii.
Sursa: Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), INS, 2000.
Tabelul nr. 2. Rata de ocupare pe grupe de vârsta și nivel de educație
- % -
┌──────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────┐
│
Nivel ISCED
│
2000
│
│
├───────────┬────────┬───────┬────────┬─────────┬──────────┤
│
│
Total*) │
5-7
│
4
│
3g
│
3v
│
0-2
│
├──────────────────┼───────────┴────────┴───────┴────────┴─────────┴──────────┤
│
Total
│
│
├──────────────────┼───────────┬────────┬───────┬────────┬─────────┬──────────┤
│
15 +
│
58,8
│
76,5
│
64,8 │
62,5
│
67,6 │
49,1
│
├──────────────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│
15-19
│
18,1
│
-
│
-
│
17,1
│
44,1 │
15,4
│
├──────────────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│
20-24
│
52,0
│
68,5
│
66,2 │
39,6
│
67,8 │
62,5
│
└──────────────────┴───────────┴────────┴───────┴────────┴─────────┴──────────┘
Mediul urban
┌──────────────────┬───────────┬────────┬───────┬────────┬─────────┬──────────┐
│
15 +
│
49,8
│
76,0
│
62,2 │
56,5
│
60,2 │
19,3
│
├──────────────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│
15-19
│
5,4
│
-
│
-
│
10,6
│
26,1 │
2,2
│
├──────────────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│
20-24
│
41,2
│
69,7
│
59,8 │
33,5
│
62,9 │
39,9
│
└──────────────────┴───────────┴────────┴───────┴────────┴─────────┴──────────┘
Mediul rural
┌──────────────────┬───────────┬────────┬───────┬────────┬─────────┬──────────┐
│
15 +
│
69,8
│
81,8
│
81,8 │
76,8
│
78,7 │
64,8
│
├──────────────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│
15-19
│
35,4
│
-
│
-
│
35,1
│
61,8 │
32,1
│
├──────────────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────────┼──────────┤
│
20-24
│
66,9
│
63,7
│
85,2 │
57,1
│
72,3 │
70,8
│
└──────────────────┴───────────┴────────┴───────┴────────┴─────────┴──────────┘
-----------
Tabelul nr. 3. Rata somajului BIM pe grupe de vârsta, sexe și medii
%
┌───────────┬─────────────────┬────────────────────────────────┐
│
│
│
Grupe de vârsta
│
│
│
Total
├──────────────┬─────────────────┤
│
│
│15-19*)
│ 20-24
│
├───────────┼────────┬────────┼──────┬───────┼───────┬─────────┤
│
│
1995│ 2000
│ 1995 │
2000 │
1995 │
2000
│
├───────────┼────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┤
│ Total
│
8.0 │
7,1
│ 26.8 │
23,2 │
17.2 │
16,9
│
├───────────┼────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┤
│ Bărbați
│
7.5 │
7,7
│ 24.4 │
24,4 │
15.5 │
17,7
│
├───────────┼────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┤
│ Femei
│
8.6 │
6,4
│ 30.3 │
21,4 │
19.3 │
15,8
│
├───────────┼────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┤
│ Urban
│
11.4 │ 11,2
│ 49.6 │
53,4 │
24.3 │
25,0
│
├───────────┼────────┼────────┼──────┼───────┼───────┼─────────┤
│ Rural
│
4.7 │
3,1
│ 15.7 │
11,5 │
11.1 │
8,5
│
└───────────┴────────┴────────┴──────┴───────┴───────┴─────────┘
-----------
Tabelul nr. 4. Structura șomerilor înregistrați, beneficiari de
drepturi bănești
%
┌───────────────┬──────────────┬────────────────┬─────────────────────────────┐
│
Anul
│
Someri sub
│
Total șomeri
│
Pondere șomeri tineri
│
│
│
25 ani
│
│
în total șomeri
│
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼─────────────────────────────┤
│31 dec. 1999
│
245989
│
871551
│
28,2
│
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼─────────────────────────────┤
│31 dec. 2000
│
220701
│
751911
│
29,4
│
├───────────────┼──────────────┼────────────────┼─────────────────────────────┤
│31.dec. 2001
│
178413
│
607690
│
29,35
│
└───────────────┴──────────────┴────────────────┴─────────────────────────────┘
Sursa: Datele MMSS și Anuarele Statistice, INS.
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
Tab.nr.5. Numărul șomerilor înregistrați, beneficiari de drepturi bănești, │
│
pe grupe de vârsta și niveluri de instruire, la sfârșitul anului 2001.
│
├──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬──────────────────┤
│ Grupe de vârsta
│Total șomeri│ Someri
│
Someri cu
│ Someri cu studii │
│
│
│ muncitori
│ studii medii │
superioare
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ sub 25 ani
│
178413
│
119316
│
53620
│
5477
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
25-29 ani
│
69214
│
45235
│
18253
│
5726
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
30-39 ani
│
142805
│
100497
│
37589
│
4719
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
40-49 ani
│
148531
│
112558
│
30917
│
5056
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
50-55 ani
│
58512
│
44202
│
12501
│
1809
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
55 ani și peste │
10215
│
8108
│
1713
│
394
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
TOTAL
│
607690
│
429916
│
154593
│
23181
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ Sursa: A.N.O.F.M.│
│
│
│
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
│
│
│
│
│
├──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴──────────────────┤
│ Tab.nr.5.a. Structura șomerilor înregistrați, beneficiari de drepturi bănești│
│ pe grupe de vârsta și niveluri de instruire, la sfârșitul anului 2001.
│
├──────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┤
│
│
│
│
(%)
│
├──────────────────┼────────────┬────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ Grupe de vârsta
│Total șomeri│ Someri
│
Someri cu
│ Someri cu studii │
│
│
│ muncitori
│ studii medii │
superioare
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ sub 25 ani
│
29.36
│
27.75
│
34.68
│
23.63
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 25-29 ani
│
11.39
│
10.52
│
11.81
│
24.70
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 30-39 ani
│
23.50
│
23.38
│
24.31
│
20.36
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 40-49 ani
│
24.44
│
26.18
│
20.00
│
21.81
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 50-55 ani
│
9.63
│
10.28
│
8.09
│
7.80
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 55 ani și peste
│
1.68
│
1.89
│
1.11
│
1.70
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
TOTAL
│
100.00
│
100.00
│
100.00
│
100.00
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│Sursa: A.N.O.F.M. │
│
│
│
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
│
│
│
│
│
├──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴──────────────────┤
│ Tab.nr.6. Numărul șomerilor-femei înregistrați, beneficiari de drepturi
│
│ bănești, pe grupe de vârsta și niveluri de instruire, la sfârșitul
│
│ anului 2001.
│
├──────────────────┬─────────────────────────┬──────────────┬──────────────────┤
│
│
│
│
│
├──────────────────┼────────────┬────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ Grupe de vârsta
│Total șomeri│ Someri
│
Someri
│
Someri femei
│
│
│
femei
│ femei
│ femei cu
│
cu studii
│
│
│
│muncitori
│studii medii
│
superioare
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ sub 25 ani
│
80478
│
45147
│
32044
│
3287
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 25-29 ani
│
31235
│
16122
│
11718
│
3395
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 30-39 ani
│
68522
│
40488
│
25150
│
2884
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 40-49 ani
│
70904
│
48766
│
19741
│
2397
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 50-55 ani
│
21659
│
14421
│
6602
│
636
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 55 ani și peste
│
2459
│
1974
│
445
│
40
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
│
│
│
│
│
│
TOTAL
│
275257
│
166918
│
95700
│
12639
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│Sursa: A.N.O.F.M
│
│
│
│
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
├──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴──────────────────┤
│ Tab.nr.6.a. Structura șomerilor-femei înregistrați, beneficiari de drepturi
│
│ bănești, pe grupe de vârsta și niveluri de instruire, la sfârșitul
│
│ anului 2001
│
├──────────────────┬────────────┬────────────┬──────────────┬──────────────────┤
│
│
│
│
│
(%)
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ Grupe de vârsta
│Total șomeri│ Someri
│
Someri
│
Someri femei
│
│
│
femei
│ femei
│ femei cu
│
cu studii
│
│
│
│muncitori
│studii medii
│
superioare
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ sub 25 ani
│
29.24
│
27.05
│
33.48
│
26.01
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 25-29 ani
│
11.35
│
9.66
│
12.24
│
26.86
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 30-39 ani
│
24.89
│
24.26
│
26.28
│
22.82
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 40-49 ani
│
25.76
│
29.22
│
20.63
│
18.97
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 50-55 ani
│
7.87
│
8.64
│
6.90
│
5.03
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│ 55 ani și peste
│
0.89
│
1.18
│
0.46
│
0.32
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│
TOTAL
│
100.00
│
100.00
│
100.00
│
100.00
│
├──────────────────┼────────────┼────────────┼──────────────┼──────────────────┤
│Sursa: A.N.O.F.M. │
│
│
│
│
└──────────────────┴────────────┴────────────┴──────────────┴──────────────────┘
Tabelul nr. 7a. Situația tinerilor care își vor găsi un loc de muncă
prin diferite măsuri active în anul 2002
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│
│ Nr. tinerilor ce│
│
MĂSURA
│ vor fi ocupati
│
│
│
în 2002 (%)
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Mediere
│
16,17
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Cursuri de formare profesională
│
5,32
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Alocații pentru somerii care se încadrează înainte de
│
│
│ expirarea somajului
│
35,21
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Încadrarea intretinatorilor unici de familie
│
1,59
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Stimularea mobilitatii forței de muncă
│
3,4
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Încadrarea absolvenților din instituțiile de învățământ
│
22,54
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Stimularea încadrării persoanelor handicapate
│
0,03
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Crearea de noi locuri de muncă prin creditarea IMM
│
5,45
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Servicii de consultanța și asistența pentru începerea
│
│
│ unei activități
│
1,51
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Ocuparea temporară a forței de muncă în lucrări publice
│
│
│ de interes comunitar
│
8,7
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ TOTAL
│
100
│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Tabelul nr. 7b. Situația tinerilor care își vor găsi un loc de muncă
prin diferite măsuri active în anul 2003
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│
│ Nr. tinerilor ce│
│
Tipuri de măsuri active
│
vor fi ocupati │
│
│
în 2003 (%)
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Mediere
│
17,06
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Cursuri de formare profesională
│
5,23
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Alocații pentru somerii care se încadrează înainte de
│
│
│ expirarea somajului
│
34,84
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Încadrarea intretinatorilor unici de familie
│
1,5
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Stimularea mobilitatii forței de muncă
│
3,38
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Încadrarea absolvenților din instituțiile de învățământ
│
22,46
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Stimularea încadrării persoanelor handicapate
│
0,03
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Crearea de noi locuri de muncă prin creditarea IMM
│
5,43
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Servicii de consultanța și asistența pentru începerea
│
│
│ unei activități
│
1,51
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│ Ocuparea temporară a forței de muncă în lucrări publice de │
│
│ interes comunitar
│
8,52
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│
TOTAL
│
100
│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
Tabelul nr. 7c. Situația șomerilor de lungă durata care își vor găsi
un loc de muncă prin diferite măsuri active în anul 2002
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│
│ Nr. șomeri de
│
│
MĂSURA
│ lungă durata ce│
│
│ vor fi ocupati │
│
│
în 2002 (%) │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Mediere
│
19,48
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Cursuri de formare profesională
│
2,77
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Alocații pentru somerii care se încadrează înainte de
│
│
│ expirarea somajului
│
27,91
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Încadrarea șomerilor peste 45 de ani sau intretinatorilor
│
│
│ unici de familie
│
15,79
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Stimularea mobilitatii forței de muncă
│
2,63
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Încadrarea absolvenților din instituțiile de învățământ
│
0,05
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Stimularea încadrării persoanelor handicapate
│
0,008
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Crearea de noi locuri de muncă prin creditarea IMM
│
5,47
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Servicii de consultanța și asistența pentru începerea
│
│
│ unei activități
│
1,59
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Ocuparea temporară a forței de muncă în lucrări publice
│
│
│ de interes comunitar
│
24,25
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ TOTAL
│
100
│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
Tabelul nr. 7d. Situația șomerilor de lungă durata care își vor găsi un
loc de muncă prin diferite măsuri active în anul 2003
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│
│ Nr. șomeri de
│
│
MĂSURA
│ lungă durata ce│
│
│ vor fi ocupati │
│
│
în 2003 (%) │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Mediere
│
20,12
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Cursuri de formare profesională
│
2,77
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Alocații pentru somerii care se încadrează înainte de
│
│
│ expirarea somajului
│
27,19
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Încadrarea șomerilor peste 45 de ani sau intretinatorilor
│
│
│ unici de familie
│
15,9
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Stimularea mobilitatii forței de muncă
│
2,74
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Încadrarea absolvenților din instituțiile de învățământ
│
0,07
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Stimularea încadrării persoanelor handicapate
│
0,007
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Crearea de noi locuri de muncă prin creditarea IMM
│
5,50
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Servicii de consultanța și asistența pentru începerea
│
│
│ unei activități
│
1,58
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ Ocuparea temporară a forței de muncă în lucrări publice de │
│
│ interes comunitar
│
24,07
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ TOTAL
│
100
│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────┐
│ Tab.nr.8. Numărul persoanelor care au beneficiat de drepturi conf.
│
│
│
Legii nr. 1/1991
după durata somajului, la sfârșitul lunii
│
│
│ februarie 2002
│
│
├──────────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┼────┘
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┐
│
Durata somajului cuprinsă între:
│
├──────────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┤
│
│ TOTAL│ 1 zi │
3-6 │ 6-9 │ 9-12│12-15│15-18│18-21│21-24│24-27│pes-│
│
│
│3 luni│ luni │ luni│ luni│luni │ luni│luni │luni │luni │te
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│27
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│luni│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│
0
│
1
│
2
│
3
│ 4
│
5
│ 6
│ 7
│
8
│
9
│ 10
│ 11 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│TOTAL
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│șomeri,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din care: │654569│164145│136380│65695│44787│58311│52039│38216│40684│44512│9800│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- femei
│276238│ 52376│ 58854│30872│20352│24909│24829│18811│20281│20367│4587│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- bărbați │378331│111769│ 77526│34823│24435│33402│27210│19405│20403│24145│5213│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│1. Someri │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sub 25 ani│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din care: │176293│ 40785│ 43405│15739│12547│17929│18218│ 7823│ 9029│10714│ 104│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- femei
│ 75516│ 15028│ 19413│ 6918│ 5159│ 7443│ 9149│ 3569│ 3949│ 4858│
30│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- bărbați │100777│ 25757│ 23992│ 8821│ 7388│10486│ 9069│ 4254│ 5080│ 5856│
74│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│Sursa:
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│A.N.O.F.M │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
├──────────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┤
│ Tab.nr.8.a. Structura șomerilor beneficiari de drepturi conf. Legii
│
│ nr. 1/1991 după durata somajului, la sfârșitul lunii februarie 2002.
│
├──────────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┤
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│ %
│
├──────────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┤
│
Durata somajului cuprinsă între:
│
├──────────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┤
│
│ TOTAL│ 1 zi │
3-6 │ 6-9 │ 9-12│12-15│15-18│18-21│21-24│24-27│pes-│
│
│
│3 luni│ luni │ luni│ luni│luni │ luni│luni │luni │luni │te
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│27
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│luni│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│
0
│
1
│
2
│
3
│ 4
│
5
│ 6
│ 7
│
8
│
9
│ 10
│ 11 │
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│TOTAL
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│șomeri,
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din care: │100.00│ 25.08│ 20.84│10.04│ 6.84│ 8.91│ 7.95│ 5.84│ 6.22│ 6.80│1.50│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- femei
│100.00│ 18.96│ 21.31│11.18│ 7.37│ 9.02│ 8.99│ 6.81│ 7.34│ 7.37│1.66│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- bărbați │100.00│ 29.54│ 20.49│ 9.20│ 6.46│ 8.83│ 7.19│ 5.13│ 5.39│ 6.38│1.38│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│1. Someri │
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│sub 25 ani│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│din care: │100.00│ 23.13│ 24.62│ 8.93│ 7.12│10.17│10.33│ 4.44│ 5.12│ 6.08│0.06│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- femei
│100.00│ 19.90│ 25.71│ 9.16│ 6.83│ 9.86│12.12│ 4.73│ 5.23│ 6.43│0.04│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│- bărbați │100.00│ 25.56│ 23.81│ 8.75│ 7.33│10.41│ 9.00│ 4.22│ 5.04│ 5.81│0.07│
├──────────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤
│Sursa:
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│A.N.O.F.M.│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
└──────────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┘
Linia directoare 2 - O abordare mai prietenoasa a ocupării: indemnizații, taxe și sisteme de formare profesională
Fiecare stat membru:
- va revizui și, acolo unde este cazul, își va reforma sistemul de indemnizații și impozite pentru a reduce capcana saraciei și pentru a asigura stimulente pentru șomeri sau persoanele inactive să se încadreze în munca ori măsuri pentru mărirea capacității de angajare a lor și pentru angajatori sa creeze noi locuri de muncă;
- se va strădui sa crească în mod semnificativ proporția de șomeri și persoane inactive care beneficiază de măsurile active, pentru a-și îmbunătăți capacitatea de angajare în vederea integrării eficiente pe piața forței de muncă, și va îmbunătăți rezultatele și rentabilitatea acestor măsuri;
- va promova măsuri pentru șomeri și persoanele inactive pentru a dobândi și a-și perfectiona abilitatile, inclusiv cele de (IT) și comunicare, facilitandu-le astfel accesul la piața forței de muncă și reducand discrepanta de calificări. În acest scop fiecare stat membru își va fixa o ținta pentru măsurile active care implica învățământul, formarea sau alte măsuri similare oferite șomerilor cu scopul de a se atinge treptat media primelor trei state membre cele mai avansate și cel puțin 20%.
Situația actuala
În primii ani ai tranzitiei problema saraciei a fost ignorata. În anul 1992 Institutul de Cercetare a Calității Vieții a lansat cercetări asupra acestui fenomen. Începând din anul 1995 Comisia Naționala de Statistica a initiat un larg program de estimare a veniturilor și consumului populației și, pe aceasta baza de analiza a configurației saraciei, în anul 1998, la inițiativa și cu sprijinul reprezentantei Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în România, s-a constituit sub patronajul Președintelui României Comisia de prevenire și combatere a saraciei, care a adoptat Strategia de prevenire și combatere a saraciei. Problema absorbtiei saraciei nu a fost o prioritate pentru guvernarea 1997-2000.
În luna aprilie 2001 guvernarea actuala a avut inițiativa constituirii Comisiei Guvernamentale Antisaracie și Promovarea Incluziunii Sociale, care are sarcina de a elabora Planul național antisaracie și promovare a incluziunii sociale (PNAinc). PNAinc este situat într-o poziție de complementaritate cu planurile/strategiile/programele sectoriale elaborate deja de diferite instituții guvernamentale sau aflate în curs de elaborare. Prin PNAinc se va oferi, pe de o parte, o viziune strategica globală, iar pe de altă parte, un spațiu de "dialog continuu" cu planurile/strategiile/programele sectoriale. Acest plan urmează să fie definitivat în perioada 31 aprilie -15 mai 2002.
Explozia saraciei și a excluziunii sociale a fost determinata de:
- erodarea veniturilor salariale din cauza crizei economiei, atât ca valoare, cat și ca număr. Ca rezultat a apărut saracia salariala: familii cu unul sau chiar 2 salariați care au venituri insuficiente (grafic 2.3 și 2.4). Salariul mediu real a ajuns în anul 2000 la 60% din valoarea din 1989, apropiindu-se de valoarea nivelului minim decent de trai al unei persoane singure locuind în mediul urban (metodologie ICCV) (grafic 2.5);
- reducerea numărului de locuri de muncă (salariați). Numărul de salariați a scăzut în anul 2000 la aproape jumătate din cel al anului 1989 (55,7%). Celelalte forme de ocupare nu au reușit sa compenseze scăderea locurilor de muncă salariale. Rata de ocupare a scăzut astfel în anul 2000 cu aproximativ 20% față de anul 1989. O masa mare din veniturile salariale a fost înlocuită cu beneficii sociale mai scăzute (ajutor de șomaj, pensii prin pensionari anticipate) sau chiar cu nimic, după epuizarea perioadei de atribuire a ajutoarelor de șomaj. Cei mai mulți cetățeni care nu își găsesc un loc de muncă ingroasa economia subterana, cu toate efectele negative ale acesteia. "Munca la negru" a fost într-o continua creștere; astfel ponderea ei s-a ridicat doar în 3 ani de la 16,6% (1995) la 20,8% (1998) - date ale Institutului Național de Statistica. Lucrătorii la negru nu au nici un fel de asigurare, fiind adesea supuși abuzurilor de tot felul;
- accentuarea polarizarii salariale reprezintă o sursa importanța a saracirii unui larg segment al salariaților. Raportul salariului minim față de salariul mediu s-a deteriorat de la 56,5% în 1989 la 24,2% în 2000 și la 31% în 2001. În jur de 25% dintre salariați au avut un salariu mai mic decât 50% din cel mediu (luna octombrie, 1997-1999), Institutul Național de Statistica. Rata saraciei în rândul salariaților era în anul 2000 de 16,9%, iar rata saraciei severe, de 4,7%. În cazul familiilor cu șomeri rata saraciei atingea valoarea de 47,2%, iar rata saraciei severe, 23,3%;
- veniturile celor care au recurs la activități economice pe cont propriu au stat sub semnul incertitudinii. Insuficienta capitalului de start și mai ales instabilitatea mediului economic au făcut dificil de pus în practica/de perfectionat spiritul antreprenorial și inițiativa privată, astfel încât doar un segment restrâns al acestora și-a putut asigura un nivel de trai satisfăcător. În cazul întreprinzătorilor pe cont propriu, rata saraciei inregistra în anul 2000 o valoare de 43,6%;
- erodarea mai rapida a beneficiilor sociale decât a veniturilor salariale a dus la o creștere a polarizarii economice între persoanele active economic și cele dependente de suportul social. Aceasta categorie a cunoscut un proces de saracire mult mai accentuat. Între anii 1990 și 2000 pensia medie, ca de altfel și ajutorul de șomaj, a pierdut 10 puncte procentuale față de salariul mediu. Alocația pentru copii s-a diminuat de trei ori în raport cu anul 1990, ajungând de la 10% (1989) din salariul mediu la 3,2% (2000). Paralel, numărul beneficiarilor de transferuri sociale a înregistrat o tendinta crescatoare. În anul 1998 numărul pensionarilor, grupul cel mai larg care depinde de suportul social, a depășit numărul de salariați, pentru ca în octombrie 2001 raportul salariați/pensionari sa ajungă la 1:1,44. În mod special s-a agravat situația familiilor cu mulți copii, afectate de scaderi mai accentuate ale tuturor veniturilor: riscul ca părinții să fie șomeri sau să aibă salarii apropiate de salariul minim este mai ridicat aici; erodarea accentuata a alocației pentru copii.
În acest context România și-a revizuit și a reformat sistemul de indemnizații și impozite pentru a reduce capcana saraciei.
Pentru prevenirea și combaterea situațiilor de saracie extrema a fost adoptată
Legea nr. 416/2001
privind venitul minim garantat, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2002. Pentru punerea în aplicare a acesteia, în anul 2002 se aloca cel puțin 0,4% din PIB.
Familiile și persoanele singure, cetățeni români, precum și cetățenii altor state sau apatrizii care au reședința ori, după caz, domiciliul în România, în condițiile legislației române, au dreptul la un venit minim garantat ca forma de asistența socială, care se asigura prin acordarea ajutorului social lunar. Beneficiază de reglementările acestei legi și persoanele fără domiciliu, în mod special cetățeni de etnie roma aflați în situație de nevoie. Nivelul lunar al venitului minim garantat este determinat de numărul membrilor de familie, fiind situat între 1.134.000 lei și 2.331.000 lei pentru familiile formate din 2-5 persoane. În situația persoanelor singure nivelul lunar al venitului minim garantat este de 630.000 lei. Consiliile locale au obligația să asigure cu prioritate, prin bugetul local, fonduri pentru plata drepturilor prevăzute de legea menționată mai sus. Direcțiile generale de muncă și solidaritate socială județene, respectiv Direcția generală de muncă și solidaritate socială a municipiului București, verifica respectarea prevederilor acestei legi.
Guvernul a avut în vedere și sprijinirea persoanelor fizice aflate în situații de extrema dificultate, care desfășoară sau sunt autorizate sa desfășoare, în condițiile legii, activități pe cont propriu. Prin adoptarea
Hotărârii Guvernului nr. 1.138/2001
s-a aprobat Schema de microcredite în vederea administrării sumelor alocate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru acordarea de microcredite persoanelor fizice.
Fondul pentru microcredite se acordă în administrare unei agenții de credit de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în baza unui contract de administrare. Microcreditul acordat persoanei fizice de către agenția de credit reprezintă un împrumut rambursabil, cu valoare nominală de până la 10.000 euro, acordat în lei la cursul comunicat de Banca Naționala a României, cu o perioadă de rambursare de până la 36 de luni, cu sau fără perioada de grație. Dobânda percepută de la beneficiarii de microcredite este de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Banca Naționala a României la fondul pentru microcredite. Beneficiază de aceste facilități persoanele care nu au loc de muncă și au realizat venituri nete lunare pe membru de familie în luna precedenta solicitării microcreditului de până la 50% din salariul de baza minim brut pe țara. Agențiile de credit au obligația de a transmite Ministerului Muncii și Solidarității Sociale situația privind acordarea de microcredite.
Sistemul de indemnizații și impozite din România asigura stimulente pentru șomeri și persoanele inactive pentru ca acestea să se încadreze în munca, precum și măsuri pentru stimularea capacității lor de angajare. Acest sistem a fost regandit și reglementat printr-o noua inițiativa legislativă, și anume
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Prin această lege se reglementează acordarea unei singure forme de protecție - indemnizația de șomaj, urmând ca persoanele care ies din plata să fie preluate de sistemul de asistența socială.
Legea nr. 76/2002
instituie sistemul asigurărilor pentru șomaj pentru categoriile de persoane care intră în sistemul obligatoriu de asigurare pentru riscul de șomaj (salariați, funcționari publici, cooperatori etc.), precum și pentru cei care se asigura facultativ (persoane autorizate sa desfășoare activități independente, membri ai asociațiilor familiale, cetățeni români care lucrează în străinătate etc.), urmărindu-se o largire a sferei de cuprindere a persoanelor care se asigura pentru riscul de șomaj.
Acordarea indemnizației de șomaj se realizează în funcție de stagiul de cotizare, care nu poate fi mai mic de 12 luni. Nivelul indemnizației de șomaj reprezintă 75% din salariul de baza minim brut pe țara, în vigoare la data stabilirii acesteia pentru persoane care provin din munca, respectiv 50% pentru absolvenții unei forme de învățământ. Durata acordării indemnizației de șomaj este cuprinsă între 6 și 12 luni și diferă în funcție de stagiul de cotizare. Absolvenții unei forme de învățământ primesc indemnizația de șomaj numai pe o perioadă de 6 luni.
Stimularea ocupării forței de muncă prin sistemul de indemnizații și impozite se adresează atât persoanelor în căutarea unui loc de muncă, cat și angajatorilor, prin:
- susținerea financiară a încadrării persoanelor din rândul șomerilor în vederea realizării unor lucrări de interes comunitar - servicii publice de întreținere și refacere a infrastructurii, de ecologizare și de realizare a unor lucrări edilitare, servicii sociale. Subvențiile prevăzute pentru aceste servicii se acordă pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru fiecare persoana încadrată cu contract individual de muncă din rândul șomerilor, în cuantum de 70% din salariul de baza minim brut pe țara;
- stimularea angajatorilor prin subventionare directa pentru crearea de locuri de muncă și pentru încadrarea în munca a șomerilor din categoriile cele mai defavorizate. Angajatorii primesc pentru persoanele din rândul șomerilor de peste 45 de ani sau pentru somerii intretinatori unici de familie, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe o perioadă de 12 luni, o sumă egala cu un salariu minim brut pe țara, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu pentru minimum 2 ani. De aceste facilități beneficiază și angajatorii care au sub 100 de salariați și încadrează pe perioada nedeterminată persoane cu handicap. Angajatorii care încadrează în munca pe durata nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc pe o perioadă de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1,5 salarii minime brute pe țara în vigoare;
- acordarea de facilități fiscale angajatorilor care încadrează cu contract individual de muncă persoane din rândul șomerilor numai dacă le mențin în activitate cel puțin 6 luni. Angajatorii beneficiază de reducerea contribuției de 5% datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj. Diminuarea sumei datorate lunar se face cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat;
- acordarea unor stimulente materiale persoanelor care în perioada în care beneficiază de indemnizație de șomaj se încadrează în munca în alte localități decât cele în care domiciliază. În acest scop se acordă o primă de încadrare (din bugetul asigurărilor pentru șomaj) egala cu nivelul a doua salarii minime brute pe țara în vigoare la data acordării. Persoanele care își schimba domiciliul beneficiază de o primă de instalare egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe țara;
- acordarea de credite din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condiții avantajoase, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii sau de unități cooperatiste, în vederea creării de noi locuri de muncă, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiții cu o dobânda de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Banca Naționala a României.
În anul 2001 a fost întreprinsă o serie de măsuri care să conducă la întărirea disciplinei salariale, în scopul creșterii motivatiei pentru munca a salariaților. Guvernul urmărește o diferentiere semnificativă între veniturile unui salariat și ale unui somer, care să genereze o atitudine activa pe piața muncii. În perioada viitoare se vor îmbunătăți treptat corelatiile dintre salariile diferitelor funcții și categorii sociale. În corelare directa cu evoluția economiei, creșterea salariilor va fi mai accentuata în cazul tinerilor, atât prin măsurile de creștere treptata a salariilor la debutul în profesie, cat și prin măsurile de diminuare sau chiar scutire de impozit pe veniturile salariale în primii ani de activitate.
În România sistemul de impozitare pe venit a fost conceput astfel încât sa vina în sprijinul persoanelor cu venituri mici și foarte mici. Conform
Ordonanței Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit, nu se impozitează: ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială, pensiile, alocația individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, suportată integral de angajator, bursele primite de persoanele care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare profesională în cadru institutionalizat, veniturile din salarii ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator etc. Noile bareme de impozitare stabilite prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1 din 3 ianuarie 2002
privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii și pensii, a actualizării sumelor fixe, precum și a baremului anual pentru calculul plăților anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002 sunt favorabile persoanelor cu venituri foarte mici. Ministerul Finanțelor Publice a modificat baremul lunar minim pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii și pensii, realizate în anul 2002, de la 1.500.000 lei la 1.800.000 lei.
Contribuabilii au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personală de baza și deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile. Deducerea personală de baza, începând cu luna ianuarie 2000, a fost fixată la suma de 800.000 lei pe luna. Deducerea personală suplimentară pentru sotia/soțul, copiii sau alți membri de familie aflați în întreținere este de 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza. De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2002 deducerea personală de baza se majorează la 1.600.000 lei pe luna. Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere, totalul deducerilor fiind de maximum 3 deduceri personale de baza.
În România a crescut în mod semnificativ proporția de șomeri și persoane inactive care beneficiază de măsurile active pentru a-și îmbunătăți capacitatea de angajare în vederea integrării eficiente pe piața forței de muncă.
Pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă, politica Guvernului se bazează pe creșterea rolului măsurilor active de combatere a somajului în detrimentul măsurilor pasive. Prin
Legea nr. 76/2002
privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, beneficiază de măsuri active de combatere a somajului atât persoanele aflate în plata la șomaj, cat și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. În anul 2000 ponderea cheltuielilor cu măsuri active a fost de numai 2,16% în totalul cheltuielilor din Fondul pentru plata ajutorului de șomaj, iar în anul 2001 aceasta pondere a crescut la 12,02%.
Serviciile de stimulare a ocupării sunt finanțate atât din bugetul asigurărilor pentru șomaj, cat și din alte surse și sunt realizate în principal de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și de alți furnizori, acreditați în condițiile legii.
Obiective
1. Guvernul are în vedere pentru anul 2002 eliminarea saraciei extreme și urmărește îmbunătățirea impactului politicilor asupra reducerii acesteia prin includerea considerentelor de combatere a saraciei în procesul de pregătire a tuturor actelor normative. Armonizarea politicilor destinate cunoașterii și prevenirii situațiilor care determina saracia se realizează cu participarea instituțiilor publice, a comunităților locale, a reprezentanților organizațiilor patronale și sindicale și a reprezentanților societății civile. Instituțiile publice centrale și locale au obligația sa stabilească măsuri și sa realizeze acțiuni de combatere a efectelor saraciei.
2. Creșterea în mod semnificativ a proportiei de șomeri și de persoane inactive care beneficiază de măsurile active pentru a-și îmbunătăți capacitatea de angajare în vederea integrării eficiente pe piața forței de muncă; îmbunătățirea rezultatelor și rentabilizarea acestor măsuri.
3. În domeniul veniturilor salariale principalul obiectiv îl constituie creșterea nivelului salariului minim pe economie, pentru stimularea revenirii pe piața forței de muncă a persoanelor inactive. În paralel se va acționa pentru creșterea cuantumului veniturilor neimpozabile minime.
Măsuri - obiectivul 1
1. În anul 2002 a fost adoptată Legea nr. 116 privind prevenirea și combaterea marginalizarii sociale, care reglementează, între altele, accesul la un loc de muncă al persoanelor marginalizate social. Angajatorii care încadrează tineri, în condițiile unui contract de solidaritate, denumiți angajatori de insertie, încheie convenții cu Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin care aceasta se angajează sa ramburseze lunar salariul de baza stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu net pe economie, comunicat de Institutul Național de Statistica. Modalitățile de finanțare a cheltuielilor se vor stabili prin norme metodologice de aplicare a acestei legi.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
2. Asigurarea cu prioritate de către consiliile locale, prin bugetul local, a fondurilor pentru plata drepturilor de venit minim garantat
Se preconizeaza ca în anul 2002 numărul beneficiarilor de ajutor social să fie de 178.030 de persoane, din care:
- persoane singure - 41.005;
- familii cu 2 persoane - 32.436;
- familii cu 3 persoane - 34.008;
- familii cu 4 persoane - 32.786;
- familii cu 5 persoane - 19.062;
- familii cu peste 5 persoane - 18.733.
Instituții responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, consiliile locale
3. Acordarea de microcredite persoanelor fizice aflate în situații de extrema dificultate, care desfășoară sau sunt autorizate sa desfășoare, în condițiile legii, activități pe cont propriu, generatoare de venituri pentru întreținerea materială proprie și a familiei
Resurse alocate din Fondul național de solidaritate pentru anul 2002 - 50 miliarde lei
Numărul de beneficiari estimat la nivelul anului 2002 - 200 de persoane.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor Publice
Măsuri - obiectivul 2
1. Alocarea în anul 2002 de fonduri sporite pentru măsuri active, ajungandu-se la o pondere de 22,5% din bugetul asigurărilor pentru șomaj (vezi Linia directoare 1)
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
2. Programe de perfecționare a abilităților profesionale, inclusiv cele de tehnologia informatiei (IT) și comunicare, ale șomerilor și persoanelor inactive pentru a le facilita astfel accesul la piața forței de muncă și pentru a reduce discrepanta dintre calificări (vezi Linia directoare 5)
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
Măsuri - obiectivul 3
1. Creșterea salariului de baza minim brut la 1.750.000 lei pentru perioada 1 martie 2002 - 1 martie 2003. În termeni reali salariul mediu din sectorul bugetar în anul 2002 se va situa cel puțin la același nivel cu cel realizat în anul 2001.
Instituții responsabile: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
2. Creșterea cuantumului veniturilor neimpozabile minime pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii și pensii, realizate în anul 2002, de la 1.500.000 lei la 1.800.000 lei.
Instituția responsabilă: Ministerul Finanțelor Publice
Linia directoare 3 - Elaborarea unei politici pentru prelungirea vieții active
Statele membre, dacă este cazul, împreună cu partenerii sociali, vor elabora asadar politici pentru o imbatranire activa, în scopul intaririi capacității și stimulentelor, pentru ca lucrătorii în vârsta sa rămână în cadrul forței de muncă cat mai mult cu putinta, mai ales prin:
- adoptarea de măsuri pozitive pentru menținerea capacității și a calificarilor de muncă ale lucrătorilor în vârsta, mai ales în cadrul pieței forței de muncă bazată pe cunoaștere, în special printr-un acces suficient la învățământ și formare, prin introducerea de acorduri flexibile de muncă, de exemplu munca cu norma parțială, dacă lucrătorul dorește acest lucru, și creșterea gradului de constientizare a angajatorului cu privire la potențialul lucrătorilor în vârsta;
- revizuirea sistemelor de impozite și indemnizații pentru a se reduce stimulentele negative și pentru a le face mai atractive pentru lucrătorii în vârsta, astfel ca aceștia sa continue sa participe la piața forței de muncă.
Situația actuala
În elaborarea unei politici de prelungire a vieții active în România trebuie să se țină seama cu deosebire de următoarele fenomene socioeconomice care se manifesta în perioada de tranzitie: accentuarea ritmului de imbatranire demografică*) și, ca o rezultanta, imbatranirea populației active; tendinta spre pensionare anticipata a persoanelor varstnice; restructurarea economică ca urmare a reformelor în domeniu; persistenta somajului la cote ridicate și a ratei înalte a somajului în rândul tinerilor.
Rata de ocupare a persoanelor din grupa de vârsta 50-64 de ani se situa în anul 1999 la 57,1%, iar a persoanelor de 65 de ani și peste, la 36%, în ușoară scădere față de anul precedent; la bărbați, pentru aceleași grupe de vârsta, rata de ocupare este mai ridicată, de 64,5% și de 41,7% față de 50,3%, respectiv 31,9%, la femei. O rata mai ridicată de ocupare se înregistrează în mediul rural față de mediul urban (pentru aceleași grupe de vârsta de 50-64 de ani și, respectiv, 65 de ani și peste) - 76,6% și 56,5% în mediul rural față de 37% și 4,6% în mediul urban.
Numărul șomerilor BIM, raportat la populația activa în vârsta de 50-64 de ani, pentru același an 1999, se situa la 2,0%, 2,7% la bărbați și 1,1% la femei. Rata somajului la persoanele varstnice este mai ridicată în mediul urban față de mediul rural (4,7% față de 0,3% în mediul rural)**). Procentul participării la forta de muncă a vârstnicilor (cei de peste 50 de ani) a fost în scădere în anul 1999, situandu-se la 48,2% (41,8% femei) față de 50,5% (44,7% femei) în anul 1995***).
------------
Pentru ridicarea ratei de participare la forta de muncă a persoanelor varstnice, în anul 2001 a intrat în vigoare
Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care, printre altele, reformeaza sistemul public de pensii. Varstele minime de pensionare au fost ridicate, începând cu luna aprilie 2001, la 57 de ani pentru femei și la 62 de ani pentru bărbați, urmând ca în următorii 13 ani acestea sa crească treptat la 60 de ani pentru femei și la 65 de ani pentru bărbați. Legea amintita da dreptul persoanelor varstnice să își continue activitatea după vârsta de pensionare și, de asemenea, permite cumulul pensiei cu salariul.
Prin
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă [conform art. 4. alin. (1)] sunt excluse orice fel de discriminări pe criterii de vârsta și sex, precum și pe alte criterii de natura politica, de rasa, de naționalitate, de origine etnică etc., privind accesul pe piața muncii. Discriminarea angajaților de către angajatori pe criterii legate de vârsta constituie contravenție și se sancționează potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 48/2002 .
Legea nr. 76/2002
stabilește prevederi menite sa încurajeze, printre altele, și ocuparea persoanelor varstnice și sa reducă discriminarea lor pe piața forței de muncă. Instituția abilitata pentru realizarea politicilor, strategiilor, planurilor și a programelor privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a șomerilor este Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă. În activitatea acestei instituții se va urmări, printre altele, ca pentru somerii în vârsta să se asigure condiții pentru participarea la toate măsurile active de pe piața forței de muncă, asigurându-se astfel egalitatea de sanse.
În prezent, în perioada de tranzitie, ca urmare a situației economice dificile a României, care menține o rata ridicată a somajului, inclusiv în rândul tinerilor, nu s-au formulat politici orientate către prevenirea pierderii locului de muncă de către persoanele în vârsta de peste 45 de ani.
Politicile existente au în vedere cu prioritate, în contextul resurselor financiare limitate, reintegrarea pe piața muncii a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă și în mod deosebit a celor ținere.
Obiective:
● creșterea mobilitatii, flexibilitatii, adaptabilitatii forței de muncă prin promovarea conceptului de pregătire continua (concret, prin crearea de abilitați în utilizarea tehnicii de calcul, prin pregătirea în diverse domenii accesibile și de interes, cum ar fi, de exemplu, în domeniul turismului rural pentru persoane cu vârsta peste 40 de ani, alte programe inițiate la nivelul ministerelor);
● stimularea interesului pentru căutarea locurilor de muncă;
● menținerea capacității de muncă a lucrătorilor în vârsta.
Măsuri
Măsurile preconizate vizează atât stimularea menținerii în activitate a persoanelor de peste 45 de ani, cat și reintegrarea pe piața muncii a acestora.
A. Măsuri de stimulare a menținerii în activitate:
- utilizarea de către angajatori a unor forme flexibile de muncă, cu norme parțiale de lucru și cu posibilitatea menținerii în munca a persoanelor varstnice, precum și a retragerii progresive a acestora de la locurile de muncă pe care le-au ocupat.
Responsabili: partenerii sociali
- derularea unor programe de sănătate, orientate spre dezvoltarea politicilor preventive la locul de muncă, de promovare a sănătății prin asigurarea unui mediu ecologic și a securității alimentului.
Instituția responsabilă: Ministerul Sănătății și Familiei
- îmbunătățirea sistemului de supraveghere și control al bolilor profesionale, bolilor legate de profesie și al incidentelor cauzate de riscul profesional, care va asigura dezvoltarea instituțională și a sistemului informațional în paralel cu creșterea numărului locurilor de muncă în domeniul sănătății și a gradului de acoperire cu servicii medicale de calitate a întregii populații active în următorii 10 ani.
Instituție responsabilă: Ministerul Sănătății și Familiei
B. Măsuri de reintegrare pe piața muncii:
- stimularea angajatorilor în vederea încadrării în munca a persoanelor în vârsta de peste 45 de ani, prin efectul
Legii nr. 76/2002
(art. 85) care prevede în acest sens subvenționarea angajatorilor care încadrează în munca, pe perioada nedeterminată, șomeri în vârsta de peste 45 de ani și șomeri intretinatori unici de familie. Angajatorul va primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, o sumă egala cu un salariu minim brut pe țara în vigoare, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, cu obligația de a o menține în munca cel puțin 2 ani.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
- conceperea, pe termen lung, a unor scheme particularizate în funcție de nevoile speciale ale categoriei de lucrători în vârsta, în vederea actualizării calificării și a reorientarii lor optime pe piața muncii, ținându-se seama de capacitatea lor de adaptare - în mod firesc mai redusă - la activități și tehnologii noi.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
Linia directoare 4 - Dezvoltarea competentelor pentru noua piața a muncii în contextul formării continue
Statele membre sunt chemate, asadar, să-și amelioreze calitatea sistemelor de învățământ și formare, precum și curriculele relevante, incluzând prevederea unei orientări corespunzătoare în contextul formării inițiale, precum și al formării continue, modernizarea și o mai mare eficacitate a sistemelor de ucenicie și a formării la locul de muncă și promovarea dezvoltării unor centre locale de formare multifunctionale, în următoarele scopuri:
- pentru a-i dota pe tineri cu competentele de baza relevante pentru piața forței de muncă, necesare pentru participarea la formarea continua;
- pentru a reduce analfabetismul tinerilor și al adulților și pentru a reduce substanțial numărul de tineri care abandoneaza de timpuriu sistemul școlar. O atenție deosebită trebuie acordată, de asemenea, tinerilor cu dificultăți de invatare și cu probleme educaționale. Statele membre vor elabora în acest context măsurile menite sa injumatateasca până în anul 2010 numărul persoanelor între 18-24 de ani care au absolvit numai prima treapta a învățământului secundar și care nu participa la învățământul complementar și profesional;
- pentru a promova condiții în vederea facilitării unui acces mai bun al adulților, inclusiv al celor cu contracte atipice, la formarea continua, pentru a mari proporția populației cu vârsta apta de muncă (25-64 de ani) care participa într-un anumit moment la învățământ și formare. Statele membre vor stabili obiective în acest sens;
- pentru a facilita mobilitatea și pentru a incuraja formarea continua, statele membre vor trebui sa imbunatateasca recunoașterea calificarilor, a cunoștințelor și a deprinderilor dobândite.
Situația actuala
Formarea profesională continua are traditii în România, țara noastră fiind printre putinele tari europene care în anul 1971 a elaborat și a pus în practica o lege privind formarea profesională continua ( Legea nr. 2/1971 ). Schimbările petrecute în societatea românească după decembrie 1989 au făcut ca în perioada de tranzitie spre economia de piața unele dintre prevederile legii sa nu mai corespundă noilor realitati economice, sociale și politice.
O dată cu intrarea oficială pe piața muncii a unei categorii de persoane care în vechiul sistem social-economic nu era evidențiată - somerii -, formarea profesională continua a adulților s-a concentrat pe două categorii de persoane: somerii indemnizati și alte persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau persoane angajate care, din diferite motive, doresc să își imbunatateasca performanțele profesionale. În acest sens
Hotărârea Guvernului nr. 288/1991 , republicată, și
Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 435/1995
stabileau condițiile și modalitățile prin care diferitele categorii de persoane (șomeri sau angajați) aveau acces și beneficiau de un program de formare. O prevedere importanța din reglementările menționate mai sus stabilea ca activitatea practica trebuie să reprezinte două treimi din totalul orelor de instruire. În mod curent aceasta se realiza la agenții economici.
În cadrul formării continue, de la înființarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (1 ianuarie 1999) aproximativ 280.000 de persoane, inclusiv șomeri, au fost cuprinse în diferite forme (programe) de pregătire profesională, organizate de agențiile județene de ocupare a forței de muncă în baza actelor normative menționate mai sus. La sfârșitul anului 2001 Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă avea în evidenta un număr de 826.932 de șomeri. Din acest număr 178.413 erau tineri sub 25 de ani.
În anul 2001 au fost cuprinși în diferite forme de pregătire 23.737 de șomeri indemnizati (față de 28.178 de persoane în anul 2000), din care 13.442 de persoane erau tineri sub 25 de ani. Din numărul total de participanți la cursurile de formare profesională au absolvit 15.659 de persoane, care s-au angajat în proporție de 65%.
În același timp, prin stimularea încadrării în munca a absolvenților de învățământ, promotia anului 2001, conform
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 35/1997 , până la sfârșitul anului s-a realizat ocuparea a 14.987 de persoane din numărul estimat de 20.058 de absolvenți (74,72%).
Integrarea României în circuitul economic european și mondial presupune atingerea unor performanțe ridicate, care nu se pot obține fără o forta de muncă bine pregatita profesional.
Reforma sistemului de formare profesională a avut în vedere atât formarea inițială, realizată prin sistemul de învățământ, coordonat și administrat de Ministerul Educației și Cercetării prin Programul PHARE VET I RO 9405 "Reforma învățământului profesional și tehnic", cat și formarea continua, realizată în cadrul Proiectului RO 3849 "Ocuparea forței de muncă și protecție socială", implementat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale; prin acest ultim proiect amintit, care conține o serie de componente și obiective referitoare la formarea profesională continua a adulților, a fost creat cadrul instituțional prin care o serie de structuri, cu atribuții și responsabilități în domeniul formării profesionale continue, pun în practica principiile europene referitoare la calitate, parteneriat social, descentralizare, transparenta.
În acest sens instituțiile nou-înființate, cu responsabilități în formarea profesională a adulților, sunt:
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA), înființat prin
Legea nr. 132/1999 , autoritate administrativă autonomă, cu rol consultativ în promovarea politicilor și strategiilor privind formarea profesională a adulților, care este organizat și funcționează în sistem tripartit;
- Consiliul pentru Standarde Ocupationale și Atestare (COSA), înființat prin
Hotărârea Guvernului nr. 779/1999 , organism tripartit autonom, al cărui scop este realizarea cadrului instituțional care să asigure obținerea forței de muncă pregătite, evaluate și certificate pe bază de competente profesionale. Obiectivele majore ale acestui organism sunt de a promova conceptul de competența în formarea și evaluarea profesională, de a adopta o metodologie unitară de evaluare și certificare pe bază de standarde ocupationale, de a îmbunătăți programele de pregătire continua a forței de muncă pe baza standardelor ocupationale;
- Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), înființată prin
Legea nr. 145/1998 , modificată și completată prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 294/2000 , instituție publică de interes național cu conducere tripartita, care organizează și coordonează la nivel național activitatea de ocupare și formare a forței de muncă, precum și de protecție a persoanelor neincadrate în munca. ANOFM pune în aplicare politicile și strategiile privind calificarea și recalificarea șomerilor, organizează programe de formare profesională pentru aceste categorii de persoane prin centrele de formare profesională proprii și prin furnizori de formare profesională, autorizați pe bază de convenții.
Un rol important în dezvoltarea formării profesionale continue din România îl are integrarea învățării și a activității practice în învățământul profesional și tehnic preuniversitar (VET). Prin specificul sau, învățământul profesional și tehnic solicita, pentru dezvoltarea competentelor specifice diferitelor niveluri și domenii ocupationale, un curriculum care să conțină atât pregătire de tip teoretic, cat și o puternica ancorare practica. Având în vedere posibilitatea accesului imediat pe piața muncii pe care o au absolvenții VET, pregătirea aplicată, practica, în ocupatiile viitoare, a reprezentat o prioritate în cadrul demersurilor de reforma care au fost întreprinse în acest domeniu. Parteneriatul dintre școala și întreprindere, dintre invatarea în școala și practica în întreprinderi reprezintă o condiție a reusitei pregătirii în sistemul VET.
Deși continua sa rămână preponderenta, formarea inițială nu mai este o garanție pentru ocupare și adaptare eficienta pe piața muncii. O serie de tineri abandoneaza învățământul primar și gimnazial, iar alții nu se înscriu la aceste forme de învățământ.
Din punct de vedere al abandonului școlar, situația la sfârșitul anului școlar 2000-2001 se prezenta astfel:
┌─────────────┬──────────────────────────────┬──────────────────────┐
│
│
Numărul elevilor la:
│
Abandonul școlar
│
│
├──────────────┬───────────────┼───────────┬──────────┤
│
│
începutul
│ sfârșitul
│
Total
│
%
│
│
│anului școlar │anului școlar
│
elevi
│
│
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│ Total
│
2.376.700
│ 2.362.209
│
14.491 │
0,6
│
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│ Mediu urban │
1.291.391
│ 1.282.905
│
8.486
│
0,7
│
├─────────────┼──────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┤
│ Mediu rural │
1.085.309
│ 1.079.304
│
6.005
│
0,6
│
└─────────────┴──────────────┴───────────────┴───────────┴──────────┘
În învățământul primar și gimnazial numărul elevilor în evidenta la sfârșitul anului școlar 2000-2001 a fost de 2.362 mii, în scădere cu 14,5 mii elevi (0,6%) față de începutul anului școlar, cu diferențe mici pe medii de rezidență (0,7% în mediul urban și 0,6% în mediul rural). Numărul elevilor în evidenta la sfârșitul anului școlar, cuprinși în unitățile școlare primare și gimnaziale din mediul urban, a reprezentat 54,3% din numărul total al elevilor.
Bugetul alocat învățământului a crescut continuu, ceea ce arata preocuparea Guvernului de a-i dota pe tineri cu competente de baza relevante pentru piața forței de muncă.
- miliarde lei -
┌─────┬────┬────────────┬───────────────────┬────────────────────┐
│Nr.
│Anul│
PIB
│ Cheltuieli pentru │
% din
│
│crt. │
│
│ învățământ
│
PIB
│
├─────┼────┼────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 1.
│1999│
539.356,8│
16.530,3
│
3,1
│
├─────┼────┼────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 2.
│2000│
796.533,6│
25.608,5
│
3,2
│
├─────┼────┼────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 3.
│2001│ 1.103.100,0│
43.397,6
│
4,024
│
├─────┼────┼────────────┼───────────────────┼────────────────────┤
│ 4.
│2002│ 1.440.000,0│
60.125,5
│
4,175
│
└─────┴────┴────────────┴───────────────────┴────────────────────┘
Formarea profesională continua este o alternativa viabila pentru acești tineri. Acest tip de formare tinde să se extindă; pe de o parte, oferta de formare profesională continua se diversifica și capata amploare, pe de altă parte, emergenta sectorului privat și restructurarea economică fac presiuni asupra sistemului de formare profesională. Acesta se reorganizează treptat, deși rămâne încă departe de nevoi și asteptari.
Pe ansamblu, deși perspectiva formării continue devine tot mai prezenta, punerea în aplicare a noilor orientări intampina numeroase dificultăți, cum ar fi:
- cadrul legislativ necorelat, lucru ce a dus la suprapunerea sau contradictia unor prevederi din actele normative în vigoare;
- lipsa unor stimulente financiare care să motiveze agenții economici să investească în pregătirea forței de muncă;
- numărul insuficient de standarde ocupationale elaborate pentru meseriile și ocupatiile cele mai solicitate pe piața muncii (dintr-un total de aproximativ 300 de meserii și ocupații în care se realizează programe de formare în mod frecvent, pe parcursul unui an, doar pentru 72 dintre acestea sunt elaborate standarde ocupationale);
- lipsa de experienta a comunităților locale, insuficient angajate în dezvoltarea propriilor structuri de invatare permanenta;
- lipsa unui personal calificat (experți, formatori) în domeniul formării profesionale a adulților.
Cadrul legislativ în baza căruia se desfășoară activitatea de formare profesională este următorul:
-
Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, prin care este organizat sistemul de formare inițială prin școli de ucenici, școli profesionale, licee cu filiera tehnologică și vocationala, școli postliceale și de maiștri;
-
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă reglementează organizarea formării profesionale pentru piața muncii, finanțată din bugetul asigurărilor pentru șomaj;
-
Ordonanța Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesională a adulților creează cadrul juridic și instituțional pentru desfășurarea activității de formare profesională continua (pentru adulti). Implementarea acesteia va reprezenta și punerea în practica a principiilor europene enunțate mai sus. În prezent aceasta ordonanța se afla în dezbaterea Parlamentului pentru a fi aprobată ca Legea formării profesionale a adulților.
Ordonanța Guvernului nr. 129/2000
reglementează organizarea activității de formare profesională continua pe piața serviciilor de formare unde, pentru a putea opera, furnizorii vor fi autorizați. Procesul de autorizare se va desfășura descentralizat, la nivelul fiecărui județ, prin comisii cu componenta tripartita. Fiecare program de formare pentru o ocupație sau o meserie va avea la baza standardul ocupational. Standardele de formare și curricula se vor realiza în conformitate cu standardele ocupationale.
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă prevede că Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă va coordona la nivel național activitatea de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Conform acestei legi, una dintre măsurile active prin care se prevede creșterea sanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă este formarea profesională. S-a stabilit ca prin aceasta activitate persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea și diversificarea competentelor profesionale în scopul asigurării mobilitatii și reintegrarii pe piața muncii.
Programele de formare profesională asigura inițierea, calificarea, recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Formarea profesională se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectiva ale pieței muncii și în concordanta cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective.
Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practica și specializare, precum și alte forme.
Începând cu anul 2001, prin programele de promovare a ocupării și reducerii somajului, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a acordat o importanța sporită formării continue. Bugetul destinat (re)calificării persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut în anul 2002 comparativ cu anul 2001 de la 49 miliarde lei, suma cheltuită, la 186 miliarde lei.
Obiective:
● asigurarea educației de baza pentru toți;
● dezvoltarea învățământului în mediul rural;
● combaterea marginalizarii și excluderii sociale și profesionale a tinerilor care au abandonat învățământul obligatoriu și nu au dobândit competentele minime necesare ocupării unui loc de muncă;
● eradicarea analfabetismului prin implicarea instituțiilor de resort și a comunităților locale;
● înlăturarea blocajelor din activitatea de formare profesională a adulților;
● asigurarea creșterii calității programelor de formare profesională, atât pentru formarea inițială, cat și pentru cea continua.
Măsuri
În România se derulează o serie de proiecte în domeniul formării profesionale, finanțate integral sau parțial cu sprijin extern. Implementarea acestor proiecte a contribuit la îmbunătățirea sistemului de formare profesională, în contextul schimbărilor economice care au avut loc. Dintre aceste proiecte amintim:
● Proiectul "Ocuparea forței de muncă și protecția socială", cu următoarele componente:
- Componenta "Formarea profesională a adulților" ce prevede realizarea a doua obiective:
- Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților; instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
- 5 centre regionale de formare profesională pentru adulti; instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Centrele vor funcționa în Ramnicu Valcea, Turnu Magurele, Craiova, Cluj-Napoca și Constanta, unde se dezvolta un sistem de formare profesională bazat pe competente, pentru cel mult 10 profiluri ocupationale specifice acestor centre, ca urmare a evaluării nevoilor de formare profesională din zonele respective. Vor beneficia de serviciile oferite de aceste centre următoarele categorii de persoane: ținerii absolvenți din sistemul de învățământ, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, salariații, persoanele nou-intrate pe piața muncii;
- Componenta "Informare și consiliere privind cariera", prin care au fost elaborate și puse la dispoziție centrelor specializate o serie de produse: 450 de profiluri ocupationale, postere despre cariera, un ziar despre cariera, casete video de prezentare a unor tematici specifice orientarii profesionale.
De asemenea, în cadrul acestei componente s-a adaptat un test psihologic privind investigarea intereselor profesionale, s-au organizat cursuri de scurta și lungă durata pentru pregătirea consilierilor privind cariera. În cadrul agentiilor județene pentru ocuparea forței de muncă funcționează 136 de centre de informare și consiliere privind cariera, dotate cu echipamente necesare activității de consiliere (echipamente video-TV, calculatoare).
● Proiectul "Promovarea formării profesionale în România", având ca parteneri Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din România și Ministerul Cooperării și Dezvoltării Economice din Republica Federala Germania, prin care se urmărește consolidarea celor trei fundații româno-germane de pregătire profesională și integrarea lor în rețeaua naționala a furnizorilor de formare, precum și acordarea asistenței tehnice pentru consolidarea și dezvoltarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților.
● Programul "Leonardo da Vinci" (PLV II) care se va desfășura în perioada ianuarie 2000-decembrie 2006 sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, prin care se dezvolta proiecte-pilot în domeniul formării profesionale, ce vizează inovarea și creșterea calității, și se implementeaza acțiuni de mobilitate pentru formarea profesională a unor grupuri de elevi, studenți, tineri sau muncitori aflați în formare sau a unor profesori sau formatori
● Programul "Youth for Europe", derulat de Ministerul Tineretului și Sportului, vizează acțiuni de formare profesională adresate tinerilor.
● "Parallel Funding Project for Human Resources Development" este un proiect care se referă la asumarea de către școli a rolului de furnizor de formare continua, care se derulează în zona Constanta, cu posibilități de extindere.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● În cadrul Proiectului PHARE 2001 "Coeziune economică și socială - învățământ profesional și tehnic" este asumată ca prioritate corelarea reformei educaționale cu eforturile de dezvoltare economică pe anumite zone prioritare, în scopul asigurării mobilitatii ocupationale la nivel regional.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Dezvoltarea integrată a resurselor umane în regiunea N-E; elaborarea proiectului, asistența metodologică și monitorizare a opt proiecte finanțate de E.T.F. Torino
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Adoptarea unor programe de educație compensatorie sau de a doua sansa pentru cei care au părăsit temporar sistemul formal al educației de baza
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Restructurarea rețelei învățământului rural, astfel încât să se asigure accesul echitabil la educație pentru copiii și ținerii din mediul rural
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Ameliorarea calitativă a serviciilor educaționale din învățământul rural
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Pentru combaterea abandonului școlar:
- acordarea alocației pentru copii tinerilor în vârsta de până la 16/18 ani care urmează forme de învățământ potrivit
legii (Legea nr. 61/1993
privind alocația de stat pentru copii și
Hotărârea Guvernului nr. 1.040/2001 ).
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
- acordarea de burse de școlarizare pentru copiii de vârsta școlară care provin din familii care beneficiază de venitul minim garantat ( Legea nr. 116/2002
privind prevenirea și combaterea marginalizarii sociale)
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Acordarea de rechizite copiilor din învățământul primar și gimnazial proveniți din familii cu venituri reduse, precum și copiilor aflați în situații de risc școlar
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Asigurarea deplasarii elevilor din mediul rural, de la domiciliu către școala
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Promovarea unui sistem de pregătire pentru ținerii absolvenți de gimnaziu sau pentru cei care au abandonat școala pe parcurs, sub forma uceniciei la locul de muncă. Promovarea unor măsuri de stimulare a agenților economici care participa la procesul de instruire practica a acestor tineri
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Promovarea unor măsuri de stimulare a agenților economici care participa la procesul de instruire practica a acestor tineri
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor Publice
● Stabilirea unui sistem de planificare a ofertei de educație și formare profesională, la cerere, în concordanta cu politicile de dezvoltare regionala (în acest sens o importanța cruciala este acordată lucrului direct cu întreprinderile și intaririi parteneriatului social în formarea profesională)
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Restructurarea sistemului formării profesionale inițiale și a continuturilor:
- standarde de pregătire profesională;
- curriculum și auxiliare curriculare;
- formarea personalului didactic, de conducere și control, a partenerilor sociali prin programele PHARE RO TVET 0108.01 și 0108.03 - "Reforma învățământului profesional și tehnic".
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Modificarea cadrului legislativ prin amendarea
Ordonanței Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesională a adulților și a
Legii nr. 132/1999
privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților în vederea inlaturarii blocajelor din activitatea de formare profesională continua (pentru adulti), în special în ceea ce privește autorizarea furnizorilor de servicii de formare
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Educației și Cercetării
● Până la elaborarea Registrului național al calificarilor se va întocmi o lista de ocupații și meserii pentru care furnizorii de formare pot organiza programe de formare profesională pentru adulti, finalizate cu certificate de calificare.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Elaborarea unei metodologii care să cuprindă criterii și proceduri de evaluare a furnizorilor de formare în vederea autorizării acestora
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Elaborarea metodologiei certificării formării profesionale a adulților (după adoptarea de către Parlament a Legii privind formarea profesională a adulților)
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Întocmirea Registrului național al furnizorilor de formare profesională a adulților, care va cuprinde toți furnizorii de formare autorizați
Instituția responsabilă: Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Elaborarea procedurii de evaluare și certificare a competentelor dobândite pe cale nonformala sau informala, altele decât cele echivalente cu calificări profesionale organizate prin sistemul educațional care permit continuarea studiilor pentru obținerea unei diplome educaționale
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Pentru a facilita mobilitatea forței de muncă și libera circulație a persoanelor prin recunoașterea (reciprocă) a calificarilor se va asigura transparenta certificării programelor de formare profesională (pentru adulti), prin introducerea unui supliment descriptiv (o anexa) la documentul de absolvire (diploma, certificat), care să furnizeze informații suplimentare despre calificarea și competentele persoanei
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Se va continua organizarea și dezvoltarea celor cinci centre regionale (multifunctionale) de formare profesională a adulților la Ramnicu Valcea, Turnu Magurele, Craiova, Cluj-Napoca și Constanta.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● În anul 2002 Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă va organiza 2.830 de cursuri pentru:
- circa 11.600 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (pentru aceste categorii de persoane pregătirea este suportată din fondurile bugetului asigurărilor pentru șomaj - aproximativ 50 miliarde lei);
- circa 37.500 de persoane care doresc sa dobândească o noua calificare (aceste persoane își plătesc pregătirea).
● Dezvoltarea parteneriatului sistem educațional - sistem profesional în contextul descentralizării sistemului educațional, în scopul dezvoltării proceselor de analize de nevoi, proiectare curriculara, sisteme complexe de training și certificare profesională etc.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Institutionalizarea procesului de formare a experților și a formatorilor în domeniul educației adulților (training organizat - stagii de formare, elaborarea unor ghiduri metodologice) prin alocarea unei cote procentuale din finanțarea activităților de formare profesională continua
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților
● Încurajarea instituțiilor și a unităților de învățământ de a participa ca furnizori de formare profesională continua în programele inițiate și organizate de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării.
Linia directoare 5 - Formarea în tehnologiile electronice pentru toți cetățenii
Statele membre își vor propune dezvoltarea învățământului electronic pentru toți cetățenii. În mod deosebit, statele membre se vor asigura ca toate școlile au acces la Internet și la resursele multimedia până la sfârșitul anului 2001 și ca toți profesorii de care este nevoie sunt instruiti în utilizarea acestor tehnologii până la sfârșitul anului 2002, pentru a se asigura tuturor elevilor cunoștințe ample de tehnica digitala.
Situația actuala
Modelul socioprofesional al omului european contemporan trebuie să beneficieze de avantajele tehnologiilor informatice și de comunicare, sa utilizeze maximal oportunitatile și strategiile de formare inițială și continua, în scopul egalizarii sanselor de succes pe piața muncii și al evitării excluderii socioprofesionale, beneficiind de avantajele economiei bazate pe cunoaștere. Informatica va pătrunde într-o măsura din ce în ce mai mare în toate aspectele societății noastre. De aceea este important ca un număr cat mai mare de persoane sa dobândească și să aibă abilitatile necesare pentru a trai și a munci într-o societate informatizata. În special pentru grupurile defavorizate (persoanele cu educație incompleta/deficitara, somerii și angajații vârstnici, persoanele cu venituri mici, care reprezintă un procent semnificativ din populația activa), persoanele cu handicap exista riscul de a rămâne în urma în dobândirea acestor abilitați.
Primele 10 tari informatizate din lume reprezintă 80% din piața mondială, în timp ce ultimele tari din lista celor 55 (România aflându-se pe locul 48) reprezintă împreună sub 1%. Cheltuielile pentru software și pentru echipamente hardware sunt reduse, necesitand cresteri apreciabile. Din punct de vedere al produsului intern brut România cheltuieste doar 1,8%. Din cele 400 milioane computere personale instalate în întreaga lume în anul 1999, în România au fost instalate 290 mii (0,1%). Aceste cifre arata ca în România dotarea cu calculatoare se afla la un nivel scăzut, dar și ca este o piața potențiala în dezvoltare. România ocupa o poziție buna, la mijlocul clasamentului primelor 55 de tari, prin procentul de calculatoare legate în rețea (60,5%).
Reforma sistemului educațional din România recunoaște nevoia de a asigura tuturor absolvenților diverselor tipuri de școli pregătirea necesară pentru viața activa și piața muncii, inclusiv în domeniul utilizării tehnologiei informatiei. Internetul este un element-cheie al sistemelor moderne de informare și comunicare, cu influența asupra multiplelor aspecte ale vieții noastre. Trebuie sa existe o oportunitate larg raspandita pentru ca toți cetățenii să se familiarizeze cu modalitățile de utilizare a sistemelor informatice și de comunicare bazate pe computere. Aceasta îi va ajuta pe oameni sa profite de oportunitatile oferite de schimbările tehnologice pentru a-și îmbunătăți și usura viața. Este, de asemenea, important accesul la aceste sisteme. Chiar dacă numărul de computere personale deținute acasă a crescut destul de mult în ultimii ani, totuși el rămâne mic în comparatie cu situația existenta în țările Uniunii Europene. A crescut semnificativ și numărul legăturilor la Internet, în special în cadrul diverselor ministere și instituții. Pentru cei care nu au acasă calculatoare sau acces la Internet, cafenelele Internet din orașe oferă acces la costuri relativ scăzute.
Studiile efectuate în rândul tinerilor au relevat faptul ca accesul la tehnologia informatiei este deosebit de utila pentru tineret (peste 92% din tineri considera ca utila și foarte utila utilizarea calculatorului), în schimb accesul la un calculator, pentru o buna parte din ei, este limitat (circa 37%). Una dintre aptitudinile pe care ținerii o considera utila pentru găsirea unui loc de muncă este legată de dobândirea "cunoștințelor în domeniul informatic".
Ministerul Educației și Cercetării considera ca alfabetizarea în domeniul tehnologiilor informationale este considerată o prioritate la nivelul politicilor educaționale. În privinta dotărilor cu calculatoare și tehnica informatica sunt de remarcat următoarele date statistice: 66,7% din totalul școlilor din mediul urban au cel puțin un computer, în timp ce 30,5% din totalul școlilor din mediul urban sunt conectate la Internet; 15,3% din școlile din mediul rural au cel puțin un calculator, în timp ce 1,1% din școli sunt conectate la Internet; 93% din instituțiile de învățământ preșcolar din mediul urban au cel puțin un calculator; de asemenea, este de remarcat faptul ca 70% din grădinițe au optional în curriculum activități de inițiere în folosirea calculatorului.
Toate instituțiile de învățământ superior din România au cel puțin o rețea de calculatoare și sunt conectate la Internet.
O dată cu introducerea noului curriculum național, aria curriculara "Tehnologii" a căpătat consistenta în planurile de învățământ prin introducerea unor discipline, precum:
- Informatica;
- Tehnologii informationale și de comunicație;
- Tehnologii asistate de calculator.
În ceea ce privește curricula școlară, în învățământul primar și gimnazial exista în programa școlară disciplina opțională informatica - utilizarea calculatorului (o ora săptămânal).
Curricula școlară în învățământul liceal și profesional (școli profesionale) prevede, pe durata a 1-2 ani, după caz, disciplina de studiu Informatica în trunchiul comun de pregătire.
În vederea pregătirii profesorilor în domeniul tehnologiilor informationale și de comunicație, al tehnologiilor asistate de calculator, au fost formati la nivel național 100 de formatori pentru informatica și tehnologii asistate de calculator și 180 de formatori pentru utilizarea tehnologiilor informationale și de comunicație în procesul de învățământ (începând cu anul 2001 formatorii naționali desfășoară programe și stagii de formare în fiecare județ).
În cursul anului 2001 Ministerul Educației și Cercetării, prin programul de informatizare a sistemului preuniversitar, a achiziționat 7.323 de calculatoare pentru școli primare, unități gimnaziale, case ale corpului didactic și consiliile aflate în subordinea sa.
Ultima etapa a proiectului de reforma a învățământului preuniversitar, finanțat de Guvernul României și Banca Mondială, derulata în anul 2001, a inclus și etapa de dotare a unităților școlare cu software educațional și tehnica de calcul (calculatoare, imprimante, modemuri pentru conectare la Internet).
A continuat programul de modernizare cu sisteme informatice a inspectoratelor școlare județene, în vederea includerii lor în programul de învățământ asistat de calculator, și a sistemului computerizat de administrație.
Sistemul ADLIC - admiterea în licee 2001 este primul sistem informatizat folosit în România la nivel național pentru centralizarea rezultatelor examenului de capacitate. Cu ocazia conferintei la nivel guvernamental e-Government - "De la politica la practica", desfășurată la Bruxelles în perioada 29-30 noiembrie 2001 și organizată de Comisia Europeană, acest proiect ADLIC a fost distins cu eticheta e-Government "Best practice".
În prezent Ministerul Educației și Cercetării derulează unele proiecte cu finanțare externa, cu contribuție financiară și din partea României, relevante pentru dobândirea competentelor digitale, și anume:
● Proiectele PHARE RO 0108.01 și RO 0108.03 "Coeziune economică și socială - învățământ profesional și tehnic";
● Platforma de dezvoltare a educației la distanta în învățământul profesional și tehnic, bazat pe asimilarea limbajului și a competentelor de baza în domeniul ICT, derulat în cooperare cu Guvernul flamand, Sequoyah Internațional Restructuring Belgia și Promeso Consulting România;
● Programul AL - Asistent Educațional pentru școli generale și licee, cu scopul de a informatiza predarea unor discipline de învățământ și de a utiliza calculatorul ca sprijin în transmiterea unor informații către elevi.
Se pune un accent deosebit pe formarea cadrelor didactice din perspectiva utilizării tehnologiilor informatice în activitățile directe la clasa, deoarece majoritatea cercetărilor în domeniul formării cadrelor didactice susțin faptul că nu mai poate exista proces de învățământ modern în absenta utilizării tehnicilor informationale:
- A fost analizata actuala curricula de formare a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, din perspectiva utilizării calculatorului, în colaborare cu echipa de lucru, tutori, coordonatori, consolidandu-se totodată și baza de date referitoare la documentele de curriculum de formare pentru utilizarea calculatorului și la toate documentele de referința în domeniul formării.
- Au fost elaborate, cu concursul echipelor interdisciplinare de lucru, repere curriculare pentru formarea cadrelor didactice din perspectiva utilizării calculatorului. De menționat ca extensia curriculara s-a realizat și la nivelul specializării IDD (învățământ la distanta) pentru cele 100 de cadre didactice înscrise la aceasta forma de învățământ.
- A fost stimulata participarea cadrelor didactice la programe de formare în domeniul utilizării calculatorului în procesul de instruire prin intermediul ofertei accesibile, desfășurată sub forma IDD.
Din perspectiva formării cadrelor didactice, finalitățile pe termen lung sunt următoarele:
- ameliorarea alternativelor vizând profesionalizarea (formarea inițială și continua) în domeniul utilizării calculatorului;
- îmbunătățirea activității educaționale a cadrelor didactice privind asumarea unor responsabilități în ceea ce privește utilizarea calculatorului, creșterea gradului de profesionalism și optimizarea procesului de învățământ;
- promovarea statutului cadrului didactic prin explicitarea atribuțiilor și a competentelor sale specifice, în strânsă legătură cu o politica educațională coerenta în privinta utilizării tehnologiilor informationale la nivel social, în general, și la nivelul învățământului, în special.
În ceea ce privește adultii, un studiu recent realizat de Consiliul Național pentru Formarea Profesională a Adulților (în colaborare cu alte instituții), intitulat "Cercetare explorativa privind formarea profesională a adulților", a relevat faptul ca majoritatea programelor dezvoltate de furnizorii de formare profesională pentru adulti sunt dedicate tehnicii de calcul. Toți furnizorii de formare, chiar și cei specializați în alte domenii ocupationale, au încercat sa dezvolte programe specifice de formare în domeniul tehnicii de calcul. Acest fapt este o urmare atât a "revoluției" IT" din anii '90, dar și a conceptiei ca instruirea de baza în domeniul tehnicii de calcul se încadrează în aproape toate cererile pentru un post sau loc de muncă. Aceasta înseamnă ca sunt multe persoane care doresc să urmeze un curs de formare și să dețină o diploma care să le certifice abilitatile în utilizarea computerului.
În ceea ce privește pregătirea oferită de întreprinderi în utilizarea calculatorului și procesare de date, întreprinderile mari (cu peste 250 de angajați) au cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor care asigura angajaților programe de pregătire în acest domeniu (79,8%), cele mijlocii reprezintă 18,6% din total, iar cele mici au o pondere doar de 1,6%.
Din datele deținute și furnizate de Asociația Naționala a Experților Formatori în Informatica (ANEFI) pentru anii 2000 și 2001 rezultă ca în această perioadă CPI (Centrul de Pregătire în Informatica) a coordonat științific 133 de centre teritoriale de pregătire în informatica. Aceste centre împreună cu CPI formează Rețeaua naționala de centre de instruire autorizate CPI. Cursurile de pregătire în domeniul informaticii din această perioadă, precum și numărul de cursanți care au beneficiat de acest tip de pregătire sunt sintetizate în tabelele de mai jos. Trebuie menționat că nu exista date cu privire la sursele de finanțare a acestor cursuri (costuri suportate de angajatori sau de către persoanele individuale).
┌────────────────────────────────────┬─────┬───────────────────┐
│
│CPI
│
Rețea
│
├────────────────────────────────────┼─────┼───────────────────┤
│Serii de cursuri ținute
│568
│
3.224
│
├────────────────────────────────────┼─────┼───────────────────┤
│Titluri diferite de cursuri ținute
│125
│
95
│
└────────────────────────────────────┴─────┴───────────────────┘
┌─────────────────────────────┬────────────┬────────────┬──────┐
│
│Nr. cursanți│Nr. cursanți│ Total│
│
│
CPI
│
rețea
│
│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Cursuri de formare
│
2.251
│
18.098
│20.349│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Cursuri de specializare
│
4.180
│
16.964
│21.144│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Total
│
6.431
│
35.062
│41.493│
└─────────────────────────────┴────────────┴────────────┴──────┘
┌─────────────────────────────┬────────────┬────────────┬──────┐
│
Domeniu
│Nr. cursanți│Nr. cursanți│ Total│
│
│
CPI
│
rețea
│
│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Formare orientata
│
│
│
│
│pe meserii
│
2.251
│
18.098
│20.349│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Baze de date
│
477
│
179
│
656│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Sisteme de operare
│
108
│
33
│
141│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Utilizare microcalculatoare
│
1.818
│
13.953
│15.771│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Limbaje de programare
│
338
│
814
│ 1.152│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Servicii Internet
│
124
│
265
│
389│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Tehnoredactare informatizata │
51
│
216
│
267│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Proiectare asistată
│
│
│
│
│de calculator
│
183
│
111
│
294│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Rețele de calculatoare
│
769
│
53
│
822│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Inițiere
│
413
│
1.163
│ 1.576│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Limbi străine pentru
│
│
│
│
│informatica
│
312
│
177
│
489│
├─────────────────────────────┼────────────┼────────────┼──────┤
│Total
│
6.844
│
35.062
│41.906│
└─────────────────────────────┴────────────┴────────────┴──────┘
Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă vine în sprijinul celor care cauta un loc de muncă, în oferta de cursuri de formare profesională un loc însemnat ocupandu-l cele pentru obținerea competentelor digitale. Astfel, în anul 2000, din totalul de 65.307 cursanți, 22.784 de cursanți au participat la cursurile de informatica (operare calculator, utilizare calculator), iar în anul 2001, din totalul de 77.941 de cursanți, 20.030 de cursanți au fost beneficiarii acestor tipuri de cursuri. Aceasta înseamnă ca în anul 2000 ponderea cursurilor de informatica în totalul cursurilor a fost de 34,9% și, respectiv, 25,7% în anul 2001.
Conform Programului național de formare profesională al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), pentru anul 2002 se estimeaza ca vor fi organizate circa 451 de cursuri în 11 meserii/specialități din domeniul informatic, la care vor participa circa 7.800 de persoane.
Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap are în vedere perfecționarea competentelor persoanelor cu handicap în domeniul tehnologiilor informatice și de comunicare, în special prin finanțarea unor proiecte specifice. Pregătirea în domeniul informaticii și comunicării prin intermediul acestor cursuri vizează atât inițierea, cat și formarea profesională în aceste domenii, adresandu-se atât copiilor și adolescentilor cu handicap, cat și persoanelor adulte cu handicap. În anul 2001 s-au desfășurat doua asemenea proiecte pe durata unui trimestru: un atelier de consiliere profesională pentru adolescenti cu handicap neuromotor sever și o tabara de pregătire în operare PC pentru tineri. Obiectivul acestor proiecte a fost asigurarea cadrului adecvat pentru pregătirea profesională a tinerilor cu handicap în scopul facilitării gasirii unui loc de muncă.
Obiective:
● Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă își propune ca, în anii următori, sa crească treptat numărul cursurilor de inițiere în utilizarea calculatorului, acestea fiind destinate în special persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Organizarea acestor cursuri se va face prin centrele proprii ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sau prin alți furnizori de servicii de formare profesională din sectorul public sau privat. Evaluarea eficientei unei astfel de măsuri active se poate realiza cu indicatori specifici, și anume:
- numărul persoanelor intrate în programul de pregătire;
- rata de succes a măsurii respective;
- impactul măsurii asupra creșterii capacității de angajare, respectiv impactul asupra diminuării ratei somajului.
● În următorii ani se prevede dezvoltarea și în România a comerțului electronic și a afacerilor electronice (e-Business), ca metoda de promovare rapida a produselor și de largire a pieței de desfacere cu cheltuieli minime. Pentru aceasta sunt necesare dezvoltarea infrastructurii, creșterea pieței interne pentru IT și dezvoltarea abilităților digitale pentru cetățeni.
● În anul 2002 va continua finanțarea proiectelor de pregătire profesională a tinerilor cu handicap în domeniul informaticii, dar și a unor proiecte noi: utilizare PC, secretariat-birotica, contabilitate, acces Internet. Informatica și pregătirea în domeniul IT pot deschide noi orizonturi persoanelor cu handicap, oferind posibilitatea accesului la locuri de muncă care în trecut erau inaccesibile acestor persoane.
● Implementarea societății informationale prin sistemul educațional - instruirea la distanta și continua și informatizarea învățământului.
Măsuri
Acțiuni prevăzute până în anul 2004:
- construirea unei baze de date cu acces public (Web) pentru urmărirea on-line a realizării obiectivului, accelerarea introducerii calculatoarelor cu/și acces la Internet în unitățile de învățământ școlar și liceal;
- accelerarea introducerii calculatoarelor cu/și acces la Internet în unitățile de învățământ școlar și liceal (asigurarea logisticii prin dotarea cu 500.000 de calculatoare);
- cel puțin un calculator cu acces la Internet pentru fiecare școala până în anul 2004 (8.000 de școli);
- cel puțin un laborator de 8 calculatoare + 1 server cu acces la Internet pentru fiecare liceu până în anul 2004 (1.500 de licee);
- asigurarea condițiilor necesare pentru pregătirea corpului didactic cu notiuni specifice comunicațiilor și tehnologiei informatiei;
- notiuni despre Internet și impactul social al Internetului pentru corpul didactic preuniversitar;
- impactul comunicațiilor și tehnologiei informatiei în economia digitala pentru corpul didactic universitar (crearea de centre de instruire computerizata și multimedia pentru profesori);
- asigurarea condițiilor necesare pentru furnizorii de servicii de instruire în colaborare;
- conectarea bibliotecilor la Internet și automatizarea serviciilor de informare și documentare oferite utilizatorilor.
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor Publice
● Planul de acțiuni pentru perioada 2002-2003 în domeniul de politica tineret, obiectivul Valorificarea/Stimularea potențialului creativ al tinerilor are prevăzută ca acțiune implementarea unui program destinat stimulării activităților tehnico-aplicative din domeniul informatic și a facilitării accesului tinerilor la activitățile bazate pe tehnologia informatiei
Instituția responsabilă: Ministerul Tineretului și Sportului, în colaborare cu alte ministere
● La finele anului 2001, din fonduri bugetare, a început derularea programului de educație asistată de calculator în învățământul preuniversitar, denumit e-learning. Acest program este prevăzut să se deruleze în perioada 2001-2004, are un buget estimat de 200 milioane dolari și are ca obiectiv dotarea cu calculatoare a instituțiilor de învățământ preuniversitar. În cadrul primei etape a acestui program au fost achiziționate 120 de rețele de calculatoare care au fost distribuite în licee. La nivelul Ministerului Educației și Cercetării urmează să se instaleze un centru de date format dintr-un server de lucru, un server de dezvoltare și un server de test, cuplate în sistem. Sistemul creat va fi utilizat la centralizarea tuturor bazelor de date existente la nivel universitar și preuniversitar și pentru o biblioteca de manuale din sistemul gimnazial.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Acordarea de asistența la elaborarea curriculumului în domeniul informaticii și furnizarea de cursuri de formare în domeniu
Durata implementarii acestei măsuri: 3 ani
Indicatori de măsurare a rezultatelor:
- număr de cursuri dezvoltate;
- număr de cursuri organizate;
- rata de participare;
- rata de succes a participanților (rezultatele absolvenților la certificarea competentelor profesionale în domeniul IT);
- rata de ocupare a absolvenților.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Încheierea unor acorduri de colaborare între unitățile de învățământ furnizoare de formare profesională în IT și parteneri specializați
Durata implementarii acestei măsuri: 3 ani
Indicatori de măsurare a rezultatelor:
- număr de acorduri de cooperare școala-parteneri comunitari;
- număr de proiecte de cooperare.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Aplicarea proiectelor de formare inițială și continua a cadrelor didactice potrivit standardelor de formare menționate anterior.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Consolidarea statutului noilor discipline din aria curriculara "Tehnologii":
- Informatica;
- Tehnologii informationale și de comunicație;
- Tehnologii asistate de calculator.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Înființarea de unități protejate care să aibă ca obiect activități din domeniul IT, destinate utilizării forței de muncă din rândul persoanelor cu handicap
Instituția responsabilă: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
● Creșterea treptata, în anii următori, a numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă, care vor beneficia de cursuri de informatica-inițiere
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
Linia directoare 6 - Politici active în vederea corelării cererii cu oferta pe piața muncii și prevenirii lipsei de forta de muncă calificată
Statele membre, acolo unde este cazul împreună cu partenerii sociali, își vor intensifica eforturile pentru identificarea și prevenirea lipsurilor emergente, mai ales prin:
● dezvoltarea capacităților de mediere ale serviciilor de ocupare a forței de muncă;
● dezvoltarea politicilor de prevenire a lipsurilor de calificări;
● promovarea mobilitatii ocupationale și geografice;
● consolidarea funcționarii piețelor forței de muncă prin îmbunătățirea bazelor de date cu privire la locurile de muncă și oportunitatile de invatare, care vor trebui interconectate la nivel european prin utilizarea tehnologiilor moderne și a experienței deja disponibile la nivel european.
Situația actuala
În România instituția statului, specializată în oferirea serviciilor publice de ocupare, este la nivel național Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă; la nivel local funcționează 41 de agenții județene pentru ocuparea forței de muncă și Agenția municipala pentru ocuparea forței de muncă București. Rețeaua serviciilor de ocupare este bine dezvoltata, fiecare agenție judeteana având în subordine agenții locale și puncte de lucru în localitățile în care necesitățile de pe piața muncii impun acest lucru. Personalul care își desfășoară activitatea în aceasta rețea este în general bine pregătit, beneficiind de suficienta experienta și competența pentru furnizarea serviciilor specializate.
Piața forței de muncă din România este caracterizată de un dezechilibru, cererea de forta de muncă fiind considerabil mai mica dect oferta. Legislația prevede obligativitatea anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind înregistrate și mediatizate prin afișare și prin mass-media. Nerespectarea acestei prevederi de către unii agenți economici face ca transparenta locurilor de muncă vacante sa nu fie la nivelul dorit.
O sursa de dezechilibre pe piața muncii o constituie procesul de restructurare a unor mari ramuri industriale generatoare de șomaj. În zonele monoindustriale persoanele disponibilizate ca urmare a restructurarilor din industria miniera, industria construcțiilor de mașini, industria siderurgica nu au putut fi încadrate în alte ramuri industriale, mai dinamice, decât într-o foarte mica măsura, motiv ce a condus la amplificarea somajului și a problemelor sociale în acele zone. Pentru a inlatura dezechilibrele apărute în zonele defavorizate, monoindustriale, în care nu s-au dezvoltat încă alte ramuri economice care să ofere perspective de ocupare, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a initiat doua programe speciale în cadrul Programului național de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă:
● "Programul 180" - program care se va implementa în 140 de localități din zonele declarate defavorizate în conformitate cu
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/1998
privind regimul zonelor defavorizate și în 40 de localități din zonele industriale și monoindustriale;
● "Programul Valea Jiului" - program destinat creșterii ocupării forței de muncă și îmbunătățirii condițiilor de viața din bazinul minier al Vaii Jiului.
Principalele servicii de ocupare oferite solicitanților de locuri de muncă în contextul acestei linii directoare sunt:
- informarea și consilierea privind cariera;
- medierea locurilor de muncă vacante;
- formarea profesională, care să răspundă solicitărilor de pe piața muncii.
O dată cu intrarea în vigoare a
Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă poate încheia contracte cu alți furnizori prestatori de servicii de consiliere profesională, mediere sau formare profesională, fapt ce permite creșterea capacității de furnizare a acestui tip de servicii, existând obligativitatea pentru acești furnizori de a raporta datele înregistrate pentru a putea fi monitorizate la nivel național de către Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Activitățile serviciilor de ocupare sunt în mare parte informatizate (2 calculatoare la 3 lucrători), în prezent fiind în curs de realizare proiectul pentru crearea rețelei informatice între Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și agențiile județene/locale.
Pentru a veni în întâmpinarea transformărilor ce se produc în structura pieței muncii, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă organizează cursuri de formare profesională ce au ca scop, pe de o parte, asigurarea forței de muncă calificate, adaptată necesităților de pe piața muncii, și, pe de altă parte, creșterea sanselor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă de a se integra din punct de vedere profesional (vezi liniile directoare 4 și 5).
Formarea profesională pentru șomeri se realizează conform planurilor anuale de formare profesională, elaborate în baza studiilor pe termen scurt privind necesitățile de forta de muncă pentru anumite sectoare/ocupații. În stabilirea acestui necesar sunt implicați partenerii sociali la nivel local.
În ceea ce privește sistemul de formare inițială, o problemă aparuta ca urmare a lipsei unui sistem funcțional, eficient, de studiere și previzionare a nevoilor pieței muncii, de dimensionare a formării profesionale inițiale, o constituie insuficienta corelare între oferta educațională și cerințele pieței muncii pe anumite domenii, deși Ministerul Educației și Cercetării, prin programul de reforma a învățământului profesional și tehnic, a întreprins o serie de măsuri vizând adaptarea nomenclatoarelor de pregătire din învățământul preuniversitar, modificarea curriculei școlare, introducerea parteneriatului social în sistemul VET, implementarea de programe de formare continua a personalului didactic.
În România, ca urmare a tranzitiei la economia de piața și a dezvoltării unor noi sectoare de activitate, au apărut noi ocupații pentru care nu exista personal calificat. Pe de altă parte, pentru meseriile și ocupatiile traditionale sunt necesare noi competente, ca urmare a concurentei și liberalizarii pieței.
În acest sens, în vederea realizării unui echilibru între cererea și oferta de forta de muncă a fost semnat în anul 2001 un protocol între Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Educației și Cercetării, care prevede adaptarea planului de școlarizare la cerințele reale ale pieței muncii, pe baza studiilor și prognozelor privind cerințele de perspectiva ale pieței muncii. Protocoalele încheiate la nivel local, conforme precizărilor Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a comitetelor locale de dezvoltare a parteneriatului social în învățământul profesional și tehnic, prevăd, în principal, următoarele:
● adaptarea planurilor de școlarizare la cerințele locale ale pieței muncii; rezultatele analizei structurii pieței muncii vor constitui informații esențiale pentru întocmirea planului de școlarizare, corelarea ofertei învățământului profesional și tehnic cu cerințele pieței muncii și interesul viitorilor elevi;
● înființarea unor clase care să răspundă nevoii de forta de muncă în domenii și meserii nou-apărute pe piața muncii sau în meserii cu tradiție locală;
● creșterea numărului de locuri în învățământul profesional (școli de ucenici) în vederea diminuării abandonului școlar;
● asigurarea unui număr mai mare de locuri în învățământul profesional pentru domeniile solicitate pe piața locală a forței de muncă;
● colaborarea pentru dezvoltarea educației antreprenoriale a elevilor din anii terminali;
● inițierea unor programe de informare și consiliere profesională a elevilor din anii terminali, care să cuprindă: prezentarea unor notiuni de piața a muncii, strategii de căutare a unui loc de muncă, informații privind cele mai solicitate meserii pe piața locală a forței de muncă, ocupații nou-apărute pe piața muncii, oferta actuala de locuri de muncă, domeniile de pregătire pentru care exista solicitări din partea agenților economici care doresc sa organizeze cursuri cu asigurarea locurilor de muncă etc.;
● perfecționarea sistemului de alocare a resurselor financiare pentru sistemul formării profesionale inițiale, dezvoltarea și utilizarea eficienta a acestora;
● schimburi de informații relevante privind piața muncii, mediul de afaceri, oportunitati locale de dezvoltare etc.;
● diversificarea relațiilor de parteneriat școala-întreprinderi-comunitatea locală;
● orientarea pregătirii profesionale din sistemul educației către cerințele pieței muncii;
● dezvoltarea pregătirii profesionale în sprijinul comunității de afaceri;
● institutionalizarea și permanentizarea dialogului social activ privind ocuparea forței de muncă în concordanta cu solicitarile pieței muncii;
● identificarea strategiilor din domeniul ocupării și formării profesionale;
● corelarea acțiunilor instituțiilor implicate în formarea profesională și îmbunătățirea colaborării în acest sens;
● sprijinirea acțiunilor convenite în cadrul comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesională;
● asigurarea parteneriatului în organizarea unor măsuri active de ocupare a absolvenților.
Pe parcursul anului 2001 Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă a organizat la nivel național doua burse de locuri de muncă, una generală adresată tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, iar una adresată în mod special absolvenților instituțiilor de învățământ. Până în luna aprilie a anului 2002 au fost organizate doua burse de locuri de muncă: una generală și una adresată femeilor aflate în căutarea unui loc de muncă, urmând ca în luna mai să se organizeze și o bursa de locuri de muncă pentru absolvenți și una pentru persoanele cu handicap. Prin specializarea burselor de locuri de muncă se dorește creșterea eficacitatii acestui tip de măsura și monitorizarea rezultatelor pentru fiecare gruptinta.
Pentru o mai buna corelare între cererea și oferta de forta de muncă, la nivelul fiecărei agenții județene și în unele dintre agențiile locale, în funcție de spațiile existente, s-au înființat 136 de centre de consiliere și informare privind cariera, unde persoanele în căutarea unui loc de muncă pot obține informații referitoare la tendintele pieței muncii, pot să se autoevalueze din punct de vedere profesional și sunt informate cu privire la măsurile active care se derulează și la care pot avea acces.
În vederea corelării cererii cu oferta pe piața muncii și a scurtarii timpului alocat acestor activități de către serviciile de ocupare, s-a creat și s-a pus la dispoziție celor interesați, gratuit, prin intermediul Internetului, Serviciul electronic de mediere a muncii (SEMM), accesibil la adresa www.semm.ro, unde agenții economici își pot anunta locurile de muncă vacante, iar cei care doresc să se angajeze pot consulta lista ofertelor disponibile.
Acest serviciu a fost introdus ca răspuns la nevoia de diversificare a gamei de servicii oferite de către Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă cu impact asupra gradului de ocupare și asupra raporturilor de pe piața muncii, de modernizare și eficientizare a serviciilor publice de ocupare și de reducere a volumului de muncă de rutina al consilierilor profesionali, în favoarea dezvoltării de soluții personalizate pentru fiecare client.
SEMM a fost lansat în august 2000 în noua județe (Arges, Bihor, Brașov, Buzau, Cluj, Constanta, Hunedoara, Neamt, Valcea). Rezultatele obținute în aceste județe au arătat ca acest sistem se bucura de mare audienta, cu precădere în rândul tinerilor și al categoriilor profesionale cu educație informatica. În anul 2001 s-a generalizat utilizarea SEMM la nivel de țara.
Medierea electronică este un serviciu care urmărește reducerea somajului, creșterea mobilitatii pe piața forței de muncă și reducerea timpului de reactie la apariția ofertelor.
De-a lungul funcționarii sale SEMM a fost accesat de circa 70.000 de beneficiari, dintre care aproximativ 8.475 de angajatori și 60.741 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, pentru care au fost puse la dispoziție 15.240 de locuri de muncă.
În cadrul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale s-au elaborat în perioada 2000-2001 o serie de studii și cercetări care au avut ca obiective urmărirea modului de promovare a unor politici active pentru dezvoltarea medierii și prevenirea excedentelor și deficitelor pe piața muncii din România.
În cadrul studiului "Potențialul de muncă - evolutii recente și perspective" (realizat în perioada 2000-2001) au fost create baze de date pentru perioada 1995-2000, atât cu privire la cererea de forta de muncă pe sectoare, ocupații și regiuni, cat și cu privire la oferta de muncă (inclusiv pentru persoanele aflate în șomaj, ca oferta disponibilă) și structura acesteia pe sectoare, ocupații și regiuni.
Lărgirea bazei de indicatori care caracterizează forta de muncă, și în special a celor care caracterizează potențialul de muncă, prin dezvoltarea și modernizarea întregului sistem informațional al pieței muncii, reprezintă un pas util în standardizarea sistemului informațional și compatibilizarea cu bazele de date existente la nivel european (rețeaua EURES). Compararea cererii cu oferta disponibilă și evidentierea excedentelor și deficitelor s-a realizat prin determinarea dimensiunii potențialului de muncă atât la nivel macroeconomic, cat și microeconomic, urmărindu-se atât aspectele calitative, cat și cele cantitative. Studiul urmează a fi continuat în anul 2002 cu faza aflată în cercetare: "Cai și modalități de utilizare extensiva și intensiva a potențialului de muncă".
Pentru o mai buna implementare a politicilor referitoare la corelarea cererii cu oferta pe piața muncii și la prevenirea lipsei de forta de muncă calificată,
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă vine cu o serie de elemente noi prin care se urmăresc dinamizarea pieței muncii și sporirea gradului de ocupare a forței de muncă. Una dintre măsurile active prevăzute de noua lege este stimularea mobilitatii forței de muncă prin acordarea de stimulente financiare care au ca scop încurajarea angajării la distanta și schimbarea domiciliului.
Prin monitorizarea indicatorilor de performanță stabiliți anual pentru serviciile oferite Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă identifica și analizează dificultățile de pe piața muncii și ia măsurile necesare ce se impun.
Obiective:
Guvernul are în vedere pentru perioada 2002-2004:
1. îmbunătățirea serviciilor de mediere oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
2. adaptarea ofertei educaționale la cerințele locale ale pieței muncii, stimularea mobilitatii forței de muncă, pentru înlăturarea dezechilibrului existent pe piața muncii între cererea și oferta de forta de muncă prin:
a) prevenirea deficitului de calificări pe piața muncii, pe termen lung, prin adaptarea corespunzătoare a ofertei educaționale (planul de școlarizare);
b) prevenirea deficitului de calificări pe piața muncii, pe termen scurt, prin programele de formare profesională oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
c) promovarea mobilitatii ocupationale și geografice;
3. lărgirea bazei de indicatori care caracterizează forta de muncă, și în special a celor care caracterizează potențialul de muncă, prin dezvoltarea și modernizarea întregului sistem informațional al pieței muncii;
4. îmbunătățirea bazelor de date cu privire la oferta de locuri de muncă existente pe piața muncii, prin informatizare;
5. dezvoltarea SEMM prin atragerea de noi utilizatori în sistem, ce se poate realiza prin promovarea acestui tip de servicii.
Măsuri
● Adaptarea, în perioada 2002-2004, a planurilor de școlarizare pe baza studiilor privind cerințele de perspectiva ale pieței muncii, pe baza planurilor regionale de acțiune anuale privind dezvoltarea integrată a educației și formării profesionale, conform Protocolului de colaborare încheiat între Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Educației și Cercetării
Instituții responsabile: consiliile de dezvoltare regionala, consortiile regionale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și Ministerul Educației și Cercetării
● Pentru promovarea mobilitatii ocupationale și geografice, conform
Legii nr. 76/2002 , sunt puse la dispoziție fonduri speciale din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru acordarea unor prime, astfel:
- prima de încadrare neimpozabila, egala cu nivelul a 2 salarii minime brute pe țara în vigoare la data acordării, pentru persoanele care se încadrează în munca într-o localitate situata la peste 50 km de localitatea în care își au domiciliul stabil;
- prima de instalare, egala cu nivelul a 7 salarii minime brute pe țara, pentru persoanele care, în perioada în care beneficiază de indemnizația de șomaj, se încadrează în munca într-o alta localitate, schimbandu-și domiciliul;
● Realizarea unui studiu privind deficitul de calificări pe piața forței de muncă
Instituția responsabilă: Institutul Național pentru Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale
● Creșterea numărului de centre de informare și consiliere privind cariera până în anul 2004
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Întocmirea, potrivit Ordinului președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr. 86/2002, a unui plan de mediere pentru fiecare persoana aflată în căutarea unui loc de muncă
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă;
● Organizarea anuală la nivel național a burselor locurilor de muncă (generale, pentru ținerii absolvenți, și speciale pentru anumite grupuri-ținta)
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Implementarea unor programe de perfecționare a personalului Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru îmbunătățirea calității tuturor serviciilor oferite
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Aplicarea prevederilor
Legii nr. 76/2002
referitoare la stimularea mobilitatii forței de muncă ca urmare restructurarilor economice masive care creează mari probleme de ocupare în anumite regiuni monoindustriale:
┌─────────────────────────────────────────────┬──────┬──────┬──────┬─────┐
│
Anul
│ 2002 │ 2003 │ 2004 │ 2005│
├─────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│Numărul prognozat de persoane beneficiare,
│
│
│
│
│
│din care:
│7.000 │7.500 │7.500 │8.000│
├─────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│a) încadrate într-o localitate la distanta
│
│
│
│
│
│de peste 50 km față de domiciliu
│6.000 │6.000 │6.500 │7.000│
├─────────────────────────────────────────────┼──────┼──────┼──────┼─────┤
│b) încadrate în alta localitate,
│
│
│
│
│
│cu schimbarea domiciliului
│1.300 │1.300 │1.400 │1.500│
└─────────────────────────────────────────────┴──────┴──────┴──────┴─────┘
● "Programul 180" - program care se va implementa în 140 de localități din zonele declarate defavorizate în conformitate cu
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/1998
și în 40 de localități din zonele industriale și monoindustriale
La selecția localităților cuprinse în program s-a ținut seama de următoarele criterii, care nu sunt cumulative:
- localitățile să fie declarate defavorizate în conformitate cu
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 ;
- localitățile din județele în care rata somajului este peste media înregistrată la nivel național să aibă ponderea numărului de șomeri peste rata somajului la nivelul județului;
- localitățile în care rata somajului este sub media înregistrată la nivel național să aibă ponderea numărului de șomeri peste rata somajului la nivelul județului.
● "Programul Valea Jiului" - program destinat creșterii ocupării forței de muncă și îmbunătățirii condițiilor de viața din Bazinul minier al Vaii Jiului
Programul a fost elaborat în baza Planului de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă și îmbunătățirea condițiilor de viața în Valea Jiului, întocmit de o comisie interministeriala pentru perioada 2001-2004.
Prin măsurile active cuprinse în program se estimeaza ocuparea unui număr aproximativ de 29.000 de locuri de muncă, din care 50,7% sunt locuri de muncă oferite în cele 40 de localități din zonele defavorizate și 49,2% sunt locuri de muncă oferite în cele 40 de localități din zonele industriale și monoindustriale.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Creșterea gradului de mediatizare a serviciilor oferite beneficiarilor de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Introducerea în Clasificarea ocupatiilor din România a noilor ocupații apărute pe piața muncii ca urmare a actualizării informațiilor privind evoluția acestora
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Adaptarea curriculei din învățământul profesional și tehnic preuniversitar și din învățământul universitar la solicitarile pieței muncii
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academica
● Realizarea unui studiu privind dezvoltarea învățământului românesc pe termen lung
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării.
Linia directoare 7 - Combaterea discriminarii și promovarea includerii sociale prin asigurarea accesului la ocupare
Fiecare stat membru:
- va identifica și va combate toate formele de discriminare în ceea ce privește accesul pe piața muncii, precum și la educație și formare profesională;
- va dezvolta programe constând în măsuri eficiente de prevenire și de politica activa în vederea promovării integrării pe piața muncii a grupurilor și persoanelor dezavantajate, pentru a evita marginalizarea acestora, apariția "lucrătorilor saraci" și alunecarea către excludere;
- va implementa măsurile adecvate pentru a satisface nevoile persoanelor cu handicap, ale minorităților etnice și ale lucrătorilor migranti în ceea ce privește integrarea acestora pe piața muncii și va stabili, după caz, obiectivele naționale în acest sens.
Situația actuala
Analizele recente releva faptul ca persoane și/sau grupuri de persoane intampina anumite dificultăți în ceea ce privește accesul și menținerea lor pe piața muncii, unele dintre aceste dificultăți constituind forme explicite sau disimulate de discriminare după criteriul etnic sau cel al incapacității de muncă.
a) Persoane cu handicap sau în incapacitate de muncă
În ceea ce privește incapacitatea de muncă, în România deosebim două categorii: persoane invalide, care au dobândit incapacitatea de muncă în procesul muncii și care beneficiază de prevederile sistemului asigurărilor sociale de stat, reglementat prin
Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, și persoanele cu handicap, care au dobândit incapacitatea la naștere, ca urmare a unei boli sau a unui accident, independent de procesul muncii, și care beneficiază de sistemul de protecție socială conferit de prevederile
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 102/1999
privind protecția specială și încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare.
La începutul anului 2002 existau 405.784 de persoane înregistrate cu handicap, ceea ce reprezintă 1,8% din populația tarii, din care aproximativ 214.000 femei și 191.000 bărbați.
Din totalul persoanelor cu handicap se estimeaza ca 228.832 de persoane cu handicap accentuat și, respectiv, cu handicap mediu pot fi ocupate în condiții relativ normale pe piața muncii. Se cunoaște faptul ca la sfârșitul anului 2001 erau angajate 12.531 de persoane cu handi cap. Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/1999
privind protecția specială și încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, modificată și completată de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 40/2000 , conține dispoziții clare referitoare la obligația societăților comerciale, a regiilor autonome, a societăților și a companiilor naționale și a altor agenți economici, care au un număr de cel puțin 100 de angajați, de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de muncă într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. Totuși se manifesta în continuare o anumită reticenta a angajatorilor față de persoanele cu handicap.
În sistemul de învățământ sunt înregistrați 19.628 de copii cu nevoi speciale care necesita un număr important de profesori de sprijin și facilități specifice indispensabile persoanelor cu deficiente (mobilier școlar și material didactic adecvat, bare de sprijin pentru deplasare, toalete speciale și altele).
b) Populația roma
Din dorința de a îmbunătăți situația minorităților naționale, în special a populației rome, Guvernul a adoptat
Hotărârea nr. 430/2001
privind aprobarea Strategiei Guvernului României de imbunatatire a situației romilor, pentru perioada 2001-2004. Aceasta strategie prevede, la capitolul economice, între altele, acordarea de facilități fiscale întreprinzătorilor care angajează etnici romi, măsuri pentru finanțarea parțială a proiectelor bazate pe activități generatoare de venit și pe mici afaceri pentru familiile și comunitatile de romi, credite avantajoase și microcredite pentru întreprinzătorii romi, favorizarea proiectelor de creare a locurilor de muncă pentru femeile de etnie roma.
De altfel, acțiunea Guvernului de combatere și prevenire a discriminarii minorităților naționale este conformă atât cu prevederile Constituției României, cat și cu cele ale unor instrumente internaționale la care România a aderat.
România este primul stat din estul Europei care dispune de o reglementare antidiscriminatorie cu caracter general, în urma adoptării
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care a fost aprobată și modificată prin
Legea nr. 48/2002 .
Documentul transpune în legislația românească, în cea mai mare parte, prevederile a doua componente importante ale acquisului comunitar:
Directiva 2.000/43/CE
privind implementarea principiului tratamentului egal acordat persoanelor, indiferent de originea lor rasială sau etnică, și
Directiva 2.000/78/CE
privind cadrul general pentru egalitate de tratament în domeniul ocupării forței de muncă și profesie.
Pe baza
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 , prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.194/2001
au fost aprobate organizarea și funcționarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminarii care are rolul sa implementeze principiul egalității între cetățeni, fără nici un fel de discriminare. Pe lângă obligația de a constata și de a sanctiona contravențiile referitoare la toate formele de discriminare, consiliul are și o serie de atribuții care vizează, între altele, instituirea, în condițiile legii, de măsuri speciale pentru protecția persoanelor și a categoriilor defavorizate. Conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.194/2001 , consiliul va funcționa începând cu anul 2002, având alocate resurse financiare de la bugetul de stat.
Pentru prevenirea discriminarii instituționale și sociale a cetățenilor români de etnie roma și pentru facilitarea accesului acestora la serviciile oferite de societate au fost constituite următoarele structuri:
- Comitetul mixt de implementare și monitorizare, care răspunde la nivel național de organizarea, planificarea, coordonarea și controlul executării activităților prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de imbunatatire a situației romilor. Comitetul este format din secretari de stat din ministerele responsabile de aplicarea strategiei și din lideri ai organizațiilor care aparțin etniei rome;
- comisiile ministeriale pentru romi, subordonate Comitetului mixt de implementare și monitorizare, răspund de organizarea, coordonarea, planificarea și controlul îndeplinirii activităților prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de imbunatatire a situației romilor, cuprinse în sectorul de responsabilitate al ministerului de resort;
- birourile județene pentru romi, structuri organizatorice la nivelul prefecturilor, care se subordonează Comisiei ministeriale pentru romi din cadrul Ministerului Administrației Publice. Birourile județene pentru romi organizează și coordonează activitățile desfășurate la nivel județean, pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute în Planul general de măsuri pentru aplicarea Strategiei de imbunatatire a situației romilor;
- experții locali pentru romi care funcționează la nivelul primăriilor și sunt responsabili de desfășurarea, pe plan local, a acțiunilor de imbunatatire a situației romilor; ei se subordonează atât birourilor județene pentru romi, cat și primarului.
Date statistice certe privind persoanele de etnie roma vor fi disponibile după prelucrarea datelor culese prin recensământul din luna martie 2002.
Obiective:
a) elaborarea și aplicarea de către autoritățile administrației publice centrale și locale a unor măsuri concrete de combatere a discriminarii cauzate de incapacitatea de muncă, handicap sau de apartenența la o minoritate etnică;
b) facilitarea accesului la angajare, cu prioritate, al grupurilor și persoanelor supuse riscului sau marginalizate, pentru persoane în incapacitate de muncă și pentru persoane de etnie roma;
c) schimbarea mentalitatilor și atribuțiilor angajatorilor în activitatea de recrutare a forței de muncă, limitarea și, eventual, eliminarea totală a manifestărilor de discriminare deschisă sau mascată față de persoanele cu handicap sau față de etnia roma.
Măsuri
În ceea ce privește persoanele aparținând unor grupuri defavorizate sunt avute în vedere următoarele măsuri (altele decât cele care decurg din prevederile
Legii nr. 76/2002
la care se face referire la alte linii directoare ale PNAO):
● elaborarea Strategiei naționale pentru protecția specială a persoanelor cu handicap și a Planului național pentru implementarea strategiei
Instituția responsabilă: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
● înființarea, prin hotărâre a Guvernului, a unor centre de informare și de consultanța pentru persoanele cu handicap
Instituția responsabilă: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
● constituirea de comisii de integrare socioprofesionala pe lângă inspectoratele de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap;
Instituțiile responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● sprijinirea unităților economice care angajează persoane cu handicap, prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor
art. 80 și 85 din Legea nr. 76/2002
Instituțiile responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Pentru integrarea pe piața muncii a persoanelor aparținând unor grupuri defavorizate, inclusiv a romilor, o serie de proiecte aflate deja în curs de desfășurare în sistemul de învățământ fundamentează procesul de combatere a discriminarii și de promovare a includerii sociale prin accesul la ocupare prin combaterea formelor de discriminare în ceea ce privește accesul la învățământ și formare profesională, după cum urmează:
- Proiectele PHARE RO 0108.01 și RO 0108.03 - "coeziune economică și socială - învățământ profesional și tehnic";
- Proiectul PHARE RO 0104.02 - Acces la educație pentru grupuri dezavantajate, în special populația roma, subcomponenta formare profesională;
- Îmbunătățirea educației în zonele defavorizate: pilotarea modelelor "Hauptschule" și "Berufschule" în școlile românești - proiecte finanțate de Ministerul Educației și Cercetării în cooperare cu "Kulturkontakt", Austria;
- Programul de combatere a marginalizarii și excluderii sociale și profesionale a tinerilor care au abandonat învățământul obligatoriu și nu au dobândit competente minime necesare ocupării unui loc de muncă ("A doua sansa" - Educația 2000+);
- pregătire profesională în ocupația "lucrator în agroturism" după modelul austriac, în cooperare cu "Kulturkontakt", Austria, proiect derulat în 4 școli din mediul rural;
- proiect de integrare socială a absolvenților școlilor profesionale speciale pentru deficienti fizici, proveniți din familiile dezorganizate și case de copii, prin recalificarea și angajarea la Societatea Comercială "Iasiconf" - S.A., derulat la Grupul Școlar "Ion Holban" din Iași.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
● Proiectul "APEL" pentru sprijinirea tinerilor în dificultate, tineri proveniți din instituțiile rezidentiale pentru ocrotirea copiilor, tineri cu handicap, tineri care au trăit în strada etc., în vederea re/integrării lor socioprofesionale.
Instituția responsabilă: Ministerul Tineretului și Sportului, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, reprezentanta UNICEF în România și Fundația PARADA.
Grupuri-ținta:
a) persoane în incapacitate de muncă, inclusiv persoane cu handicap;
b) romi.
3.2. Pilonul II - Dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă
În Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 Guvernul României a inclus printre obiectivele strategiei sale economice dezvoltarea și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), considerate ca reprezentând o parghie hotărâtoare pentru dezvoltarea economică, deoarece constituie factorul cel mai important de absorbție a forței de muncă și este sectorul cu cea mai mare flexibilitate și mobilitate în adaptarea la cererea pieței.
Pentru dezvoltarea acestui sector se au în vedere obiective ce vizează în principal: stimularea infiintarii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii; creșterea competitivitatii lor, creșterea ponderii contribuției sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în produsul intern brut (PIB) și exporturi, crearea de noi locuri de muncă, creșterea volumului de investiții realizate de sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv prin creșterea fondurilor atrase din surse de finanțare externe în acest scop.
În scopul realizării programului de guvernare în domeniul dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului cooperatist și a celui de comerț interior, prin
Hotărârea Guvernului nr. 15/2001
a fost înființat Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie (MIMMC).
Potrivit atribuțiilor sale privitoare la stimularea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie a elaborat strategia dezvoltării sectorului pe perioada 2001-2004, având următoarele obiective de acțiune:
- crearea unui mediu de afaceri favorabil infiintarii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, obiectiv pentru care se au în vedere eliminarea barierelor birocratice care determina costuri suplimentare nejustificate la înființarea și în timpul funcționarii întreprinderilor și îmbunătățirea cadrului instituțional și a dialogului public-privat care să asigure elaborarea și implementarea unor politici și măsuri coerente pentru stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii;
- dezvoltarea activităților productive și inovative ale întreprinderilor mici și mijlocii și creșterea competitivitatii sectorului întreprinderilor mici și mijlocii pentru care se au în vedere: susținerea transferului de tehnologie către întreprinderile mici și mijlocii nou-înființate sau existente; susținerea proiectelor de introducere a sistemelor de calitate și a proiectelor inovative, facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la surse de finanțare, facilitarea accesului la activele neutilizate ale agenților economici cu capital majoritar de stat, facilitarea accesului la achiziții publice, dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri, a unei rețele naționale de consultanța și consiliere pentru întreprinzători, îmbunătățirea accesului la informații de afaceri relevante pentru domeniul specific de activitate al acestora, crearea unui sistem de taxe și impozite care să stimuleze investițiile acestui sector;
- îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii pe piețele externe, obiectiv pentru care principalele măsuri sunt: elaborarea unei strategii pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii cu potențial de export, susținerea dezvoltării colaborării regionale și transfrontaliere, sprijinirea participării întreprinderilor mici și mijlocii la târguri și manifestări internaționale, susținerea consultantei și instruirii întreprinzătorilor în elaborarea strategiei de export, a tehnicilor de marketing pe piețele externe și a managementului exportului, susținerea accesului la informații de afaceri privind piețele externe;
- promovarea culturii antreprenoriale, pentru care strategia Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie prevede: susținerea unor programe de instruire pentru dezvoltarea capacității antreprenoriale, susținerea accesului întreprinzătorilor la servicii de consultanța pentru demararea unei afaceri, îmbunătățirea pregătirii manageriale prin discipline axate pe antreprenoriat în învățământul liceal și universitar, implicarea mediilor de informare în susținerea imaginii pozitive a întreprinzătorilor și a afacerilor de succes.
Asigurarea îmbunătățirii și stabilitatii cadrului legislativ privind dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), diminuarea birocratiei și a corupției în sectorul antreprenorial reprezintă obiective principale ale pilonului, în vederea stimulării întreprinderilor mici și mijlocii, pe fondul dezvoltării centrelor de consultanța și instruire antreprenoriala, al îmbunătățirii accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare.
Dezvoltarea sectorului privat în paralel cu restrangerea celui de stat, pe fondul privatizarilor și restructurarilor din economie, alocarea de resurse financiare pentru acordarea de credite și alocații financiare nerambursabile menite sa încurajeze investițiile în sectorul privat în agricultura, industrie, turism, implementarea unor programe de sustinere a serviciilor de consultanța și asistența în afaceri reprezintă măsuri menite să asigure crearea de noi locuri de muncă pentru absorbtia persoanelor neocupate.
Dezvoltarea afacerilor și instruirea antreprenoriala vor fi susținute prin implementarea unor programe de anvergura la nivel național, regional și județean de către instituții cu atribuții în domeniu: Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie, Ministerul Dezvoltării și Prognozei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Turismului, Ministerul Educației și Cercetării și altele.
Ministerul Educației și Cercetării a inclus în curriculumul național educația antreprenoriala pentru toate nivelurile educaționale din învățământul preuniversitar. Începând cu anul școlar 2002-2003, în învățământul liceal, profilurile economic și administrativ, se vor generaliza rezultatele proiectului ECONET, dezvoltat în cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est cu asistența Austriei, prin care instruirea practica se realizează prin simulare în cadrul firmelor de exercițiu.
Linia directoare 8 - Facilitarea lansării și derulării unei afaceri
Statele membre vor acorda o atenție deosebită reducerii semnificative a costurilor generale și a poverii administrative pentru firme și în special atunci când se înființează o întreprindere și când aceasta angajează muncitori suplimentar. De asemenea, statele membre vor trebui, atunci când elaborează proiectele noilor reglementări, sa evalueze impactul potențial al acestora asupra acestor poveri administrative și costuri generale pentru întreprinderi.
Situația actuala
Nucleul transformărilor politice și economice îl reprezintă crearea unui sector privat, dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea întreprinderilor mici și mijlocii. Întreprinderile mici și mijlocii îndeplinesc o funcție importanța și de neinlocuit într-o economie de piața, dinamica dezvoltării lor fiind una dintre condițiile necesare pentru o dezvoltare economică durabila.
Întreprinderile mici și mijlocii trebuie privite ca principalele promotoare ale inovatiei și ocupării forței de muncă, precum și ale integrării europene.
Deși s-au realizat progrese semnificative în procesul de transformare și tranzitie către o economie de piața, totuși condițiile-cadru și mediul macroeconomic au constituit impedimentele dezvoltării inițiativelor antreprenoriale și a sectorului privat de întreprinderi mici și mijlocii.
În anul 2000 sectorul întreprinderilor mici și mijlocii în România a avut o pondere de 55% în realizarea produsului intern brut.
În același an sectorului privat al întreprinderilor mici și mijlocii îi reveneau peste 50% din activele totale ale societăților cu capital privat care au depus bilanțul contabil.
Ponderea creditelor obținute de întreprinderile mici și mijlocii în valoarea creditelor acordate tuturor societăților care au depus bilanțul contabil a fost de 25,35% în anul 2000, sub necesitățile acestui sector.
Rata anuală de creștere a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii a fost în același an de 1,0%.
Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii deține mai mult de 57% din totalul salariaților societăților cu capital privat care au depus bilanțul contabil în anul 2000.
Numărul de salariați din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, în anul 2000, a fost de 41,1% din total, repartiția acestuia pe ramuri de activitate, ca procent din numărul de salariați din societățile active pe ramura, a fost următoarea:
- industria extractiva - 3,6%;
- industria prelucratoare (textila, pielarie, încălțăminte, alimentara, celuloza și hârtie) - 22,7%;
- agricultura - 36,9%;
- construcții - 52,1%;
- comerț - 87,7%;
- turism - 50,7%;
- transporturi - 23,1%;
- servicii - 51,1%.
Măsurile întreprinse pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii au fost:
1. În anul 2001 a fost înființat Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie prin
Hotărârea Guvernului nr. 15/2001 , ca principal instrument pentru crearea cadrului legal de încurajare a spiritului antreprenorial și a celui instituțional de aplicare a politicilor în domeniu. Acest minister are rolul de a elabora și de a implementa strategiile și politicile privind dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, a legislației în acest domeniu, a programelor pentru stimularea infiintarii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.
2. La nivelul Guvernului a fost elaborat Planul de acțiune pentru îmbunătățirea mediului de afaceri.
Printre măsurile de sprijinire a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii se numara:
- Planul de acțiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri;
- Planul de acțiuni pe anii 2002-2003 pentru implementarea Programului de guvernare;
- punerea în aplicare a facilităților fiscale prevăzute de
Legea nr. 133/1999
privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, până la anularea acestora de noile legi, a impozitului pe profit și a TVA.
3. În anul 2001 a fost înființat Fondul național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii (prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.211/2001 ), având un capital social inițial alocat de la bugetul de stat în valoare de 50 miliarde lei. Aportul statului la capitalul social al Fondului național de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii va fi majorat pe o perioadă de 5 ani cu 0,4% din veniturile bugetare alocate Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie. Pe lângă acesta funcționează și Fondul de garantare a creditului rural și Fondul român de garantare a creditelor pentru întreprinzătorii privati.
4. Îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniu:
-
Legea nr. 133/1999
privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările ulterioare;
-
Ordonanța Guvernului nr. 40/2000
privind acreditarea agentiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite;
-
Ordonanța Guvernului nr. 24/2001
pentru impunerea microintreprinderilor;
-
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 76/2001
privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționarii comercianților;
-
Hotărârea Guvernului nr. 1.189/2001
privind aprobarea Planului de acțiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri; planul a fost elaborat de către Grupul de lucru pentru elaborarea și monitorizarea Planului de acțiuni referitor la îmbunătățirea mediului de afaceri, constituit prin
Hotărârea Guvernului nr. 803/2001 . În perioada septembrie 2001-ianuarie 2002 membrii Grupului de lucru au îmbunătățit planul de acțiuni, care a fost supus aprobării Guvernului în luna februarie 2002;
-
Hotărârea Guvernului nr. 209/2002
pentru modificarea anexei la
Hotărârea Guvernului nr. 1.189/2001
privind aprobarea Planului de acțiuni pentru înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri;
-
Ordonanța Guvernului nr. 14/2002
privind constituirea și funcționarea parcurilor științifice și tehnologice;
-
Ordonanța Guvernului nr. 20/2002
privind achizițiile publice prin licitații electronice;
-
Ordonanța Guvernului nr. 61/2001
pentru modificarea și completarea
Legii contabilității nr. 82/1991 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 310/2002 ;
-
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.880/2001
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității la microintreprinderi, modificat prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 306/2002
pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, care va intră în vigoare în ianuarie 2003;
-
Ordonanța Guvernului nr. 38/2002
pentru modificarea și completarea
Legii nr. 64/1995
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului;
-
Hotărârea Guvernului nr. 32/2002
privind aprobarea Planului de acțiuni pe anii 2002 și 2003 al Programului de guvernare;
-
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 37/2002
pentru modificarea alin. (3) al
art. 21 din Legea nr. 133/1999
privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;
-
Hotărârea Guvernului nr. 396/2002
privind unele măsuri referitoare la procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevanta asupra mediului de afaceri;
-
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
5. Pentru îmbunătățirea mediului de afaceri Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie și Secretariatul General al Guvernului au initiat
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 76/2001
privind simplificarea unor formalități administrative pentru înregistrarea și autorizarea funcționarii comercianților, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 370/2002 . Au fost înființate, în cadrul camerelor de comerț și industrie teritoriale, birouri unice pentru înregistrarea comercianților (inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii), unde se pot obține informațiile și autorizațiile necesare pentru începerea activității acestora. Prin aceasta procedura se reduc obstacolele de timp și birocratice și cheltuielile de autorizare și înființare, cu scopul incurajarii inițierii de noi afaceri. În procesul de legiferare
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 76/2001
a fost îmbunătățită, modificările aduse ordonanței vizând:
- introducerea declarației pe propria răspundere pentru autorizarea sediului social;
- introducerea declarației pe propria răspundere pentru alte cazuri decât obiectivele și domeniile specifice de activitate, stabilite prin hotărâre a Guvernului;
- introducerea declarației pe propria răspundere pentru cazul preschimbarii certificatului de înmatriculare și a certificatului de înregistrare fiscală pentru comercianții constituiți anterior intrării în vigoare a
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 ;
- prelungirea termenului de preschimbare a certificatului de înmatriculare și a certificatului de înregistrare fiscală cu certificatul conținând codul unic de înregistrare, pentru comercianții constituiți anterior intrării în vigoare a
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 , de la 12 la 18 luni de la intrarea în vigoare a actului normativ - art. 16 alin. (1);
- separarea activităților Biroului unic de cele de asistența anterioare depunerii cererii de înregistrare și autorizare.
6. Pentru înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, în vederea creării de locuri de muncă, se acordă credite din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condiții avantajoase, cu o dobânda de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Banca Naționala a României la depozitul constituit la societatea bancară desemnată prin licitație. Durata maxima de creditare poate fi de până la 3 ani, inclusiv perioada de grație, iar în cazul în care agentul economic solicita un nou credit, acesta i se poate acorda, cu condiția rambursarii în totalitate a creditului anterior.
Beneficiari ai acestor credite sunt:
- întreprinderi mici și mijlocii;
- unități cooperatiste: cooperative meșteșugărești și cooperative de consum;
- asociații familiale;
- persoane fizice autorizate sa desfășoare activități independente;
- somerii care se obliga sa înființeze întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale sau sa devină persoane fizice autorizate au prioritate la obținerea creditului ( Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă). În anul 2001 au fost acordate credite pentru 1.138 de societăți, în valoare totală de 952 miliarde lei, creandu-se 19.028 locuri de muncă, dintre care 9.815 pentru șomeri. 79,6% din creditele acordate au fost pentru activități de producție (758 miliarde lei), 16% pentru servicii (153 miliarde lei) și 4,4% pentru turism (35,2 miliarde lei). Majoritatea societăților beneficiare de credite au fost cu capital privat.
7. Persoanele fizice sau juridice care angajează persoane cu handicap pot înființa unități protejate, autorizate de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap, care beneficiază de facilitățile fiscale prezentate în detaliu la linia directoare 7 ( Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/1999
privind protecția specială și încadrarea în munca a persoanelor cu handicap), cu modificările și completările ulterioare.
8. Un program cu cofinantare externa, aflat în derulare, prin care se sprijină proiecte de investiții ale întreprinderilor mici și mijlocii, ce are ca efect implicit crearea de noi locuri de muncă, este Programul PHARE de creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii (RO 9711). Fondul are un volum de 5,75 milioane euro și este destinat acordării de credite pentru întreprinderile mici și mijlocii. Programul a fost lansat în iunie 1999 și se desfășoară prin trei bănci: Banca Românească, C.E.C. și Banca Comercială "Ion Tiriac" - care cofinanteaza cu 40% fiecare dintre creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii în cadrul acestui program.
Obiective:
● consolidarea unui sector dinamic al întreprinderilor mici și mijlocii, capabil să facă fața forțelor concurentiale și competitiei internaționale și sa creeze noi locuri de muncă;
● sporirea ponderii întreprinderilor mici și mijlocii la crearea produsului intern brut, ocuparea forței de muncă și la dezvoltarea regionala;
● susținerea transferului de tehnologie către întreprinderile mici și mijlocii nou-înființate sau existente; susținerea proiectelor de introducere a sistemelor de calitate și a proiectelor inovative;
● îmbunătățirea cadrului instituțional și a dialogului public-privat care să asigure elaborarea și implementarea unor politici și măsuri coerente pentru stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii;
● susținerea accesului întreprinzătorilor la servicii de consultanța pentru demararea unei afaceri;
● utilizarea instrumentelor de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii în conformitate cu reglementările UE.
Măsuri:
1. Aplicarea unor măsuri de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii prin acțiuni de creditare în conformitate cu prevederile
Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Fața de anul trecut s-a majorat cuantumul acordat pentru un loc de muncă nou-creat prin creditare, de la 50 milioane lei la 75 milioane lei. Se estimeaza crearea a 13.300 locuri de muncă.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
2. Încurajarea dezvoltării inițiativei antreprenoriale prin dezvoltarea numărului de unități protejate (unități socioeconomice și unități socioeconomice protejate) care vor beneficia de reduceri semnificative ale costurilor globale destinate acoperirii impozitului pe profit
Instituții responsabile: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap și Ministerul Finanțelor Publice
3. Inițierea de programe de training și consultanța pentru întreprinderile mici și mijlocii în vederea creșterii capacității tehnice și organizatorice de a subcontracta activități de producție și servicii de la marile întreprinderi
Instituțiile responsabile: Ministerul Industriei și Resurselor, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
4. Elaborarea și implementarea unor programe de sprijinire a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, finanțate de la bugetul de stat:
- program de sustinere a investițiilor realizate de întreprinderi nou-înființate sau microintreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii existente, care are drept scop acordarea de alocații financiare nerambursabile corelate cu un credit bancar pentru acoperirea parțială a costurilor legate de investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii în domeniul producției și serviciilor și creșterea implicarii băncilor în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Programul finanțează cheltuielile aferente achiziționării de utilaje, echipamente și/sau servicii, inclusiv pentru achiziționarea de echipamente de birotica și întocmirea planurilor de afaceri, studiilor de fezabilitate și consultantei aferente proiectului de investiții pentru care se solicita finanțare, costuri aferente introducerii standardelor internaționale de calitate;
- programul pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii în vederea stimulării exportului, ce are ca scop facilitarea accesului la servicii de consultanța și informare privind piețele externe și cerințele acestora, elaborarea și implementarea de programe de finanțare pentru dezvoltarea activităților de export și dezvoltarea de acorduri bilaterale. Programul finanțează participari la târguri și expoziții internaționale organizate în țara și în străinătate, cu stand propriu sau în asociere cu alți agenți economici, realizarea de materiale de promovare, prezentarea pe Internet a activității întreprinderilor mici și mijlocii și a produselor promovate, participari la cursuri în domeniul tehnicilor de promovare a exportului și contractarea unor servicii de consultanța pentru elaborarea strategiilor de export; accesul la informații de piața.
Prin sprijinirea investițiilor acestora și a activității de export aceste programe vor avea ca efect principal dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care, implicit, va duce la crearea de noi locuri de muncă.
Instituția responsabilă: Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie
5. În perioada următoare vor fi derulate o serie de programe cu finanțare din fonduri PHARE:
● Programul PHARE 2000 - Componenta "Coeziune economică și socială" reprezintă un instrument prin care se pune în aplicare o politica regionala integrată, în concordanta cu strategia de coeziune economică și socială adoptată, în contextul procesului de preaderare, prin Planul național de dezvoltare.
Componenta "Schema de finanțare nerambursabilă pentru afaceri noi, microintreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii recent înființate" are ca principale obiective stimularea investițiilor pentru întreprinderi nou-înființate și pentru dezvoltarea celor existente, precum și dezvoltarea sectoarelor industriale în care regiunile dețin avantaje competitive.
Bugetul total al programului este de 12,95 milioane euro. Finanțarea nerambursabilă aferentă unui proiect în cadrul programului este de minimum 10.000 euro și maximum 50.000 euro.
Programul se adresează următorilor beneficiari:
- întreprindere înființată după 1 ianuarie 1999, dar nu mai târziu de 20 mai 2001, cu maximum 249 de angajați;
- microintreprindere, indiferent de data de înregistrare, cu maximum 9 angajați;
● În cadrul Programului PHARE 2001 una dintre principalele componente de investiții din cadrul programului se adresează întreprinderilor mici și mijlocii:
Astfel, prin componenta "Asistența pentru IMM", cu valoare totală de 20 milioane euro, se vor finanta proiecte pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii nou-înființate și a microintreprinderilor, precum și servicii de consultanța și training pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Obiective specifice:
- încurajarea investițiilor pentru înființarea de noi întreprinderi și dezvoltarea microintreprinderilor și a întreprinderilor ținere, în scopul creșterii contribuției generale a microintreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii la crearea de locuri de muncă și creșterea economică sustenabila în zonele-ținta;
- sprijinirea investițiilor în întreprinderile mici și mijlocii existente pentru crearea de noi locuri de muncă în zonele-ținta și dezvoltarea și diversificarea calității și cantității produselor și serviciilor oferite;
- sprijinirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de consultanța și instruire pentru îmbunătățirea abilităților în pregătirea și administrarea proiectelor, precum și îmbunătățirea accesului la informații și comunicare în scopul creșterii oportunitatilor pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Subcomponenta A1 - Schema de granturi pentru întreprinderi nou-înființate, întreprinderi nou-înființate și microintreprinderi are un buget total de 15 milioane euro.
Granturile vor finanta investiții productive și investiții în consiliere și consultanța, în scopul dezvoltării capacității de producție și creării de noi locuri de muncă. Se vor sprijini, de asemenea, investiții legate de cercetare/dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, tehnologia informatiei etc.
Suma maxima a unui grant/proiect (inclusiv cofinantarea de la bugetul de stat) este de 100.000 euro. Participarea privată la fiecare proiect este de minimum 40% din totalul cheltuielilor eligibile. Serviciile turistice sunt eligibile dacă beneficiarul este o întreprindere mica sau mijlocie și dacă demonstreaza ca proiectul propus are capacitatea de a atrage turiști străini.
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei.
6. În domeniul agricol a fost elaborat Planul național pentru agricultura și dezvoltare rurală (SAPARD), aprobat prin Decizia Comisiei din 12 decembrie 2000, în concordanta cu Reglementarea CE nr. 1.268/1999. Acest program cuprinde și o serie de măsuri pentru sprijinirea agricultorilor, în special a celor tineri, prin:
- investiții în exploatații agricole;
- dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative;
- aceste măsuri vor deveni operationale la sfârșitul anului 2002.
Instituția responsabilă: Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.
Linia directoare 9 - Accesul la activitățile antreprenoriale
Statele membre vor incuraja inițierea de activități antreprenoriale prin:
● examinarea, în scopul reducerii, a tuturor obstacolelor care are putea exista, în special a celor din regimurile de impozite și securitate socială, pentru a se trece la activitatea economică independenta și la înființarea de firme mici;
● promovarea educației pentru spiritul antreprenorial și activitate economică independenta, prin servicii de sprijin tintite, precum și prin formare pentru întreprinzători și viitorii antreprenori;
● combaterea muncii nedeclarate și prin încurajarea transformarii acestui fel de muncă în ocupare reglementată a forței de muncă, prin folosirea mijloacelor obișnuite de acțiune, inclusiv a măsurilor de reglementare, a stimulentelor și a impozitelor și a reformei indemnizațiilor, în parteneriat cu partenerii sociali.
Situația actuala
Avându-se în vedere cele prezentate la linia directoare 8, se poate constata ca exista preocupări multiple pentru încurajarea infiintarii și funcționarii întreprinderilor mici și mijlocii.
De asemenea, se acordă scutiri de la plata impozitului pe profit pentru activități desfășurate în zonele libere, potrivit dispozițiilor
Legii nr. 84/1992
privind regimul zonelor libere și pentru investiții nou-create în zonele declarate defavorizate, conform prevederilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/1998
privind zonele defavorizate.
În domeniul industriei metalurgice a fost semnată Convenția de acompaniament social al restructurării industriei metalurgice (CASRM), prin care salariații ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective beneficiază de servicii de preconcediere colectivă. Unul dintre aceste servicii se realizează prin programul de consultanța în vederea infiintarii unei societăți comerciale; se acordă asistența gratuita pentru întocmirea documentelor și obținerea avizelor necesare demararii activității, dacă persoana care optează pentru un astfel de program se angajează ca minimum 50% din numărul salariaților sa provină din rândul persoanelor disponibilizate de la unitățile din industria metalurgica. ( Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 146/1999
privind unele măsuri de acompaniament social pentru salariații din industria metalurgica ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective).
Prin implementarea de către ANOFM a programului de redistribuire a forței de muncă (componenta a proiectului RO 3849 - "Ocuparea forței de muncă și protecție socială", cofinantat de Banca Mondială) se acordă asistența gratuita persoanelor disponibilizate colectiv pentru înființare de mici afaceri și consultanța pentru firmele nou-înființate de aceste persoane. Acordarea asistenței și consultantei se face prin intermediul furnizorilor de servicii specializați, aceștia având de realizat o rata negociata de începere a unei afaceri situata între 2,5-5% din rândul celor care beneficiază de aceste servicii.
România participa cu 4 unități de învățământ, în cooperare cu "Kulturkontakt", Austria, la un proiect de dezvoltare a rețelei firmelor de exercițiu în licee economice din tari din sud-estul Europei (ECONET), finanțat în cadrul Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est.
La Grupul Școlar Agricol Prejmer se derulează un proiect (proiect mobilitati Leonardo) pentru dobândirea de noi competente și îmbunătățirea spiritului antreprenorial al tinerilor fermieri din agricultura ecologică.
Camerele de comerț și industrie acorda consultanța antreprenoriala pentru înființarea și dezvoltarea afacerilor, prin centre de consultanța sau centre de dezvoltare a afacerilor. Centrele acorda consultanța pentru: elaborarea de planuri de afaceri, de marketing, contacte de afaceri, investiții, diminuarea riscului în afaceri, promovarea imaginii firmei și reclama.
Filialele Școlii române de afaceri a camerelor de comerț și industrie organizează cursuri de formare profesională antreprenoriala pentru:
- pregătirea administratorilor de firme pentru dezvoltarea propriilor afaceri;
- pregătirea viitorilor întreprinzători și dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Prin
Legea nr. 108/1999
privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, cu modificările ulterioare, s-a stabilit cadrul legal pentru exercitarea controlului aplicării unitare a dispozițiilor legale de către unitățile din sectorul public, mixt, privat, precum și de alte categorii de angajatori, în domeniul relațiilor de muncă, precum și al celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții, integrității corporale și sănătății salariaților și a altor participanți la procesul de muncă în desfășurarea activității.
Prin
Legea nr. 130/1999
privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca s-a statuat cadrul legal pentru combaterea muncii nedeclarate. Angajatorii care primesc la munca o persoană pentru care nu au fost întocmite contracte individuale de muncă sau, după caz, convenții civile de prestări de servicii sunt sancționați contraventional cu amendă. În cazul în care în mod repetat angajatorii sunt în situația menționată, inspectoratele teritoriale de muncă vor solicita, potrivit legii, radierea persoanei juridice de la registrul comerțului.
În vederea combaterii muncii la negru și pentru identificarea angajatorilor care folosesc personal fără forme legale de angajare și luarea măsurilor care se impun pentru respectarea de către aceștia a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, cu diminuarea consecințelor sociale și economice ale acestui fenomen, a fost declansata o campanie naționala privind identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale, care se desfășoară în perioada 2001-2003. În aceasta campanie au fost implicați partenerii sociali și presa. De asemenea, au fost semnate protocoale de colaborare între inspectoratele teritoriale de muncă și inspectoratele județene de poliție, sub patronatul prefecturilor, în scopul cooperării și al schimbului de informații între instituțiile menționate.
Obiective:
● facilitarea accesului la surse de finanțare prin promovarea și susținerea realizării unor programe de finanțare multianuale cu aplicabilitate pentru dezvoltarea sectorului;
● susținerea accesului managerilor și al angajaților întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanța;
● continuarea pregătirii antreprenoriale prin curriculumul din învățământul preuniversitar și universitar;
● intensificarea acțiunilor de combatere a muncii fără forme legale.
Măsuri
1. Reducerea contribuției datorate de agenții economici la Fondul special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap de la 3% la 2% începând cu anul 2002
Instituțiile responsabile: Ministerul Finanțelor Publice și Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
2. Acordarea, începând cu anul 2002, de facilități fiscale angajatorilor care încadrează cu contract individual de muncă persoane din rândul șomerilor, pe care le mențin în activitate cel puțin 6 luni, prin reducerea contribuției de 5% datorată bugetului asigurărilor pentru șomaj. Diminuarea sumei datorate lunar se face cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
3. Acordarea de servicii de consultanța și asistența pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, în conformitate cu
Legea nr. 76/2002 , cheltuielile fiind suportate din bugetul asigurărilor de șomaj. Consultanța va fi acordată fie de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, fie de furnizori de servicii selecționați conform legii
Serviciile de consultanța de baza (informare, consultanța, instruire) și specializate se pot acorda individual sau în grup, în funcție de opțiunile și nevoile solicitanților. Consultanța individuală consta, în principal, în: asistența tehnica în procesul infiintarii unei firme (elaborarea statutului, obiectul de activitate, înregistrarea firmei, încheierea de contracte, legalizari de acte, elaborarea planului de afaceri), instruire antreprenoriala, ca serviciu de grup (instruiri modulare în probleme de: management, marketing și tehnici de vânzare, legislație, contabilitate și evidenta primara, întocmirea planurilor de afaceri).
Se estimeaza ca de aceste servicii de consultanța sa beneficieze în anul 2002 4.000 de persoane.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
4. Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și încurajarea inițiativei private, prin centrele de dezvoltare a afacerilor și birourile de asistența pentru societățile comerciale din cadrul Camerei de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București (C.C.I.R.M.B.) și promovarea de programe de formare profesională pentru întreprinzători și viitorii întreprinzători, prin sistemele educaționale ale C.C.I.R.M.B.
Instituția responsabilă: Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București
5. Elaborarea și implementarea de programe pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în vederea îmbunătățirii aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoașterea și gestionarea optima a resurselor. Pentru perioada 2002-2005 Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie are în vedere elaborarea de programe pentru susținerea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la servicii de instruire și consultanța (acordare de granturi care vor acoperi parțial costurile serviciilor de consultanța și informare, cu caracter general sau specifice sectorului în care activează întreprinderile mici și mijlocii respective) și pentru constituirea rețelei naționale de centre de consultanța (creșterea calității serviciilor de consultanța oferite de organizații neguvernamentale, centre de consultanța și firme private de consultanța întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea creșterii numărului de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de finanțare, pentru dezvoltarea sectoarelor de producție și servicii)
Instituția responsabilă: Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie
6. Implementarea Programului de dezvoltare a abilităților antreprenoriale - EMPRETEC. Programul identifica potențiali întreprinzători de succes, le oferă instruire în vederea dezvoltării capacității antreprenoriale și a aptitudinilor manageriale, îi asista în pregătirea planurilor de afaceri și în accesarea surselor de finanțare necesare activității lor, le oferă sprijin pentru creșterea exporturilor, îi susțin în realizarea de colaborări reciproc avantajoase cu societăți comerciale naționale și companii străine. De asemenea, creează sisteme de sustinere pe termen lung care să faciliteze creșterea și internationalizarea afacerilor dezvoltate de acești antreprenori
Instituția responsabilă: Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie
7. În domeniul educației antreprenoriale se urmărește:
- elaborarea curriculei pentru disciplina "Educație antreprenoriala" (disciplina de studiu obligatorie la școlile profesionale și liceele tehnologice);
- elaborarea unor materiale-suport pentru formarea personalului didactic și pentru asistența în dezvoltarea și consolidarea culturii organizaționale a unităților de învățământ din perspectiva parteneriatului social și a spiritului antreprenorial;
- întărirea dimensiunii antreprenoriale a educației, atât la nivelul curriculei, cat și în cadrul practicilor organizaționale curente, astfel încât elevii să poată dobândi o serie de competente, cum ar fi: constientizarea și înțelegerea factorilor economici și personali care pot afecta succesul unei idei de afaceri; deschiderea către schimbare și asimilarea noutatilor pe care le presupune mediul de afaceri, în care sunt esențiale luarea de decizii, rezolvarea de probleme, orientarea întreprinzătorului; dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine și utilizarea propriilor abilitați în cadrul procesului de inițiere, planificare și implementare a unei idei de afaceri.
Instituția responsabilă: Ministerul Educației și Cercetării
8. Combaterea muncii fără forme legale, prin acțiunile de control întreprinse de organele abilitate ale Inspecției Muncii. O latura importanța este ridicarea nivelului de constientizare a oamenilor în privinta dezavantajelor pe care le are munca fără forme legale și urmările acesteia, inclusiv imposibilitatea de a beneficia de drepturile de asigurări sociale (de sănătate, pensie, șomaj)
Continua desfășurarea acțiunilor în cadrul campaniei naționale privind identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale, care vor fi intens mediatizate pentru a avea un efect educațional asupra angajatorilor și angajaților în probleme de legislația muncii.
Instituția responsabilă: Inspecția Muncii.
Linia directoare 10 - Noi oportunitati de ocupare în societatea bazată pe cunoaștere și în servicii
În cazul în care UE dorește sa rezolve problema ocupării forței de muncă, trebuie să fie utilizate toate posibilitățile creării de noi locuri de muncă și ale tehnologiei informatiei. Întreprinderilor inovative care pot contribui la mobilizarea potențialului de creare a locurilor de muncă într-o societate bazată pe cunoaștere trebuie să li se ofere condiții generale favorabile. Un potențial considerabil pentru crearea de locuri de muncă și sporirea calității acestora se regaseste îndeosebi în sectorul servicii. În special în sectorul mediului înconjurător exista o serie de posibilități care se adresează cu precădere forței de muncă mai puțin calificate în vederea integrării pe piața muncii a acesteia. Mai mult, exista potențial pentru o calificare superioară a forței de muncă prin introducerea noilor tehnologii specifice mediului.
Statele membre vor inlatura obstacolele în calea prestării serviciilor și vor crea condițiile-cadru pentru utilizarea potențialului întregului spectru al sectorului servicii în vederea creării mai multor locuri de muncă mai bune. Ar trebui inclus și potențialul ocupational într-o societate bazată pe cunoaștere și al sectorului mediu.
Situația actuala
În perioada 1990-1999 s-au produs deplasări ale populației între ramurile economiei naționale, structura populației ocupate pe activități ale economiei naționale suferind modificări.
În anul 1999 ponderea populației ocupate în activități de servicii comerciale (comerț, hoteluri, restaurante, transport și depozitare, posta și telecomunicații, activități financiare, bancare și de asigurări și tranzacții imobiliare) și sociale (administrație publică, învățământ, sănătate și alte servicii) a ajuns la 30,4% din populația ocupată, față de 27,5% în anul 1992.
În timp ce sectorul întreprinderilor mici și mijlocii deține o pondere semnificativă în economia românească în ceea ce privește numărul de firme și numărul de persoane angajate (96,8% din totalul societăților care au depus bilanțul contabil, respectiv 41,1% din numărul de salariați ai societăților comerciale active în anul 2000), întreprinderile mici și mijlocii din sectorul serviciilor au o pondere scăzută din totalul întreprinderilor mici și mijlocii (15,1% în anul 2000), deși tendinta este de creștere. Numărul salariaților întreprinderilor mici și mijlocii care activează în domeniul serviciilor a fost de 213.407 persoane în anul 2000.
În ceea ce privește domeniul turismului, care poate oferi mari posibilități de ocupare, România dispune de resurse deosebit de variate, cum sunt: peisaj pitoresc, traditii locale puternice, bine conservate, și un patrimoniu cultural original, cu posibilități de dezvoltare în domenii conexe: construcții, parcuri de distractie, restaurari de monumente istorice etc. S-a constatat ca, datorită condițiilor specifice României în ultimul deceniu, s-a înregistrat o scădere a locurilor de muncă. Astfel, dacă în anul 1990 în hoteluri și restaurante erau ocupati circa 195 mii de salariați, în anul 1999 numărul acestora a scăzut la 91 mii.
Și în domeniul agentiilor de turism s-a înregistrat o scădere. Astfel, dacă în anul 1998 numărul angajaților înregistrați era de 2.985, în anul 1999 a scăzut la 2.805 salariați, iar în anul 2000 se inregistrau doar 2.370 angajați.
În ultima perioadă dezvoltarea constant ascendenta a inițiativelor antreprenoriale în turism, concretizata în privatizarea unităților existente (în anul 2000 peste 40% din unitățile de cazare turistica erau în proprietate privată) și diversificarea ofertei turistice au creat premisele unei evolutii pozitive în acest domeniu. De asemenea, au fost create circa 3.500 de noi locuri de muncă în turism în cursul anului 2001, iar tendinta pentru anul 2002 este crescatoare.
În ceea ce privește protecția mediului, Ministerul Apelor și Protecției Mediului realizează politica în domeniu (conform
Legii protecției mediului nr. 137/1995 , republicată, responsabilitatea privind protecția mediului revine acestei instituții, precum și agentiilor sale teritoriale). Printre unitățile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea Ministerului Apelor și Protecției Mediului se numara: Administrația Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", inspectoratele județene de protecția mediului, Compania Naționala "Apele Române" - S.A., Administrația Fondului pentru Mediu, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa", Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
În ceea ce privește societatea bazată pe cunoaștere, dinamismul sectorului comunicații și tehnologia informatiei în ultimul deceniu (pe baza valorii indicelui de creștere a investițiilor) îl plaseaza pe locul al doilea în economia românească, după activitățile financiare, bancare și de asigurări (cu un indice de creștere de 25,5 ori mai mare față de anul 1990).
Piața de servicii informatice a avut o creștere semnificativă în anul 2000, atingand 38 milioane dolari S.U.A., ceea ce reprezintă 10% din valoarea totală înregistrată de piața IT, valoare apropiată de media țărilor din Europa Centrala și de Est (12,3%). Datorită apariției noilor tehnologii și a noilor paradigme ale societății informationale, acest segment de piața este foarte dinamic. În momentul actual în România activează circa 1.200 de societăți de servicii informatice.
Din cauza nivelului scăzut de salarizare, România se confrunta cu problema migratiei programatorilor. În vederea stimulării programatorilor pentru a se angaja în România, a fost emis Ordinul comun al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului comunicațiilor și tehnologiei informatiei și al ministrului finanțelor publice nr. 4.079/268/1.480/2001 privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator, care prevede scutirea de impozit pe venit pentru angajații persoanelor juridice al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator - programatori, absolvenți ai unei instituții de învățământ superior de specialitate.
În ultimii 10 ani sectorul telecomunicatiilor a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, atragand între 30 și 50% din totalul investițiilor străine directe; sectorul privat are o pondere însemnată în ansamblul sectorului de comunicații în ceea ce privește capitalul social și cifra de afaceri.
Cifra de afaceri a pieței este concentrata în proporție de 70-75% în București. În județe activitatea este concentrata în câteva mari firme, primele 10 societăți din fiecare județ realizand mai mult de 50% din cifra de afaceri a județului, iar în București primele 25 de societăți realizează mai mult de 50% din cifra de afaceri a pieței de servicii informatice.
În sectorul servicii se constata următoarele tendinte:
- conform prognozelor elaborate, se estimeaza ca economia românească va inregistra o creștere susținută după redresarea începută în anul 2000;
- ritmuri ridicate de creștere vor avea mai ales serviciile de transport și comerț, fiind direct condiționate de creșterea volumului de activitate din industrie și construcții;
- principalele modificări în structura populației ocupate, preconizate pentru următorii ani, se referă la trecerea persoanelor disponibilizate din sectorul de stat în sectorul privat al întreprinderilor mici și mijlocii, în special în sectorul serviciilor.
Evoluția estimată a salariaților pe principalele ramuri
- mii persoane -
┌──────────────────────────────────────┬──────────┬──────┬────────┬─────────┐
│
│
2001
│ 2002 │
2003
│
2004
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│TOTAL, din care:
│
4550
│4590
│ 4625
│4660
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Agricultura
│
155,0 │ 160,0│
167,0 │ 175,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Silvicultura
│
39,2 │
40,3│
42,5 │
45,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Industrie
│
1893,0 │1897,2│ 1902,7 │1904,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Construcții
│
318,5 │ 322,0│
325,0 │ 326,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Comerț
│
577,8 │ 590,0│
592,0 │ 592,5
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Hoteluri și restaurante
│
84,5 │
85,0│
87,0 │
89,5
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Transport și depozitare
│
259,0 │ 269,0│
275,0 │ 279,5
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Posta și telecomunicații
│
89,0 │
90,0│
90,8 │
92,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Activități financiare, bancare,
│
│
│
│
│
│asigurări
│
61,0 │
62,0│
63,0 │
67,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Tranzacții imobiliare și alte
│
│
│
│
│
│servicii
│
147,0 │ 149,0│
151,0 │ 156,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Administrație publică
│
135,0 │ 132,5│
133,0 │ 133,5
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Învățământ
│
413,0 │ 410,0│
411,0 │ 413,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Sănătate și asistența socială
│
273,0 │ 276,0│
277,0 │ 277,0
│
├──────────────────────────────────────┼──────────┼──────┼────────┼─────────┤
│Celelalte ramuri
│
105,0 │ 107,0│
108,0 │ 110,0
│
└──────────────────────────────────────┴──────────┴──────┴────────┴─────────┘
Sursa: Prognoza evoluției economiei românești în perioada 2001-2004, Ministerul Dezvoltării și Prognozei
Aceste date indica faptul ca întreprinderile mici și mijlocii din sectorul serviciilor, turismul și sectorul de servicii de transport de marfa și de călători, sectorul de construcții de locuințe și sectorul lucrărilor publice pot deveni o sursa importanța pentru crearea de noi locuri de muncă.
S-a creat cadrul legislativ favorabil stimulării infiintarii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, prezentat la linia directoare 8.
În prezent Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie derulează programul PHARE RO 9711 de creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii, program prezentat la linia directoare 8.
În politica deschiderii pieței serviciilor sunt prevăzute măsuri de privatizare a serviciilor de transport de marfa și de călători. Dezvoltarea sectorului privat în transporturile rutiere de marfa și de călători a condus la crearea de noi locuri de muncă. Externalizarea unor activități de reparații, de salubrizare a vagoanelor, de aprovizionare cu materiale, de vagon-restaurant, de vânzare a biletelor de călătorie la calea ferată și de reparații și întreținere de drumuri creează posibilitatea dezvoltării și modernizării acestor servicii și, implicit, apariția de noi locuri de muncă.
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței derulează o serie de proiecte cu cofinantare externa privind lucrări de reabilitare a unor drumuri naționale, cai ferate, modernizarea de porturi și aeroporturi, construcții de locuințe pentru tineret, care conduc la crearea de noi locuri de muncă.
În cadrul Ministerului Dezvoltării și Prognozei se derulează Programul PHARE 2000, care urmărește stimularea creării de locuri de muncă prin sprijinirea investițiilor în domenii prioritare, cum ar fi: dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și dezvoltarea resurselor umane. Programul este prezentat la linia directoare 8. În cadrul componentei de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii au fost deja selectate în cursul anului 2001, fiind în curs de contractare, proiecte care vizează sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, prin realizarea de investiții în activități directe de producție, incluzând activități inovative, în dezvoltarea serviciilor, în activități de cercetare-dezvoltare, inovare și transfer de noi tehnologii, în îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la informație, comunicare și la serviciile de sprijinire a afacerilor.
Obiective
● Stimularea întreprinderilor mici și mijlocii și a cooperației:
- punerea în aplicare, în integralitatea sa, a
Legii nr. 133/1999
privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii;
- eliminarea barierelor birocratice care determina costuri suplimentare nejustificate la înființarea și în timpul funcționarii întreprinderilor, prin:
● clarificarea și îmbunătățirea cadrului legislativ;
● reducerea barierelor administrative vizând, în principal, simplificarea procesului de obținere de autorizații și licențe speciale, facilitarea accesului la utilitatile publice, simplificarea procedurilor de raportări și evidente solicitate întreprinderilor mici și mijlocii - trecerea la raportarea electronică;
- îmbunătățirea cadrului instituțional și a dialogului public-privat care să asigure elaborarea și implementarea unor politici și măsuri coerente pentru stimularea dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii prin:
● dezvoltarea de acorduri între instituțiile publice implicate în dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, dar și între organizațiile de reprezentare a întreprinderilor mici și mijlocii și instituțiile publice;
● dezvoltarea de acorduri bilaterale între Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie și instituțiile publice similare din alte tari;
● promovarea cooperării dintre întreprinderile mici și mijlocii din România și cele din regiunile limitrofe (cum ar fi cele din zona Balcanilor);
● susținerea activităților de lobby cu impact asupra dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii;
- îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare;
- susținerea ofertei de spații și facilități de producție prin inițiative realizate în parteneriat cu sectorul privat, cum sunt incubatoarele de afaceri, centrele de inovare și parcurile tehnologice;
● Privatizarea turismului; diversificarea serviciilor turistice:
- dezvoltarea și modernizarea bazei turistice prin: realizarea proiectelor care pun în valoare turistica elementele patrimoniului național, obiective și evenimente culturale și spirituale românești; modernizarea dotărilor de agrement din stațiunile turistice, dezvoltarea de noi stațiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, crearea de zone turistice speciale (Litoral, Delta Dunării etc.);
● Protecția mediului:
- descentralizarea sistemului instituțional, introducerea și utilizarea instrumentelor pentru protecția mediului;
- asigurarea resurselor de apa de buna calitate pentru populație și a necesarului pentru activitatea economică;
- declanșarea unui proces investitional pentru executarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase;
- dezvoltarea și buna administrare a rețelei naționale de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile și practicile puse în aplicare la nivel european și internațional;
- apărarea împotriva calamităților naturale și a accidentelor, precum și sporirea capacității de prevenire, control și intervenție, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu;
- aplicarea ferma a legislației de mediu și adoptarea sistemului de norme, standarde și reglementări compatibile cu exigențele Uniunii Europene;
- realizarea programului de gestiune a deșeurilor urbane și industriale, de reciclare și refolosire a produselor și materialelor;
● Refacerea infrastructurii și modernizarea transporturilor
● Comunicații și tehnologia informatiei:
- promovarea și susținerea unei piețe deschise și concurentiale pentru servicii de comunicații și informatica, care să poată asigura prestații de calitate la tarife avantajoase;
- micșorarea decalajului tehnologic și eliminarea decalajului legislativ față de Comunitatea Europeană prin dezvoltarea de tehnologii și servicii noi, astfel încât consumatorii și operatorii sa beneficieze de un tratament omogen, nediscriminatoriu și concurential.
Măsuri
- Adoptarea unui act normativ care anulează taxele de brevetare, licentiere și clasificare a structurilor turistice, în vederea eliminării barierelor de ordin administrativ la înființarea de noi societăți în domeniul turismului
Instituția responsabilă: Ministerul Turismului
- Înființarea și dezvoltarea de incubatoare de afaceri și de centre de inovare pilot, ce au ca scop acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru a acoperi parțial costurile de înființare și funcționare ale incubatoarelor de afaceri, pentru a permite înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii noi și de succes care să contribuie la dezvoltarea economică și socială
Instituția responsabilă: Ministerul pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperatie
Termen: trimestrul II 2003
- Implementarea Programului PHARE 2001 - componenta "Coeziune economică și socială"; programul continua activitatea de stimulare a creării de noi locuri de muncă în 11 zone-ținta, alese pentru problemele lor grave datorate restructurării industriale, dar care au potențial de dezvoltare; în acest scop sunt prevăzute acordarea de granturi pentru pornirea afacerilor și pentru întreprinderi recent înființate și scheme de consiliere a întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a furniza patronilor și lucrătorilor cele mai noi cunoștințe tehnologice și de management. Granturile vor fi acordate întreprinderilor mici și mijlocii care promovează tehnologii ecologice, cu activități care respecta calitatea mediului. Va fi acordat sprijinul pentru realizarea de investiții din domeniul cercetării-dezvoltării, inovatiei, transferului de tehnologie, tehnologiei IT. Vor fi sprijinite investițiile necesare întreprinderilor mici și mijlocii pentru a obține certificatele care atesta standarde internaționale de calitate. Obținerea certificatului de calitate este o cerința expresă pentru întreprinderile finanțate, scopul final fiind asigurarea competitivitatii întreprinderii.
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei
- Implementarea proiectului "Tehnologia secolului XXI", care va sprijini agenții economici din cadrul zonelor cu potențial tehnologic și de cercetare, în vederea utilizării tehnologiilor moderne în conformitate cu progresul tehnologic și informațional. De acestea vor beneficia în mod direct 7 agenți economici și alți 50 în mod indirect.
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei
Termen: proiectul este multianual, având o perioadă de desfășurare până în anul 2005.
- Implementarea proiectului "Turism interregional"; se prevede crearea a 1.000 de locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei
Termen: proiectul este multianual, având o perioadă de desfășurare până în anul 2005
- Implementarea proiectului "Parcuri industriale"; se prevede crearea a circa 1.000 de locuri de muncă. Activitățile stimulate vor fi cele care angajează cu prioritate personal cu înaltă calificare, prin care se vor crea noi profesii. Vor fi sprijinite întreprinderile mici și mijlocii, în vederea introducerii în fabricație a rezultatelor cercetării și inovarii
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei
Termen: proiectul este multianual, având o perioadă de desfășurare până în anul 2005.
- Implementarea proiectului "Europa" - înființarea unei noi stațiuni pe Litoral, de nivel european, cu 10.000 de noi locuri de cazare, și crearea a 8.000-9.000 de noi locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Turismului
- Implementarea proiectului "Dracula-parc" - construirea unui parc de distracții în zona Sighisoara - se preconizeaza crearea a 3.000 de noi locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Turismului
- Implementarea proiectului "Superski" - dezvoltarea turismului pentru domeniul schi (zona Predeal, Azuga, Pestera) - se preconizeaza crearea a 500 de noi locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Turismului
- Implementarea proiectului "Water Land" - proiectarea și construirea unor zone de agrement nautic, jocuri pe apa - se preconizeaza crearea a 500 de noi locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Turismului
- Realizarea lucrărilor de realimentare cu apa a localităților urbane și rurale, inclusiv prin reabilitarea statiilor de tratare a apei pentru municipiile București, Timișoara, Iași, Constanta, Ploiesti, Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Bacau
Instituția responsabilă: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
Termen: anul 2004
- Continuarea lucrărilor de regularizare, acumulare și amenajare a bazinelor hidrografice
Instituția responsabilă: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
- Apărarea împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase prin lucrări de regularizare a cursurilor de apa
Instituția responsabilă: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
- Elaborarea unui proiect de act normativ privind delimitarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale și naturale și constituirea administrațiilor acestora - se preconizeaza crearea a circa 200 de locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
Termen: anul 2003
- Înființarea Administrației Fondului pentru Mediu, în vederea sustinerii și realizării cu prioritate a proiectelor cuprinse în Planul național de acțiune pentru mediu, în conformitate cu normele și standardele de mediu în vigoare. Se vor crea 31 de locuri de muncă.
Instituția responsabilă: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
Termen: anul 2003
- Înființarea Gărzii de Mediu, aparat specializat cu atribuții de supraveghere a mediului, prevenire și sancționare a contravențiilor, precum și de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul infracțiunilor săvârșite în acest domeniu, ca urmare a activității desfășurate de persoane fizice și juridice, pe teritoriul tarii; se preconizeaza crearea a circa 300 de noi locuri de muncă.
Instituția responsabilă: Ministerul Apelor și Protecției Mediului
Termen: anul 2003
- Implementarea unor proiecte privind dezvoltarea infrastructurii portuare și de cai navigabile, printre care se numara: Proiectul de apărări de maluri pe Canalul Sulina - cuprinde un volum mare de lucrări de construcții hidrotehnice și vor fi necesare dezvoltarea societăților de construcții hidrotehnice din zona și, implicit, crearea de noi locuri de muncă în domeniul de construcții hidrotehnice, dragaj și construcții civile. Oferta de locuri de muncă va aparea, ca atare, într-o zona izolata și defavorizată - Delta Dunării; îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul Dunării cuprins între Brăila și Calarasi, proiect care va conduce la crearea de noi locuri de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței
Termen: anul 2005
- Implementarea unor proiecte cu cofinantare externa nerambursabilă și rambursabila pentru reabilitarea unor drumuri naționale, reconstructii de poduri, care pot contribui la crearea de noi locuri de muncă, în special pentru muncitorii calificați și necalificati
Instituția responsabilă: Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței
Termen: anul 2004.
Linia directoare 11 - Acțiuni locale și regionale pentru ocuparea forței de muncă
Statele membre:
- vor lua în considerare, acolo unde este cazul, în politica lor generală de ocupare a forței de muncă, dimensiunea dezvoltării regionale;
- vor incuraja autoritățile locale și regionale sa elaboreze strategii pentru ocupare în scopul de a exploata pe deplin posibilitățile oferite de nivelurile locale pentru crearea de locuri de muncă;
- vor promova parteneriatele între toți actorii implicați, inclusiv cu partenerii sociali, în implemetarea strategiilor de la nivel local;
- vor promova măsuri pentru a incuraja dezvoltarea competitivă și capacitatea economiei sociale de a crea locuri de muncă - mai ales pentru asigurarea de bunuri și servicii vizând nevoile încă nesatisfacute de piața - și vor examina orice obstacole care ar putea sa stea în calea realizării unor astfel de măsuri, în scopul reducerii lor;
- vor întări rolul serviciilor publice din domeniul ocupării forței de muncă, de la toate nivelurile, în identificarea oportunitatilor locale de ocupare a forței de muncă și în îmbunătățirea funcționarii piețelor locale ale forței de muncă.
Situația actuala
În România gradul de ocupare a populației nu este identic pe întregul teritoriu, existând diferențe de la o regiune la alta în ceea ce privește nivelul acestui indicator. În regiunile nord-est și sud-est gradul de ocupare a populației este mai mic în comparatie cu regiunile centru și nord-vest, unde gradul de ocupare este mai mare.
Tabelul de mai jos prezintă diferențele dintre regiuni în ceea ce privește gradul de ocupare a populației, ilustrand în același timp dinamica diferențiată a ocupării populației, strâns legată de dinamica economică a regiunilor.
Rata de ocupare a populației totale
- persoane ocupate/1.000 locuitori -
┌──────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬──────┬─────┬───────┬─────┐
│ Regiunea │ N-E │ S-E │ Sud │ S-V │ Vest │ N-V │ Centru│
BI │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼───────┼─────┤
│
1999
│ 362 │ 366 │ 373 │ 398 │
382 │ 403 │
401 │ 316 │
├──────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼───────┼─────┤
│
2000
│ 366 │ 371 │ 372 │ 396 │
406 │ 412 │
403 │ 368 │
└──────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴─────┴───────┴─────┘
Sursa: Institutul Național de Statistica.
În politica generală de ocupare a forței de muncă România ia în considerare dimensiunea dezvoltării regionale. Sunt încurajate autoritățile locale și regionale sa elaboreze programe pentru ocupare, în scopul exploatării posibilităților oferite pentru crearea de locuri de muncă la nivel local. Cadrul legal pentru aceasta activitate îl constituie
Legea nr. 151/1998
privind dezvoltarea regionala în România și
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 .
Pe baza Planului național de dezvoltare preliminar pentru perioada 2000-2005 Ministerul Dezvoltării și Prognozei derulează programe de dezvoltare finanțate fie din fonduri nerambursabile, provenind de la Comisia Europeană, fie de la bugetul de stat, prin care se pot crea oportunitati de ocupare a forței de muncă sau se poate asigura dezvoltarea resurselor umane. Aceste programe se adresează în principal regiunilor, județelor sau zonelor care au probleme de dezvoltare și au ca principal obiectiv sprijinirea investițiilor pentru creșterea capacității de creare de locuri de muncă și de dezvoltare a resurselor umane prin măsuri de sprijinire a creării sau dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, finanțarea dezvoltării infrastructurii etc.
Accesul la aceste fonduri se face pe baze competitionale, prin participarea initiatorilor de proiecte - agenți privati sau publici - la licitații, unul dintre criteriile de selecție a proiectelor fiind contribuția la satisfacerea unor prioritati de dezvoltare locală sau regionala prevăzute în planurile regionale de dezvoltare.
În perioada 1998-2001 s-au derulat următoarele programe cu destinație regionala sau locală:
a) programe pentru zonele defavorizate, finanțate din bugetul de stat și din fondul special la dispoziția Guvernului. În cadrul acestui program s-au derulat următoarele subprograme:
● "Dezvoltarea afacerilor", pentru care s-a alocat suma de 70 miliarde lei. Acest program a sprijinit societățile comerciale cu capital privat integral românesc care își desfășoară activitatea în interiorul unei zone defavorizate;
● "Sprijinirea investițiilor", în valoare de 66 miliarde lei;
● "Sprijinirea activităților agricole din mediul rural", prin care s-au acordat ajutoare pentru achiziționarea de mașini, utilaje, instalații sau echipamente pentru activități productive agricole sau de servicii specifice;
b) programe pentru regiuni prioritare, finanțate din fonduri PHARE nerambursabile de la Comisia Europeană și din Fondul național pentru dezvoltare regionala:
● În perioada 2000-2001 s-au finanțat investiții din fonduri nerambursabile, prin Programul PHARE 1998 - RO 9807.01 "Sprijinirea dezvoltării regionale", în trei domenii: inițiative locale de dezvoltare, turism și dezvoltarea resurselor umane.
Investițiile din cadrul acestui program s-au concretizat în 1.091 de proiecte propuse de agenți publici și privati din toate regiunile de dezvoltare, prin care s-au creat peste 10.000 de locuri de muncă.
● În cursul anului 2001 a fost lansat Programul PHARE 2000 - RO 0007.02 "Dezvoltarea regionala - investiții în prioritățile din Planul național de dezvoltare". Implementarea acestui program se va face începând cu anul 2002. Acesta este primul program care se realizează respectându-se principiul programării, specific fondurilor structurale, având ca fundamentare Planul național de dezvoltare (PND). Scopul acestui program este sprijinirea Guvernului României în implementarea unei politici de dezvoltare regionala integrată, în acord cu strategia de coeziune economică și socială adoptată în contextul procesului de preaderare. Prioritățile programului au în vedere: dezvoltarea resurselor umane; asistența pentru întreprinderile mici și mijlocii; dezvoltarea infrastructurii locale și regionale. Sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii se face printr-o schema de granturi și printr-o linie de credit pentru întreprinderile mici și mijlocii, care se implementeaza în cursul anului 2002. Ca urmare a implementarii acestor proiecte va crește gradul de ocupare în zonele respective.
La nivel județean se elaborează anual programe de dezvoltare economico-socială. Consiliile județene și consiliile locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, formate din reprezentanți aleși de colectivitatile locale, au ca atribuție elaborarea, aprobarea și adoptarea de strategii și programe de dezvoltare economico-socială județene și locale.
În România Guvernul promovează parteneriatele între toți actorii implicați, inclusiv cu partenerii sociali, în implementarea strategiilor de la nivel local.
Elaborarea planurilor regionale de dezvoltare, întocmite de regiunile de dezvoltare, precum și elaborarea Planului național de dezvoltare s-au realizat prin consultarea și participarea instituțiilor guvernamentale și neguvernamentale care au competente în domeniile abordate, prin dialog cu reprezentanți ai instituțiilor de cercetare, prin consultări cu reprezentanți ai partenerilor sociali.
O alta structura de parteneriat, cu o funcționalitate pe un domeniu specific, o reprezintă consortiile regionale, constituite la începutul anului 2002 în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, ca structura consultativa a Consiliului pentru Dezvoltare Regionala, în vederea implementarii priorității din PND 2000-2002 referitoare la dezvoltarea resurselor umane. Aceasta prioritate vizează activitatea de formare profesională - învățământul profesional și tehnic (a se vedea și linia directoare 1, Programul PHARE 2001 - RO 0108 "Coeziune economică și socială") care se realizează cu fonduri nerambursabile din Programul PHARE 2001. Consortiile regionale sunt constituite din reprezentanți ai inspectoratelor școlare din județele componente ale regiunii, ai agentiilor județene de ocupare a forței de muncă, ai agentiilor pentru dezvoltare regionala etc. Rolul acestor consortii este de a identifica necesarul de calificări profesionale în funcție de cerințele regionale și sa ajute la întocmirea programelor școlare pentru calificarile cerute, precum și la selecția școlilor care vor beneficia de finanțare a investițiilor din fondurile nerambursabile prevăzute în PND.
În același spirit al parteneriatului necesar în elaborarea și implementarea politicii pieței forței de muncă la nivelul județelor, conform
Legii nr. 145/1998
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocupare și Formare Profesională, la nivelul agentiilor județene pentru ocuparea forței de muncă se vor constitui și vor funcționa, începând cu a doua parte a anului 2002, consilii consultative formate din 15 membri, reprezentând autoritățile publice locale, organizațiile sindicale și patronale.
Prin
Legea nr. 76/2002
sunt prevăzute măsuri active pentru stimularea ocupării forței de muncă, suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Astfel, pot fi subvenționate mai multe categorii de servicii, printre care:
- servicii publice de refacere și întreținere a infrastructurii, de ecologizare și de realizare a unor lucrări edilitare, organizate de autoritățile publice locale, de firme private sau organizații neguvernamentale, cu avizul administrației publice locale, în funcție de necesitățile și de cerințele înregistrate la momentul respectiv;
- servicii care cuprind activități de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritățile publice locale, organizații neguvernamentale și alte organisme, în condițiile legii.
Aceste servicii se derulează în cadrul programelor care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitatile locale.
Agențiile pentru ocuparea forței de muncă colaborează, pentru subvenționarea serviciilor menționate mai sus, cu organele administrației publice locale, respectiv cu consiliile locale, comunale, orășenești și ale sectoarelor municipiului București, precum și cu consiliile județene și, după caz, cu Consiliul General al Municipiului București, ca autorități publice deliberative, respectiv primarul sau primarul general al Capitalei, ca autoritate executivă.
Finanțarea acestor tipuri de servicii se face în parteneriat, respectiv din bugetul asigurărilor pentru șomaj în proporție de 70%, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, precum și din bugetul angajatorilor sau al comunității locale respective.
Programele de ocupare temporară a forței de muncă din rândul șomerilor se întocmesc anual de agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București și se prezintă spre aprobare consiliilor locale comunale, orășenești și ale sectoarelor municipiului București, precum și consiliilor județene, respectiv Consiliului General al Municipiului București. Aceste programe cuprind numărul minim de locuri de muncă ce pot fi subvenționate pe o perioadă de maximum 12 luni.
O dată cu aprobarea programelor de ocupare de către autoritățile publice se împuternicește primarul sau, după caz, președintele consiliului județean sa repartizeze, în limita numărului de persoane prevăzut în programele de ocupare, locurile de muncă subvenționate, pe lucrări și activități de interes pentru comunitatea locală respectiva, și le atribuie celor care organizează acest tip de servicii. După aprobarea data pentru repartizarea numărului de locuri de muncă subvenționate angajatorilor care organizează acest tip de servicii, primarul sau, după caz, președintele consiliului județean, respectiv primarul general al Capitalei, solicita subvenționarea acestor locuri de muncă.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale derulează proiectul "Ocuparea forței de muncă și protecția socială" finanțat dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială și din bugetul pentru asigurările pentru șomaj. În cadrul acestui proiect se derulează Programul de redistribuire a forței de muncă (PRFM), prin care se oferă o gama larga de servicii active pentru a asista persoanele afectate de restructurarile economice, printre care sunt cuprinse și serviciile de angajare temporară în interesul comunității. Conform criteriilor cuprinse în proiect, constituie servicii eligibile: ecologizarea mediului, proiecte de infrastructura, asistența și sprijin pentru instituții sociale (de exemplu: școli, aziluri de bătrâni, spitale). Autoritățile locale sunt implicate în aprobarea proiectelor. Serviciile trebuie să fie implementate de organizații neguvernamentale sau firme private, selectate prin licitație publică. Pentru ca toate serviciile sa reflecte caracteristicile proiectului, fiecare agenție judeteana elaborează un plan anual al serviciilor PRFM pentru județul respectiv, pe baza cerințelor locale rezultate din:
- corelarea cerințelor locale cu cele naționale stipulate în Strategia naționala de ocupare a forței de muncă;
- chestionarele aplicate persoanelor disponibilizate în timpul serviciilor de preconcediere; serviciile de preconcediere se acordă persoanelor care urmează să fie disponibilizate în cazul unor restructurari ale activității care conduc la modificări substanțiale ale numărului și structurii profesionale a personalului și, la cerere, persoanelor amenintate cu riscul de a deveni șomeri;
- solicitarile partenerilor sociali;
- informațiile privind planul local de acțiune identificat în procesul de analiza al dezvoltării economice locale.
Obiective pentru anul 2002:
1. diminuarea decalajelor de dezvoltare a regiunilor și zonelor tarii, întărirea capacității competitive a fiecărei regiuni, în concordanta cu obiectivele
Legii nr. 151/1998
privind dezvoltarea regionala (punerea în valoare a punctelor forte ale României și transformarea lor în avantaje competitive; concentrarea eforturilor de dezvoltare pe industrie, servicii, turism; stimularea procesului investitional privat și public);
2. întărirea rolului serviciilor publice din domeniul ocupării forței de muncă, de la toate nivelurile, în identificarea oportunitatilor locale de ocupare a forței de muncă și în îmbunătățirea funcționarii piețelor locale ale forței de muncă.
Măsuri - obiectivul 1:
1. Sprijinirea, prin fonduri nerambursabile de la bugetul de stat, a investițiilor realizate de întreprinzătorii privati pentru achiziționarea de mașini, utilaje, echipamente, în conformitate cu programele prevăzute în
Hotărârea Guvernului nr. 1.116/2001
privind aprobarea structurii, indicatorilor și fondurilor aferente programelor care se experimenteaza și se finanțează din bugetul Ministerului Dezvoltării și Prognozei.
Toate aceste programe sunt multianuale, având o perioadă de desfășurare până în anul 2005. Acestea sunt în pregătire, urmând să fie aprobate procedurile de implementare și lansate în cursul anului 2002, fiind de trei tipuri: aplicabile pe teritoriul unor județe, al unor regiuni sau cu caracter orizontal, sprijinind activități de interes oriunde se întrunesc condițiile programului. Valoarea sprijinului financiar nerambursabil este între 0,5 și 10 miliarde lei pe proiect.
┌──────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│
Programul
│Număr de locuri de muncă
│
│
│
create direct
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 1. Dezvoltarea regiunii Nord-Est
│
1.000
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 2. Dezvoltarea județului Hunedoara
│
1.000
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 3. Dezvoltarea județului Alba
│
500
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 4. Dezvoltarea județului Tulcea
│
500
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 5. Dezvoltarea județului Giurgiu
│
500
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 6. Dezvoltarea județului Caraș-Severin
│
500
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 7. Turism interregional
│
1.000
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 8. Tehnologia secolului XXI
│
Agenți economici - 50
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│ 9. Centre multifunctionale
│
Număr minim de
│
│
│
centre finanțate - 3
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│10. Parcuri industriale
│
1.000
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│11. Avantaje
│
Număr de beneficiari - 8
│
├──────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│12. Investiții strategice în regiunea Nord-Est│ Număr de societăți comerciale│
│
│
beneficiare - 5
│
└──────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘
Instituții responsabile: Ministerul Dezvoltării și Prognozei și agențiile pentru dezvoltare regionala.
2. Implementarea Programului PHARE 2001 - RO0108 "Coeziune economică și socială". Acest program se bazează pe prioritățile identificate în Planul național de dezvoltare și are următoarele componente: asistența pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu o sumă de 15 milioane euro; modernizarea școlilor tehnice și profesionale (TVET, a se vedea și liniile directoare 1 și 10) cu 16 milioane euro în primul plan de implementare; schema de investiții în servicii sociale, cu 12 milioane euro, având doua măsuri - investiții pentru servicii comunitare pentru grupuri vulnerabile, de 11 milioane euro, și asistența tehnica pentru evaluarea nevoilor de instruire pentru tineri și șomeri, de 1 milion euro; proiecte de infrastructura regionala și urbana, de 34 milioane euro. Pentru toate aceste componente ale programului sunt în pregătire procedurile necesare lansării lor.
Instituția responsabilă: Ministerul Dezvoltării și Prognozei
3. Implementarea a doua programe speciale în anul 2002 în cadrul "Programului național pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă" al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă:
- "Programul 180" - program ce se va implementa în 140 de localități din zonele declarate defavorizate în conformitate cu
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 24/1998
și în 40 de localități din zonele industriale și monoindustriale;
- "Programul Valea Jiului" - program destinat creșterii ocupării forței de muncă și îmbunătățirii condițiilor de viața din bazinul minier al Vaii Jiului.
Prin programele de acțiuni pentru ocuparea forței de muncă pentru localitățile rurale și localitățile defavorizate propuse de Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă sunt estimate a fi ocupate peste 37.000 persoane, prin următoarele tipuri de măsuri active urmărindu-se creșterea gradului de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Instituția responsabilă: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
Măsuri - obiectivul 2:
1. Elaborarea și aprobarea cadrului legislativ pentru acreditarea furnizorilor de servicii care vor derula măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
2. Înființarea și funcționarea consiliilor consultative ale agentiilor județene pentru ocuparea forței de muncă
Instituții responsabile: Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, autoritățile locale, asociațiile patronale și organizațiile sindicale reprezentative la nivel județean.
Linia directoare 12 - Reforme fiscale pentru ocupare și formare profesională
● Fiecare stat membru va stabili un obiectiv, dacă este nevoie, prin luarea în considerare a nivelului prezent, pentru reducerea treptata a poverii generale a impozitelor și, acolo unde este cazul, va stabili un obiectiv de reducere treptata a presiunii fiscale asupra forței de muncă, în special pentru forta de muncă relativ necalificată și cu salarii mici.
● Astfel de reforme ar trebui efectuate fără a se periclita redresarea finanțelor publice sau durabilitatea pe termen lung a sistemelor de securitate socială.
● Va oferi stimulente și va îndepărta barierele fiscale din calea investițiilor în resursele umane.
● Va examina oportunitatea utilizării de resurse alternative a venitului din impozite, printre altele pe energie și emisiile poluante, ținând seama de tendintele curente de pe piața, mai ales de pe piețele petrolului.
Situația actuala
Costurile nesalariale ale forței de muncă sunt relativ mari în România din cauza impozitelor mari pe salarii și a contribuțiilor pentru asigurări sociale.
Aceasta situație ingreuneaza crearea de locuri de muncă și încurajează economia subterana, munca fără forme legale.
În cadrul reformei sistemului fiscal, începută din ianuarie 2000, un moment de referința l-a constituit introducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice în sistem global, inlocuind sistemul cedular de impunere.
Noul sistem este mai accesibil tuturor categoriilor de contribuabili și permite o administrare optima de către organele fiscale a acestui impozit. De asemenea, s-a avut în vedere și situația economico-socială din perioada respectiva, ceea ce a condus la modificări semnificative în ceea ce privește costul vieții, gradul de utilizare a forței de muncă, evoluția fenomenului inflationist, structura economiei și a proprietății, fluctuatia volumului activităților, nivelul relativ redus al veniturilor pentru marea masa a subiectilor impozabili.
Pornindu-se de la aceste realitati, respectându-se principiul justetei fiscale și al echității sociale, s-a creat posibilitatea acordării de:
a) deduceri personale de baza acordate contribuabililor;
b) deduceri suplimentare, acordate contribuabililor soț, sotie, copii sau alți membri de familie aflați în întreținere;
c) deduceri personale suplimentare, acordate contribuabilului în funcție de situația proprie sau a persoanelor aflate în întreținere, invalizi, persoane cu handicap;
d) deduceri pentru angajați, în vederea stabilirii venitului net din venitul brut:
- contribuțiile la asigurările pentru șomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, contribuțiile individuale de asigurări sociale;
- o cota de 15% din deducerea personală de baza acordată cu titlu de cheltuiala profesională o dată cu deducerea personală de baza la același loc de muncă.
Pentru aceasta modalitate de calcul a sarcinii fiscale s-a realizat personalizarea impozitului în funcție de situația proprie a fiecărui contribuabil.
Aceste deduceri personale se acordă pornindu-se de la necesitatea reducerii presiunii fiscale asupra populației, ținându-se seama de constrangerile bugetare și de evoluția indicatorilor macroeconomici.
Cotele progresive de impunere pe transe de venit impozabil, aplicabile veniturilor realizate de persoanele fizice supuse procedurii de globalizare, sunt cuprinse, începând cu 1 ianuarie 2000, între 18% și 40%, iar cota medie de impozitare este de 24%.
Baremul de impunere este așezat pe transe de venit cu cote progresive și acestea se actualizează în funcție de evoluția inflației.
Sistemul actual de impozitare tine seama de situația socială a contribuabililor, de puterea lor contributiva, suplimentandu-se cu elementele de protecție socială pentru situațiile de handicap și de invaliditate.
Potrivit legislației în vigoare, în prezent exista o serie de facilități fiscale care stimuleaza crearea de noi locuri de muncă, indiferent de starea socială a persoanelor angajate, cum sunt:
- reducerea impozitului pe profit în proporție de 20% pentru persoanele juridice care se încadrează în prevederile
Legii nr. 133/1999
privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care creează noi locuri de muncă și asigura creșterea numărului mediu scriptic anual cu cel puțin 10% față de anul financiar precedent;
- reducerea impozitului pe venit în proporție de 20% pentru persoanele juridice care se încadrează în prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 24/2001
privind impunerea microintreprinderilor care creează noi locuri de muncă și asigura creșterea numărului mediu scriptic anual cu cel puțin 10% față de anul financiar precedent;
- scutirea de plată impozitului pe salariu pentru creatorii de programe care lucrează în industria de software, potrivit
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2001 .
De asemenea, sunt în vigoare și alte reglementări care au ca efect stimularea, în mod indirect, a creării de locuri de muncă și reducerea ratei somajului:
- scutirea de la plata impozitului pe profit pentru activitățile desfășurate în zonele libere, potrivit dispozițiilor
Legii nr. 84/1992
privind regimul zonelor libere;
- scutirea de la plata impozitului pe profit pentru investițiile nou-create în zonele declarate defavorizate, conform prevederilor
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/1998
privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor efectuate pentru investiții, potrivit dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 27/1996
privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Muntii Apuseni și în Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", republicată.
Ponderea veniturilor totale în produsul intern brut a fost pentru anul 2001 de 32,7% față de 31,5% în anul 2000, creștere determinata nu de majorarea cotelor de impozitare, ci de măsurile ce au fost luate pentru îmbunătățirea gradului de colectare a obligațiilor curente și restante la bugetul de stat.
Începând cu anul 1999 prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 2/1999
privind modificarea și completarea
Decretului nr. 389/1972
cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, modificat și completat prin
Legea nr. 49/1992
pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, contribuția pentru asigurări sociale suportată de angajator a crescut în cadrul fiecărei grupe de muncă cu 7% și cu 2% în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice.
În baza aceleiași reglementări, în perioada 1 februarie 1999-31 martie 2001 persoanele juridice au beneficiat de unele facilități prin reducerea cu 7% a sumei datorate prin aplicarea cotelor prevăzute de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 2/1999 , dacă contribuția pentru asigurări sociale se achită la termen, și de reduceri cu 4%, 5% sau 6% a sumei datorate prin aplicarea cotelor prevăzute de
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 2/1999 , pentru situațiile în care se creează noi locuri de muncă.
Contribuția pentru pensia suplimentară a fost de 3%, indiferent de grupa de vârsta, în perioada 1 ianuarie 199031 decembrie 1998. Prin
Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 31/1998
privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, cota de contribuție pentru pensia suplimentară crește de la 3% la 5%.
O dată cu intrarea în vigoare a
Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, contribuția pentru asigurări sociale crește în ansamblu cu 5% la nivelul fiecărei grupe față de perioada 1 februarie 1999-31 martie 2000.
Pe de altă parte, se produce o relaxare a poverii asigurărilor sociale din punct de vedere al contribuției angajatorului, o parte din aceasta fiind preluată de angajat.
Aceasta relaxare se reflecta în scăderea contribuției angajatorului la asigurări sociale, în funcție de condițiile de muncă, astfel:
- condiții normale de muncă, de la 30% la 23,33%;
- condiții deosebite de muncă, de la 35% la 28,33%;
- condiții speciale de muncă, de la 40% la 33,33%.
Contribuția individuală la asigurări sociale a angajatului este de 11,67%, indiferent de condițiile de muncă.
Începând cu data de 1 aprilie 2001 cotele de contribuție de asigurări sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Obiective:
● simplificarea sistemului de impozite și de colectare a acestora, în sensul stimulării muncii;
● respectarea principiului egalității între contribuabili prin eliminarea treptata a preferintelor de impozitare și prin reducerea corespunzătoare a poverii impozitelor, în toate actele normative ce cuprind reglementări fiscale;
● armonizarea legislației naționale cu cea europeană în domeniul impozitării;
● creșterea gradului de conformare a contribuabililor prin dezvoltarea plăților voluntare, prin măsuri fiscale flexibile pentru depășirea unor situații temporare de insolvabilitate;
● reducerea impozitului pe salariu pentru ținerii absolvenți ai învățământului superior, în scopul creșterii gradului de ocupare.
Măsuri
1. Adoptarea
Legii nr. 375/2002
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesională a adulților, în care se prevăd deducerea cheltuielilor efectuate de către angajatori pentru formarea profesională a salariaților, din impozitul pe profit sau impozitul pe venit, și scutirea de plată TVA a furnizorilor de formare profesională autorizați, pentru veniturile obținute în urma activităților de formare profesională.
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
2. Promovarea unui nivel mai ridicat al salariului minim pe economie, ca element de referința în întregul sistem salarial, pentru a stimula procesul de motivare a muncii. Aceasta măsura este în atenția Guvernului și va fi luată în paralel cu acțiuni de micșorare a costurilor unui loc de muncă, în scopul creșterii gradului de ocupare a forței de muncă.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Finanțelor Publice
3. Facilități acordate angajatorilor care încadrează în munca persoane din rândul șomerilor, pe care le mențin în activitate pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la data angajării. Aceștia beneficiază de reducerea sumei reprezentând contribuția de 5% datorată bugetului asigurărilor pentru șomaj, care se acordă începând din anul fiscal următor, pentru o perioadă de 6 luni, și consta în diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat în numărul mediu scriptic de personal încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv. Aceasta măsura se aplică în baza
Legii nr. 76/2002 .
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
3.3. Pilonul III - Promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora
În România a fost creat cadrul legislativ și instituțional necesar dezvoltării parteneriatului social, reprezentanții asociațiilor patronale și ai organizațiilor sindicale fiind implicați în elaborarea politicilor și strategiilor din domeniul ocupării forței de muncă.
Parteneriatele se dezvolta atât la nivel național, prin încheierea unor acorduri tripartite, cat și la nivel regional și local, prin implicarea activa a organelor regionale și locale, a organizațiilor societății civile, care oferă servicii mai apropiate de cetățeni și sunt mai bine adaptate nevoilor specifice ale comunităților.
Deoarece în aceasta etapa economia României trebuie să se adapteze în toate sectoarele de activitate pentru a deveni competitivă, parteneriatul social devine o modalitate eficienta de a asigura modernizarea și diversificarea activității în întreprinderi.
În acest sens au fost înființate și funcționează următoarele instituții:
1. Consiliul Economic și Social (CES), organism tripartit, autonom, de interes public, constituit în scopul realizării dialogului social dintre Guvern, sindicate și patronate și al asigurării climatului de pace socială.
2. Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție cu conducere tripartita care are ca atribuție principala implementarea politicii de ocupare a forței de muncă, precum și a celei de protecție socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
3. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA), autoritate administrativă autonomă, organizată în sistem tripartit, cu rol consultativ în promovarea politicilor și strategiilor privind formarea profesională a adulților.
Atât în anul 2001, cat și în anul 2002 s-au încheiat acorduri sociale între Guvern și partenerii sociali reprezentativi la nivel național, în scopul asigurării păcii sociale necesare realizării reformelor economice.
Un rol important în dezvoltarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora la cerințele unei economii dinamice, bazată pe cunoaștere, îl constituie formarea profesională continua prin care persoanele adulte își dezvolta aptitudinile, își imbogatesc cunoștințele și își amelioreaza calificarea tehnica sau profesională.
Dialogul social în domeniul formării profesionale continue a adulților este institutionalizat la toate nivelurile, partenerii sociali implicandu-se în dezvoltarea politicilor prin acorduri și programe specifice.
Linia directoare 13 - Modernizarea organizării muncii
Partenerii sociali sunt invitați:
- sa negocieze și sa implementeze la toate nivelurile corespunzătoare acorduri pentru modernizarea organizării muncii, inclusiv acorduri de muncă flexibile, cu scopul de a face ca întreprinderile să fie productive și competitive, atingand echilibrul necesar între flexibilitate și securitate și ameliorand calitatea locurilor de muncă. Domeniile care urmează să fie acoperite includ, de exemplu, introducerea tehnologiilor noi, a noilor forme de muncă și a problemelor programului de lucru, cum ar fi exprimarea timpului de lucru printr-o cifra anuală, reducerea programului de lucru, reducerea orelor suplimentare, dezvoltarea muncii cu program redus, posibilitatea de întrerupere a carierei și problemele de securitate a locului de muncă legate de acestea; și
- în contextul procesului Luxemburg, să raporteze anual asupra acelor aspecte de modernizare a organizării muncii care au fost acoperite prin negocieri, precum și asupra stadiului aplicării lor și impactului asupra funcționarii ocupării și a pieței forței de muncă.
Situația actuala
O parte din sindicatele din România este afiliată la Confederatia Sindicala Europeană (European Trade Union Confederation - ETUC), asigurând o armonizare a politicii sindicale naționale cu cea europeană, participând activ la programele de formare și informare a forței de muncă.
În vederea atingerii unui echilibru între flexibilitate și securitate, contractul colectiv de muncă la nivel național, încheiat pentru perioada 2001-2002, cuprinde drepturile și obligațiile angajatorilor și ale salariaților cu privire la condițiile generale de muncă, condițiile specifice de muncă, prevederile sale fiind obligatorii la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de ramura, grup de unități, unități și instituții. Cadrul legal menționat oferă posibilitatea părților sa negocieze și sa includă în contractele colective de muncă programe de lucru parțiale, realizandu-se astfel o mai mare flexibilitate a programului de lucru.
Un parteneriat puternic la nivelul întreprinderii este asigurat în cadrul Comitetului de securitate și sănătate în munca, înființat, conform
Ordinului ministrului muncii și protecției sociale nr. 187/1998 , în aproximativ 9.000 de întreprinderi. Comitetul de sănătate și securitate în munca este o structura obligatorie pentru întreprinderile cu peste 50 de angajați, în care reprezentanții partenerilor sociali colaborează cu medicii de medicina a muncii și cu specialiștii în protecția muncii, pentru dezvoltarea politicii de protejare a sănătății angajaților, implicând noile tehnologii, flexibilitatea programului de lucru, organizarea muncii în general, prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Obiective
Menținerea unui dialog permanent și susținerea de negocieri între sindicate și patronate în vederea obținerii unor acorduri privind modernizarea organizării muncii, negocierea unor contracte de muncă cat mai flexibile
Măsuri
În cadrul negocierilor pentru contractul colectiv de muncă unic la nivel național, care urmează să fie încheiat în anul 2002, sindicatele și patronatele au convenit introducerea unor prevederi noi, printre care se numara:
- salariatele care renunța la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani pot opta pentru program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, dacă activitatea unității o permite;
- angajatorul are obligația de a permite salariatelor gravide efectuarea de controale medicale, în timpul programului de lucru, fără să le fie afectate drepturile salariale, conform recomandărilor medicului specialist;
- salariatele gravide, începând cu luna a 5-a de sarcina, precum și cele care alapteaza, nu vor fi chemate la ore suplimentare și nu vor fi trimise în deplasare sau nu vor putea fi detasate decât cu acordul lor;
- la solicitarea Comitetului de sănătate și securitate în munca angajatorul are obligația sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de muncă al salariatei care anunta ca este însărcinată, precum și al salariatei care alapteaza și să le informeze cu privire la acestea;
- Comitetul de sănătate și securitate în munca, constituit în cadrul unităților în care numărul angajaților este mai mare de 50 și femeile reprezintă cel puțin 20% din personal, va avea în componenta cel puțin o femeie.
Instituții responsabile: partenerii sociali.
Linia directoare 14 - Analiza cadrului juridic existent și propuneri de noi prevederi
În parteneriat cu partenerii sociali, acolo unde este cazul, sau pe baza acordurilor negociate de către partenerii sociali, statele membre:
- vor analiza cadrul de reglementare existent și vor examina propunerile de noi prevederi și stimulente pentru a se asigura faptul ca vor contribui la reducerea barierelor din calea ocupării, la facilitarea introducerii unei organizări moderne a muncii și vor ajuta piața forței de muncă să se adapteze la schimbările structurale din economie;
- în același timp, luând în considerare faptul ca formele de ocupare sunt tot mai diverse, vor examina posibilitatea de încorporare în legislația naționala a unor tipuri mai flexibile de contract și se vor asigura ca cei care lucrează în cadrul noilor contracte flexibile se bucura de o securitate corespunzătoare și de un statut ocupational mai înalt, compatibil cu nevoile întreprinderii și cu aspirațiile lucrătorilor;
- se vor strădui să asigure o aplicare mai buna la nivelul locului de muncă a legislației existente în domeniul sănătății și al protecției muncii prin urgentarea și întărirea aplicării ei, prin oferirea unei orientări pentru a ajuta întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii, să respecte legislația existenta, prin îmbunătățirea formării profesionale în sănătate și protecția muncii și prin promovarea de măsuri pentru reducerea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale în sectoarele care, prin tradiție, au un risc mare.
Situația actuala
În ultimii ani în România s-au înregistrat evolutii pozitive în dezvoltarea parteneriatului social, fiind creat cadrul instituțional și legislativ adecvat pentru participarea asociațiilor patronale și a organizațiilor sindicale la luarea deciziilor în domeniul economico-social.
Astfel, în vederea institutionalizarii dialogului social la toate nivelurile, prin
Legea nr. 109/1997
a fost înființat Consiliul Economic și Social, organism tripartit cu rol consultativ în stabilirea politicii economice și sociale, având ca obiective majore realizarea dialogului social dintre Guvern, sindicate și patronat, precum și asigurarea climatului de pace socială, pentru a media starile conflictuale intervenite între partenerii sociali.
Institutionalizarea dialogului social în domeniul ocupării și formării profesionale constituie și unul dintre obiectivele principale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție publică de interes național care funcționează, conform
Legii nr. 145/1998 , cu modificările și completările ulterioare, în sistem tripartit, fiind condusă de un consiliu de administrație alcătuit din reprezentanți ai Guvernului, precum și ai asociațiilor patronale și ai organizațiilor sindicale, reprezentative la nivel național.
În ansamblu, cadrul legal ce reglementează raporturile de muncă dintre angajator și angajat este stabilit prin Codul muncii, cu amendamentele ulterioare, conform căruia angajarea se face prin contracte individuale de muncă încheiate pe perioada nedeterminată sau determinata. De asemenea, munca poate fi prestată și prin convenții civile de prestări de servicii, în condițiile prevăzute de
Legea nr. 130/1999
privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în munca. În scopul asigurării protecției angajatului, atât Codul muncii, cat și contractul colectiv de muncă la nivel național pe anul 2001-2002, încheiat în temeiul
Legii nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă, obliga părțile să respecte, la încheierea contractului individual de muncă, unele clauze minimale privind: părțile contractante, durata și locul muncii, condițiile de încadrare (norma întreaga, fracțiuni de norma), condițiile de muncă, salarizarea, durata concediului de odihnă anual, precum și, după caz, concediul suplimentar, obligațiile generale ale părților.
Cadrul legal în vigoare permite părților ca, prin acordul lor, sa modifice contractul individual de muncă în ceea ce privește felul muncii, locul muncii și drepturile salariale.
Totodată părțile contractante vor asigura includerea în contractele colective de muncă a măsurilor prevăzute de
Legea protecției muncii nr. 90/1996 , care prevede clauze referitoare la protecția muncii, asigurând prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale ce pot interveni pe parcursul derulării contractului. Desfășurarea activităților de producție sau de prestări de servicii este condiționată de obținerea autorizației de funcționare din punct de vedere al protecției muncii, emisă de inspectoratele teritoriale de muncă. Angajatorul trebuie să stabilească măsurile tehnice, sanitare și organizatorice de protecție a muncii, corespunzător condițiilor de muncă și factorilor de mediu specifici unității.
Un pas important în domeniu a fost realizat prin reglementarea măsurilor de protecție a persoanelor încadrate în munca ( Legea nr. 130/1999 ), precum și prin înființarea și organizarea, conform
Legii nr. 108/1999 , a Inspecției Muncii, ca organism aflat în subordinea și coordonarea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, care are ca obiectiv principal controlul aplicării prevederilor legale referitoare la relațiile de muncă, la securitatea și sănătatea în munca, la protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și a prevederilor legale referitoare la asigurările sociale.
Conflictele dintre salariați și angajatorii la care sunt încadrați, cu privire la interesele cu caracter profesional, social și economic ori la drepturile rezultate din desfășurarea raporturilor de muncă, sunt conflicte de drepturi și se soluționează, potrivit
Legii nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, prin consiliere, mediere sau arbitraj ori, după caz, de către tribunalele muncii.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a dezvoltat un parteneriat cu Ministerul Sănătății și Familiei pe durata a 3 ani (2001-2003), asigurând cadrul legislativ și organizatoric pentru participarea activa a partenerilor sociali la aprecierea calității locurilor de muncă și evaluarea condițiilor de muncă ( Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
Hotărârea Guvernului nr. 261/2001
privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, modificată și completată prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.337/2001 ). Acest cadru legislativ asigura o noua abordare a organizării muncii prin trecerea de la clasificarea muncii exclusiv pe parametrii mediului de muncă (grupa I și grupa II de muncă) la un sistem de apreciere a oportunității de pensionare focalizat pe parametrii de sănătate și adaptabilitate a forței de muncă, atât individual, cat și în ansamblul ei. Noul sistem obliga angajatorii sa dezvolte politici de adaptabilitate a întreprinderii la caracteristicile forței de muncă prin măsuri eșalonate pe o perioadă de 6 ani, de la introducerea noilor tehnologii până la sisteme de protecție individuală și colectivă.
Ministerul Sănătății și Familiei elaborează, în cadrul programului comunitar de sănătate publică, strategii pentru implementarea cerințelor comunitare privind protejarea sănătății față de agenții periculosi de la locul de muncă și prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali. Până la sfârșitul anului 2002 se va finaliza sinteza naționala privind starea de sănătate a populației active în relație cu mediul de muncă și se va îmbunătăți modalitatea de raportare a bolilor profesionale și de comunicare a riscului. Acestea vor fi puse la dispoziție celor interesați.
În vederea unei mai bune aplicari a legislației privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, în conformitate cu prevederile comunitare în materie, în cadrul Inspecției Muncii se afla în derulare doua proiecte de înfrățire instituțională:
- Proiectul PHARE RO-9907.06 - "Conceperea unui sistem de protecție pentru lucrătorii expusi la agenți periculosi la locul de muncă", în colaborare cu Ministerul Angajării și Solidarității din Franța (iulie 2001-octombrie 2002);
- Proiectul PHARE Consensus III RO-IB 99 CO 01 - "Întărirea capacității administrative a Inspecției Muncii", în colaborare cu Autoritatea Mediului de Muncă din Suedia.
Obiective
● Perfecționarea cadrului juridic în domeniul legislației muncii
● Protejarea sănătății și securității angajaților, prin:
- adoptarea Legii asigurărilor împotriva accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
- dezvoltarea unei rețele de laboratoare pentru testarea și controlul echipamentelor de lucru
● Permanentizarea dialogului trimestrial cu partenerii sociali pe probleme privind inspecția muncii, prevăzută în cadrul acordului social pentru anul 2002, încheiat între Guvernul României, asociațiile patronale și organizațiile sindicale
● Asistarea întreprinderilor pentru modernizarea locurilor de muncă prin creșterea calității echipamentelor de lucru și îmbunătățirea proceselor tehnologice.
Măsuri
1. Adoptarea noului cod al muncii, care va introduce noi forme de muncă
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
2. Aplicarea prevederilor noului cod al muncii referitoare la programul de lucru flexibil, la normele parțiale de muncă, la formele de muncă externalizata (la domiciliu) și la formarea profesională la locul de muncă - ucenicia.
Instituții responsabile: partenerii sociali
3. În scopul protejării sănătății și securității în munca se vor lua măsuri de monitorizare a rețelei de organisme și laboratoare recunoscute de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, în vederea certificării calității din punct de vedere al securității muncii a echipamentelor tehnice, individuale de protecție și de lucru, potrivit prevederilor
Legii nr. 90/1996 , republicată.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Sănătății și Familiei
4. Armonizarea legislației naționale cu legislația UE în domeniul medicinei muncii, privitor la protecția angajaților în cazul unor riscuri de expunere la substanțe toxice, cancerigene, azbest, clorura de vinil, poluare sonica, prezente în mediul de muncă
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale - Inspecția Muncii și Ministerul Sănătății și Familiei
5. În domeniul sănătății și securității în munca se va derula, în perioada 2003-2004, un proiect PHARE ce are ca obiectiv creșterea eficientei sistemului de supraveghere și control al bolilor profesionale, bolilor legate de profesie, incidentelor de muncă datorate riscului profesional
Instituția responsabilă: Ministerul Sănătății și Familiei
6. Înființarea primului centru-pilot din România privind evaluarea riscurilor la personalul medico-sanitar din spitale
Instituția responsabilă: Ministerul Sănătății și Familiei
7. Furnizarea de consultanța și pregătire de specialitate privind organizarea și modernizarea locurilor de muncă și îmbunătățirea proceselor tehnologice
Instituția responsabilă: Ministerul Industriei și Resurselor - Institutul de Management și Informatica.
Linia directoare 15 - Sprijinirea adaptabilitatii ca o componenta a învățării continue
Pentru a perfectiona nivelul competentei din cadrul întreprinderilor ca o componenta-cheie a învățării continue, partenerii sociali sunt invitați, la toate nivelurile relevante, sa încheie acorduri, atunci când este cazul, cu privire la formarea continua, pentru a facilita adaptabilitatea și inovatia, mai ales în domeniul tehnologiei informatice și al comunicării. În acest context vor trebui stabilite condițiile de acordare pentru lucrator a posibilității de a dobândi cunoștințe de informatica până în anul 2003.
Situația actuala
În aceasta etapa de tranzitie economia României trebuie să se adapteze, în toate sectoarele de activitate, pentru a deveni și a se menține competitivă. În acest context parteneriatul social devine o modalitate eficienta de a asigura modernizarea și diversificarea activităților economice.
De asemenea, modernizarea și retehnologizarea proceselor de producție duc, pe de o parte, la creșterea calității produselor și serviciilor, precum și la necesitatea actualizării competentelor pentru păstrarea locului de muncă și dezvoltarea carierei. Formarea continua se impune ca o necesitate, ca urmare a progresului tehnic caracterizat prin modernizarea utilajelor și tehnologiilor.
Pentru a răspunde provocarilor unei economii bazate pe competente, pe cunoaștere și tehnologie înaltă, este necesar ca partenerii sociali să își asume un rol important în formarea inițială și continua.
Atât unitățile de învățământ profesional și tehnic, cat și furnizorii de formare profesională, mai ales agenții economici, cu sprijinul partenerilor sociali, devin centre de formare continua.
Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA), autoritate administrativă autonomă, organizată în sistem tripartit, asigura parteneriatul în activitatea de formare profesională continua (a adulților), având rol consultativ în promovarea politicilor și strategiilor din acest domeniu.
Consiliul Național pentru Standarde Ocupationale (COSA), organism administrat tripartit, are ca obiectiv realizarea unui cadru organizatoric care să permită evaluarea și certificarea forței de muncă pregătite pe baza standardelor ocupationale, inclusiv evaluarea competentelor dobândite pe cale nonformala și informala, altele decât cele echivalente cu calificări profesionale organizate prin sistemul educațional, care permit continuarea studiilor pentru obținerea unei diplome educaționale.
Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), instituție publică de interes național, cu conducere tripartita, organizează și coordonează activitatea de ocupare și formare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
De asemenea, la nivelul fiecărui județ sunt organizate și funcționează structuri consultative tripartite - comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social, care au rolul de a facilita și de a media cooperarea dintre instituțiile de învățământ profesional și tehnic și partenerii sociali. Aceste structuri consultative au un rol important în adaptarea ofertei educaționale la piața locală și regionala a muncii, prin avizarea anuală a planurilor de școlarizare din învățământul profesional și tehnic de la nivelul fiecărui județ.
Institutul Național de Statistica a realizat, cu sprijinul Programului PHARE RO 9703 - "Statistica", ancheta privind formarea profesională continua în România (FOR-PRO), având ca perioada de referința anul 1999. Esantionul, reprezentativ la nivel național și pe principalele activități economice, a fost reprezentat de aproximativ 6.500 de întreprinderi cu cel puțin 10 angajați. Din totalul întreprinderilor cu cel puțin 10 angajați au avut programe de formare profesională continua (FPC) doar 11%, majoritatea recurgand la alte modalități de asigurare a calificării angajaților. Astfel, 63,5% din categoria celor din urma au preferat sa angajeze personal deja calificat, în locul organizării unor programe proprii de pregătire a celor angajați.
Analizandu-se distribuția întreprinderilor după numărul de angajați, s-a constatat ca ponderea celor care au oferit formare profesională continua crește spectaculos în funcție de mărimea întreprinderii. Astfel, dacă dintre întreprinderile mici, cele cu 10-19 angajați au oferit formare profesională continua în anul 1999 numai 7%, proporția s-a ridicat la 38,2% pentru cele mari, ajungând la aproape două treimi (64,1%) în cazul unităților cu 1.000 de angajați și peste. Rezultă ca marile întreprinderi acorda o atenție mare formării profesionale continue, acest lucru datorandu-se în primul rând potențialului economic.
Distribuția întreprinderilor după oferta de formare profesională
continua, pe clase de mărime, în anul 1999
- % -
┌─────────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────┐
│
│
Întreprinderi care
│
Întreprinderi care
│
│
Număr de angajați
│
au oferit formare
│ nu au oferit formare │
│
│
profesională
│
profesională
│
│
│
continua
│
continua
│
├─────────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────┤
│
TOTAL:
│
11,0
│
89,0
│
│
Întreprinderi mici cu
│
│
│
│
10-49 angajați
│
7,7
│
92,3
│
│
Întreprinderi mijlocii cu
│
│
│
│
50-249 angajați
│
13,1
│
86,9
│
│
Întreprinderi mari cu
│
│
│
│
peste 250 angajați
│
38,2
│
61,8
│
└─────────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────┘
Sursa: Institutul Național de Statistica
Oferta de formare profesională s-a constituit din cursuri și alte forme de pregătire, cum ar fi: instruire directa la locul de muncă, participarea la cercuri de pregătire, târguri, seminarii, autoinstruire.
Pregătirea angajaților a avut ca obiect de studiu tematici din diferite domenii: limbi străine, comerț și marketing, contabilitate, finanțe, bănci, asigurări, management, administrație, secretariat, dezvoltarea aptitudinilor personale, utilizarea calculatorului și procesare de date, îmbunătățirea activității desfășurate la locul de muncă, inginerie etc. Mai mult de jumătate (58%) din cursurile interne și/sau externe s-a desfășurat în cadrul programului normal de lucru.
Rata globală de acces la cursurile de formare profesională continua (reprezentând ponderea participanților la cursuri în totalul angajaților din toate întreprinderile care au format obiectul anchetei) a fost pe ansamblu de 7,6%. Rata globală de acces la cursurile de formare profesională continua al femeilor depășește pe cea corespunzătoare bărbaților pentru unele activități economice.
Din punct de vedere al costului mediu pe participant, studiul a relevat ca acesta a fost mai mare în întreprinderile mici și mijlocii și sub medie în întreprinderile mari și foarte mari.
Rata de acces la cursurile de formare profesională continua (reprezentând ponderea participanților la cursuri în totalul angajaților din întreprinderile care au oferit cursuri) a fost în anul 1999 de 20,2%.
Din totalul întreprinderilor cu cel puțin 10 angajați, care au format obiectul anchetei, 89% nu au oferit în cursul anului 1999 nici o formă de pregătire angajaților, motivul invocat cel mai frecvent (77,5% din totalul întreprinderilor care nu au oferit formare profesională continua) a fost cel referitor la faptul ca nivelul actual de cunoștințe al angajaților corespunde nevoilor unității. Aproape două treimi (63,5%) din întreprinderi au preferat sa recruteze personal deja calificat în loc sa consume din resursele financiare proprii pentru calificarea de personal, iar 29,3% au fost întreprinderile care nu au oferit formare profesională continua din cauza costurilor ridicate pe care le presupune instruirea angajaților.
În
Ordonanța Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesională a adulților se prevede că angajatorii vor lua toate măsurile pentru a asigura condiții salariaților pentru a avea acces periodic la formare profesională. Drepturile și obligațiile ce revin angajatorilor și salariaților în perioada în care salariații sunt cuprinși în cursuri de formare profesională vor fi prevăzute în contractul colectiv sau, după caz, în contractul individual de muncă.
Dreptul la formare profesională al salariaților se regaseste în contractul colectiv de muncă unic la nivel național nr. 54.171/2001, încheiat pentru anii 2001-2002. La capitolul "Formarea profesională" părțile convin asupra necesității și obligativitatii perfecționării profesionale a tuturor categoriilor de salariați și sunt stipulate prevederi minime de care se va tine seama la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, și anume:
a) identificarea posturilor pentru care este necesară formarea profesională, căile de realizare, adoptarea programului anual și controlul aplicării acestuia se vor face de comun acord de către sindicat și patron; cheltuielile pentru activitatea de formare profesională a salariaților se suporta de unități;
b) sindicatul va participa, prin împuterniciții săi, la orice formă de examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unității;
c) în cazul în care unitatea urmează să își schimbe parțial sau total profilul de activitate, va informa și va consulta sindicatul cu cel puțin două luni înainte de aplicarea măsurii și va oferi propriilor salariați posibilitatea de a se califica sau de a se recalifica înainte de a apela la angajari de forta de muncă din afară;
d) în cazul în care un salariat identifica un curs de formare profesională pe care ar dori sa îl urmeze, organizat de un terț, patronul va analiza cererea împreună cu sindicatul, rămânând la aprecierea patronului dacă și în ce condiții va suporta contravaloarea cursului;
e) salariații care au încheiat acte adiționale la contractul individual de muncă în vederea formării profesionale vor putea fi obligați sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.
Obiective
● Creșterea gradului de implicare a partenerilor sociali, îndeosebi a asociațiilor patronale pentru:
- anticiparea necesarului de competente, corespunzător modificărilor care se previzioneaza în sfera ocupationala, ca urmare a evoluției tehnologiilor și organizării muncii;
- identificarea nevoilor de formare pentru asigurarea necesarului de competente pentru persoanele angajate, dar și pentru persoanele care urmează să fie disponibilizate ca efect al restructurării agenților economici;
- asigurarea calității furnizorilor de formare (elaborarea standardelor ocupationale, autorizarea programelor de formare, evaluarea rezultatelor formării);
- facilitarea organizării unor stagii de instruire practica la agenții economici pentru programe organizate de diferiți furnizori de formare profesională.
● Extinderea parteneriatului prin atragerea altor potențiali parteneri interesați de formarea profesională sau care își pot aduce o contribuție la perfecționarea sistemului de formare profesională: asociații profesionale, comunități locale, institute de cercetare, organizații neguvernamentale
● Perfecționarea cadrului legislativ și instituțional pentru promovarea parteneriatului în formarea profesională inițială și formarea profesională continua
● Asigurarea forței de muncă bine pregătite profesional, capabilă sa folosească tehnologia moderna și, în special, cea informatica
● În cadrul programelor de restructurare a diferitelor sectoare industriale se va asigura includerea formării profesionale a salariaților în acordurile dintre partenerii sociali.
Măsuri
● Crearea cadrului instituțional și juridic prin modificarea și completarea legislației care reglementează parteneriatul social în activitatea de formare profesională continua (vezi linia directoare 4)
● Elaborarea unui nou cod al muncii care să conțină un titlu referitor la formarea profesională, care va stipula obligativitatea angajatorilor din sectorul public și privat de a elabora împreună cu sindicatele planuri anuale de formare profesională prin care se va da posibilitatea salariaților sa participe la diferite forme de pregătire profesională
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Elaborarea unor programe de formare destinate partenerilor sociali, care să permită constientizarea rolului lor în identificarea nevoilor de formare și pentru a dobândi competentele necesare în vederea îndeplinirii acestui rol
Instituții responsabile: Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, asociațiile patronale
● Constituirea unor organisme permanente (patronale, patronal-sindicale, tripartite sau pluripartite), cu obiective bine definite, care să prezinte periodic factorilor interesați rezultatele obținute
Instituțiile responsabile: asociațiile patronale și organizațiile sindicale
● Orientarea programelor de cercetare-dezvoltare ale institutelor de cercetare, Institutului Național de Statistica etc. asupra problematicilor formării, inclusiv privind realizarea unor cercetări statistice dedicate formării profesionale în întreprindere
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Institutul Național de Statistica
● În cadrul programelor de restructurare a diferitelor sectoare industriale se va asigura includerea formării profesionale a salariaților în acordurile dintre partenerii sociali
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Industriei și Resurselor - Centrul de Productivitate și Calitate, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă și partenerii sociali
● În vederea materializarii prevederilor conținute în cap. 7 "Formare profesională", din contractul colectiv de muncă unic la nivel național, încheiat pe anii 2001-2002, partenerii sociali vor stabili prin contractele colective la nivel de ramura și unitate și prin protocoale măsuri concrete de formare profesională a salariaților, precum și a persoanelor care urmează să fie disponibilizate ca urmare a măsurilor de restructurare.
De exemplu: Compania Naționala "Posta Română - S.A.", care are în prezent 35.000 de angajați, și-a stabilit în planul de dezvoltare pentru anul 2002 informatizarea unui număr de 367 de oficii. Pentru realizarea acestui obiectiv Federația Sindicatelor "Posta Română" a încheiat un protocol cu Compania Naționala "Posta Română - S.A.", prin care se stabilesc pentru anul 2002 măsuri concrete de pregătire profesională a salariaților care vor lucra în aceste oficii, atât din mediul rural, cat și din mediul urban. Prima etapa de pregătire profesională s-a desfășurat în perioada 8-12 aprilie 2002 și se adresează salariaților din mediul rural. Etapa a doua se desfășoară în perioada mai-iunie și se adresează tuturor salariaților care își desfășoară activitatea în tranzitele județene, centrele de tranzit regionale, oficiile poștale rurale mecanizate și oficiile poștale informatizate. A treia etapa, care se va finaliza până la sfârșitul anului 2002, se adresează salariaților care vor fi implicați în dezvoltarea de servicii financiare electronice.
Instituțiile responsabile: partenerii sociali
● Organizarea unui centru de training pentru promovarea exportului în întreprinderile din industria ușoară. Instruirea vizează și pregătirea în domeniul marketingului electronic, dar și instruirea în domeniul proiectării prin utilizarea programelor CAD-CAM, precum și în domeniul "controling"-ului (proiectarea și urmărirea costurilor) prin utilizarea unui software specializat (EXPLA)
Instituția responsabilă: Federația Patronala a Industriei Ușoare
● Confederatia Naționala a Patronatului Roman (CNPR) își propune realizarea în anul 2002 a încă doua centre de evaluare a competentelor profesionale dobândite în sistem informal, după modelul CEVO-TRANS (Centrul pentru Evaluarea Ocupationala în Transporturi) deja existent. Cele doua centre vor viza domeniul construcțiilor (în cooperare cu ARACO - Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții) și domeniul turismului (în cooperare cu FPT - Federația Patronala din Turism)
Instituțiile responsabile: Confederatia Naționala a Patronatului Roman, Asociația Română a Antreprenorilor din Construcții și Federația Patronala din Turism
3.4. Pilonul IV - Asigurarea egalității de sanse între femei și bărbați
Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 își propune promovarea egalității de sanse între femei și bărbați. În acest sens Ministerul Muncii și Solidarității Sociale derulează acțiuni și măsuri în vederea realizării acestui obiectiv, în cooperare cu alte instituții, partenerii sociali și cu reprezentanții societății civile.
Legislația naționala este, în general, armonizata cu acquisul comunitar din punctul de vedere al prevederilor referitoare la egalitatea de sanse.
Prima lege din România având reglementări explicite în acest domeniu este
Legea nr. 202/2002
privind egalitatea de sanse între femei și bărbați, care a fost initiata și promovata de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Actul normativ conține prevederi privind plata egala pentru munca de valoare egala, măsuri concrete de protecție a angajaților împotriva unor concedieri, ca reactie a angajatorului la o plângere privind discriminarea pe bază de sex, obligații ale angajatorilor de a aduce la cunoștința angajaților prevederile legii.
Mecanismul național în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați funcționează prin colaborarea dintre Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Direcția pentru egalitatea de sanse între femei și bărbați din cadrul Direcției generale forta de muncă, Comisia consultativa interministeriala în domeniul egalității de sanse între bărbați și femei (CODES), Comisia pentru egalitate de sanse între femei și bărbați din cadrul Consiliului Economic și Social, Subcomisia pentru oportunitati egale din cadrul Comisiei pentru integrare europeană a Parlamentului României și reprezentanții partenerilor sociali.
Principalele obiective privind implementarea pilonului IV în vederea asigurării egalității de sanse între femei și bărbați sunt:
● informarea și formarea angajaților, patronilor, sindicatelor, precum și a funcționarilor publici cu responsabilități în aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare referitor la egalitatea de sanse între femei și bărbați;
● consolidarea mecanismelor de consultare între asociațiile patronale, organizațiile sindicale și CODES;
● stimularea creșterii gradului de ocupare a femeilor;
● evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferențelor de remunerare dintre bărbați și femei;
● împărțirea responsabilităților în familie pentru creșterea și îngrijirea copiilor și rezolvarea problemelor gospodărești;
● reintegrarea profesională după o absenta datorată creșterii și îngrijirii copiilor.
Linia directoare 16 - Abordarea integrată a egalității de sanse între femei și bărbați pentru toți cei patru piloni
Statele membre vor adopta o abordare politica urmărind integrarea egalității de sanse între femei și bărbați în aplicarea măsurilor propuse pentru cei patru piloni ai liniilor directoare:
- prin dezvoltarea și consolidarea sistemelor de consultare cu organismele cu atribuții în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați;
- prin aplicarea de proceduri de evaluare a impactului fiecărei linii directoare asupra egalității de sanse între femei și bărbați;
- prin definirea de indicatori de măsurare a progresului înregistrat în ceea ce privește egalitatea sanselor în cazul fiecărei linii directoare.
Situația actuala
Pentru prima data după anul 1990, Guvernul și-a propus crearea unui sistem real și eficient de realizare a egalității de sanse între femei și bărbați în toate domeniile vieții publice.
Mecanismul național în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați nu este suficient dezvoltat, comparativ cu situația din tari cu o tradiție mai îndelungată în domeniu. Astfel, în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, în luna octombrie 1995 a fost creata o structura pentru promovarea egalității de sanse între femei și bărbați, prin care s-a initiat procesul de identificare a problemelor prioritare ce pot afecta negativ condiția socială a femeii, precum și de stabilire a strategiilor pentru eliminarea acestora. În prezent Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prin Direcția pentru egalitate de sanse între femei și bărbați din cadrul Direcției generale forta de muncă, are atribuții privind elaborarea de acte normative, politici, programe și planuri naționale în domeniul egalității de sanse pe piața muncii, în colaborare cu alte ministere și organisme.
În vederea abordarii integrate a egalității de sanse între femei și bărbați în toate domeniile de activitate economică, la inițiativa Ministerului Muncii și Solidarității Sociale a fost constituită, prin
Hotărârea Guvernului nr. 967/1999 , Comisia consultativa interministeriala în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați (CODES). Aceasta are rolul de a veghea asupra aplicării principiului egalității de sanse între femei și bărbați, de a identifica și de a defini probleme determinate de raporturile femei-bărbați și de a integra perspectiva de gen în politicile și programele sectoriale.
De asemenea, Planul național de acțiune pentru egalitatea de sanse între femei și bărbați, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.273/2000 , sintetizeaza liniile directoare ale unei strategii naționale pentru sprijinirea respectării principiului egalității între sexe și de promovare a participării femeilor la viața socială, în toate domeniile de activitate. Astfel, se recunoaște, ca o necesitate contemporana și ca o condiție esențială a progresului, participarea socială deplina a femeilor și bărbaților în calitate de parteneri egali.
Consiliul Economic și Social, organism de consultare tripartit, a înființat în anul 2000 Comisia pentru egalitate de sanse între femei și bărbați, în scopul de a supune dezbaterii reprezentanților organizațiilor sindicale, asociațiilor patronale și Guvernului proiecte de lege cu relevanta pentru acest domeniu.
Legislația naționala, din punctul de vedere al prevederilor referitoare la egalitatea de sanse, este în general în concordanta cu acquisul comunitar; se remarca însă lipsa monitorizarii acestei legislații prin instituțiile specializate. Codul muncii menționează dreptul la munca al tuturor cetățenilor, precum și asigurarea afirmarii femeii în condiții de deplina egalitate socială cu bărbatul, beneficiind, la munca egala cu acesta, de o retributie egala, precum și de măsuri speciale de ocrotire.
Aplicarea principiului salarizarii egale între femei și bărbați, interzicerea discriminarii, implicit și pe bază de sex, în relațiile de muncă și aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în privinta accesului la angajare, formare profesională, promovare și a condițiilor de muncă se regăsesc în unele prevederi din: Constituție, Codul muncii,
Legea salarizarii nr. 14/1991 ,
Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publică, cu modificările și completările ulterioare, în contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2001-2002 și
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 48/2002 .
Prima lege din România având reglementări explicite în acest domeniu este
Legea nr. 202/2002
privind egalitatea de sanse între femei și bărbați care a fost initiata de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Acest act normativ conține prevederi privind plata egala pentru munca de valoare egala, măsuri concrete de protecție a angajaților împotriva unor concedieri, ca reactie a angajatorului la o plângere privind discriminarea pe bază de sex, obligații ale angajatorilor de a aduce la cunoștința angajaților prevederile legii. De asemenea, prin lege se va asigura deplina aplicare a principiului egalității de tratament privind accesul la angajare, formare profesională, promovare și condiții de muncă. Persoanelor care se adresează justiției în baza acestei legi, iar justiția decide ca au fost supuse unor discriminări cu privire la sansele formării, perfecționării și/sau reconversiei profesionale ori promovării în munca, salarizarii pentru munca prestată sau au fost hartuite sexual la locul de muncă, li se vor acorda despăgubiri, iar faptuitorii vor fi amendati contraventional.
Obiective
● Informarea și formarea angajaților, a patronilor, a sindicatelor, precum și a funcționarilor publici cu responsabilități în aplicarea prevederilor legislației naționale și comunitare referitor la egalitatea de sanse între femei și bărbați
● Monitorizarea aplicării principiului egalității de tratament între bărbați și femei în privinta accesului la angajare, formare profesională și promovare, a condițiilor de muncă prin Agenția Naționala pentru Egalitatea de Sanse, organism de promovare a principiului egalității de tratament între bărbați și femei, coordonat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Consolidarea mecanismelor de consultare între asociațiile patronale, organizațiile sindicale și CODES.
Măsuri
● Elaborarea și aplicarea Programului național de acțiuni concrete la nivel sectorial de către Comisia consultativa interministeriala în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați (CODES), de aplicare a Planului național de acțiune pentru egalitatea de sanse între femei și bărbați
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, împreună cu ministerele reprezentate în CODES
● Aplicarea Ordinului ministrului muncii și solidarității sociale de informare a angajaților din sistemul ministerului și a unor reprezentanți ai angajatorilor, precum și a altor funcționari publici cu responsabilități în domeniul aplicării legislației muncii cu privire la egalitatea de sanse și de tratament între femei și bărbați
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Înființarea Agentiei Naționale pentru Egalitatea de Sanse
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (termen: 2004)
● Elaborarea de studii privind impactul diferit asupra femeilor și bărbaților angajați al prevederilor legislative din domeniul muncii
Instituția responsabilă: Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale - INCSDMPS București
● Elaborarea unui instrument de evaluare a impactului măsurilor relevante propuse în cadrul fiecărei linii directoare asupra egalității de sanse între femei și bărbați
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale - INCSDMPS București
● Participarea constanta la toate reuniunile CODES a reprezentanților asociațiilor patronale și ai organizațiilor sindicale
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și partenerii sociali
● Elaborarea unor studii privind asigurarea sanselor egale în formarea profesională inițială prin accesul la programele de pregătire, adecvarea continuturilor pregătirii profesionale, individualizarea programelor de pregătire în funcție de nevoile de dezvoltare personală și profesională, adecvarea continuturilor și a administrării probelor de evaluare în cadrul procesului de certificare a pregătirii profesionale
Instituțiile responsabile: Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației
Linia directoare 17 - Reducerea discrepantelor dintre cele doua sexe pe piața muncii
Împreună cu partenerii sociali statele membre:
- își vor intensifica eforturile de reducere a diferențelor dintre rata somajului la femei și la bărbați prin susținerea activa a creșterii gradului de ocupare a femeilor și vor lua în considerare stabilirea unor obiective naționale în conformitate cu obiectivele enunțate în concluziile Consiliului European de la Lisabona;
- vor lua măsuri pentru a se ajunge la o reprezentare echilibrata a femeilor și bărbaților în toate sectoarele de activitate și în toate profesiile;
- vor adopta măsuri pozitive pentru promovarea unei remunerari egale pentru o munca egala sau pentru o munca de valoare echivalenta și pentru a se reduce diferențele de venit între femei și bărbați:
a) atât în sectorul public, cat și în cel privat, trebuie să se întreprindă acțiuni în vederea eliminării diferențelor de remunerare între bărbați și femei;
b) trebuie identificat și corectat impactul politicilor asupra diferențelor de remunerare între bărbați și femei;
- vor lua în considerare utilizarea tot mai frecventa a măsurilor care au în vedere promovarea femeilor, în vederea reducerii inegalitatilor dintre femei și bărbați.
Situația actuala
Reducerea discrepantelor dintre cele doua sexe pe piața muncii și realizarea egalității de tratament a angajaților femei și bărbați contribuie la creșterea coeziunii sociale, la performanta economică și la dezvoltarea sectoarelor de activitate ale economiei naționale.
În România coeziunea socială este văzută ca un factor stabilizator, un sistem de combatere a saraciei, a excluderii sociale, de imbunatatire a calității vieții tuturor membrilor societății.
Procesul de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, în domeniul muncii și solidarității sociale, prin documentele elaborate și angajamentele asumate urmărește armonizarea deplina a legislației naționale cu prevederile legislative comunitare din domeniul coeziunii economice și sociale.
Astfel, prin Programul Național de Aderare a României la Uniunea Europeană 2001, Programul Economic de Preaderare 2001, precum și în Documentul de poziție pentru capitolul 13 de negocieri - "Politica socială și ocuparea forței de muncă", România și-a asumat angajamente ce au ca obiectiv modernizarea cadrului legislativ și instituțional în domeniile raporturilor individuale și colective de muncă, ocupării forței de muncă și formării profesionale, asigurărilor sociale și asistenței sociale, dialogului social, sănătății și securității la locul de muncă, precum și al egalității de sanse și tratament pe piața muncii.
Deși legislația naționala conține prevederi exprese referitoare la aplicarea principiului tratamentului egal al femeilor și bărbaților, ce se regăsesc în Constituție, Codul muncii,
Legea salarizarii nr. 14/1991 ,
Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publică, în Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2001-2002 sau
Legea nr. 48/2002
pentru aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, se menține atât tendinta de ocupare a femeilor preponderent în sectoare cu salarii mai mici, cat și participarea lor redusă în funcții de conducere și decizie.
Tratamentul diferit al femeilor și bărbaților se analizează și prin prisma implicarii celor două sexe în viața socială, fenomen descris periodic în rapoartele naționale privind dezvoltarea umană, elaborate sub coordonarea PNUD de către specialiști români în domeniu. Din anul 1995 se calculează și un indice al participării femeilor în raport cu bărbații la activitățile economice și sociale.
Dimensiunea participării femeilor în raport cu bărbații
la activitățile economice și sociale
┌───────────────────────────────────────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│
│ 1995 │ 1996 │ 1997
│ 1998
│ 1999
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Femei - înalți funcționari și manageri │ 28,2 │ 29,1 │
26
│ 24,2
│ 26,3
│
│la societăți comerciale din total
│
│
│
│
│
│
│categorie (%)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Femei din populația totală (%)
│ 51
│ 51
│
51
│ 51,1
│ 51,1
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Femei din populația civilă activa (%)
│ 46,3 │ 47
│
46,5│ 47,2
│ 48
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Venit mediu al salariaților femei fața │ 79,2 │ 80,8 │
74,5│ 78,5
│ 81,9
│
│de salariații bărbați (exclusiv
│
│
│
│
│
│
│agricultura) (%)
│
│
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Indicele participării femeilor la viața│0,397 │0,421 │0,409
│0,405
│0,412
│
│socială
│
│
│
│
│
│
└───────────────────────────────────────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Sursa: PNUD - Rapoartele naționale privind dezvoltarea umană
În clasificarea țărilor, în raport de indicele participării femeilor la viața socială, România se situeaza pe o poziție inferioară atât față de tari cu o economie dezvoltata, cat și față de tari candidate la aderare. Procentul de femei înalți funcționari sau manageri la societăți comerciale este în medie de 26% față de circa 30%, cat este valoarea pentru tari membre ale UE. Venitul femeilor din România reprezintă, în medie, 82% din cel al bărbaților. Prin urmare, accesul femeilor la poziții și funcții mai bine retribuite, creșterea procentului de femei ocupate, precum și mărirea procentului de femei parlamentari vor conduce la creșterea indicelui participării femeilor la viața socială.
În perioada 1994-1998 s-au înregistrat modificări ale raportului dintre salariile femeilor și bărbaților, pe ramuri de activitate, unele cu tendinte de creștere, altele de scădere. Astfel, în cadrul activităților financiare, bancare și de asigurări, în care femeile sunt predominante (70,2%), acest raport a crescut de la 72% (în 1994) la 91% (în 1998) în favoarea salarizarii femeilor ocupate în aceasta activitate. În schimb, în administrația publică raportul între salariile medii ale femeilor și bărbaților s-a redus de la 85% în 1994 la 78% în anul 1998.
Salariul brut realizat de femei, ca raport față de salariul brut
realizat de bărbați, pe categorii de activități
%
┌───────────────────────────────────────┬──────┬──────┬───────┬───────┬───────┐
│
Activitatea
│ 1994 │ 1995 │ 1996
│ 1997
│ 1998
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Silvicultura
│
97
│
94
│
86
│
87
│
89
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Agricultura
│
95
│
95
│
92
│
98
│
102
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Posta și telecomunicații
│
91
│
98
│
88
│
86
│
89
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Tranzacții imobiliare
│
91
│
89
│
89
│
88
│
93
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Sănătate și asistența socială
│
90
│
91
│
85
│
86
│
87
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Construcții
│
87
│
89
│
90
│
89
│
95
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Comerț
│
87
│
85
│
85
│
75
│
80
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Transport și depozitare
│
87
│
85
│
88
│
84
│
91
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Învățământ
│
86
│
87
│
85
│
91
│
87
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Administrație publică
│
85
│
82
│
83
│
89
│
78
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Hoteluri și restaurante
│
79
│
77
│
79
│
74
│
74
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Industrie
│
74
│
76
│
75
│
71
│
71
│
├───────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼───────┼───────┤
│Activități financiare, bancare și de
│
72
│
93
│
98
│
90
│
91
│
│asigurări
│
│
│
│
│
│
└───────────────────────────────────────┴──────┴──────┴───────┴───────┴───────┘
Sursa: Institutul Național de Statistica, Ancheta privind repartizarea salariaților și salariile, pe ocupații, în luna octombrie a fiecărui an.
În ceea ce privește somajul feminin, acesta a cunoscut în perioada 1992-1998 o creștere accentuata, îndeosebi în anii 1995 și 1996, când disponibilizarile de forta de muncă au fost făcute cu precădere din rândul femeilor, vorbindu-se chiar de fenomenul "feminizarii somajului". În perioada următoare cota somajului feminin a revenit la proporții similare cu cea din rândul bărbaților și începând cu anul 1998 numărul femeilor somere a fost mai mic decât cel al bărbaților.
Obiective:
● stimularea creșterii gradului de ocupare a femeilor;
● modificarea raportului de participare a femeilor și bărbaților în sectoare de activitate economică;
● urmărirea reducerii diferențelor de venit, la munca de valoare egala, între femei și bărbați în sectorul privat;
● evaluarea impactului politicilor salariale asupra diferențelor de remunerare între bărbați și femei.
Măsuri
● Inițierea de măsuri legislative pentru sprijinirea femeilor intreprinzatoare care desfășoară sau inițiază o activitate în mediul rural
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Promovarea de programe de formare profesională pentru femei somere de lungă durata și ținere absolvente din mediul rural
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Inițierea de măsuri de stimulare a angajatorilor pentru a angaja femei și în sectoare și activități destinate tradițional bărbaților
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
● Lansarea unei analize a Clasificarii ocupatiilor din România, pentru a redenumi ocupatiile fără discriminare pe criteriu de sex (de exemplu: educatoare, femeie de serviciu)
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
● Monitorizarea participării femeilor și bărbaților în structurile decizionale din economie
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Institutul Național de Statistica
Linia directoare 18 - Reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie
Statele membre și partenerii sociali:
- vor elabora, vor aplica și vor incuraja politicile menite sa sprijine familia, incluzând servicii de îngrijire de calitate și accesibile pentru copii și alte persoane aflate în întreținere, precum și regimuri de concediu parental sau alte tipuri de concedii;
- vor lua în considerare stabilirea unui obiectiv național, în conformitate cu situația lor naționala, pentru creșterea disponibilității serviciilor de îngrijire pentru copii și alte persoane aflate în întreținere;
- vor acorda o atenție particulară femeilor și bărbaților care doresc să se reintegreze în viața activa remunerată după o perioadă de absenta și, în acest scop, vor examina mijloacele de eliminare graduala a obstacolelor din calea unei astfel de reintegrari.
Situația actuala
În România femeile și bărbații continua să aibă roluri diferite în cadrul familiei și al gospodăriei. Femeile sunt preponderent responsabile de îngrijirea casei și a familiei, de creșterea și educarea copiilor și de administrarea bugetului familiei. Aceste responsabilități sunt în proporție mai scăzută împărțite cu sotii, chiar și atunci când femeia este activa și lucrează în afară gospodăriei. Dificultățile sporesc și din cauza nivelului scăzut al bugetelor familiilor, care nu permit achiziționarea de facilități în gospodărie pentru ușurarea muncii casnice și nici folosirea unor servicii specializate. Femeile își asuma roluri și responsabilități în gospodărie, care în societățile dezvoltate sunt încredințate unui personal profesionist din sfera serviciilor. Dimensiunile reale ale muncii prestate de femei nu pot fi exact cuantificate. O dată cu schimbările economice și sociale care s-au produs recent în România au evoluat și responsabilitățile familiale, observându-se creșterea responsabilității bărbaților în viața familială.
Referitor la împărțirea responsabilităților în familie, legislația românească conține prevederi care încurajează distribuirea în mod egal a responsabilităților familiale între femei și bărbați în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copiilor, prin acordarea de concedii cu plata ambilor părinți; cu toate acestea, implicarea tatălui rămâne încă scăzută. Astfel, sunt reglementate:
- concediu și indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani și, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, acordat optional oricăruia dintre părinți, cu condiția ca acesta să fie asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat ( Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și
Legea nr. 74/1999
pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996);
- concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani, acordat optional oricăruia dintre părinți, cu condiția ca acesta să fie asigurat în sistemul de asigurări sociale de stat ( Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale);
- concediu plătit de 5 zile lucrătoare acordat tatălui copilului nou-născut, cu condiția ca acesta să fie asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat. Concediul paternal se acordă în scopul de a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea noului-născut. În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal se majorează cu 10 zile lucrătoare ( Legea concediului paternal nr. 210/1999 );
Strategia naționala în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați, care se regaseste în
Hotărârea Guvernului nr. 1.273/2000
pentru aprobarea Planului național de acțiune pentru egalitatea de sanse între femei și bărbați, cu privire la partajarea între părinți a responsabilităților familiale, prevede că o necesitate "încurajarea distribuirii în mod egal a responsabilităților în familie prin creșterea accesului la concediile parentale și stimularea bărbaților sa participe la rezolvarea problemelor familiei; respectarea principiului egalității între femei și bărbați în aplicarea politicilor familiale, prin susținerea implicarii active a bărbaților în viața de familie și prin creșterea rolului economic al femeilor; reconsiderarea conceptului referitor la familie prin multiplicarea măsurilor de protecție socială și economică a noilor tipuri de unități familiale (familii monoparentale, cupluri de uniune consensuala); reconsiderarea socială a activităților casnice și identificarea unor surse de recompensare a persoanelor (femei și bărbați) care le desfășoară".
De asemenea, în afară aspectelor de ordin legislativ, se pot menționa și alte inițiative:
a) la nivel instituțional - înființarea Centrului de Informare și Consultanța pentru Familie, care are ca obiect de activitate asigurarea respectării drepturilor membrilor familiei; printre atribuțiile sale se numara acordarea de consiliere privind egalitatea de sanse în gestionarea vieții de familie și identificarea unor măsuri privind concilierea vieții de familie cu activitatea profesională;
b) la nivelul societății civile - desfășurarea de către organizațiile neguvernamentale a unor programe care au vizat responsabilizarea bărbaților pentru viața reproductiva și viața de familie în general.
Cu privire la sistemul programelor de lucru flexibile și cu timp parțial, acesta este încă puțin aplicat atât în sectorul public, cat și în cel privat, iar unele dintre prevederile legislative în vigoare referitoare la acest aspect nu urmăresc în mod explicit concilierea muncii cu viața de familie și asigurarea egalității de sanse între femei și bărbați (tabelul nr. 1). Astfel sunt reglementate:
- acordarea de pauze în cursul programului de lucru pentru hranirea și îngrijirea copilului (Codul muncii);
- reducerea duratei normale a timpului de lucru cu doua ore zilnic pentru salariații care renunța la concediul legal pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani, fără ca aceasta să le afecteze salariul de baza și vechimea în munca, posibilitatea de a lucra cu jumătate de norma pentru femeile care au în îngrijire copii de până la 6 ani, dacă nu beneficiază de crese sau cămin, fără sa li se afecteze drepturile ce decurg din calitatea de asigurat, timpul lucrat în aceste condiții fiind considerat timp lucrat cu o norma întreaga (Codul muncii, Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2001-2002 nr. 54.171/2001);
- posibilitatea negocierii între cei care angajează și sindicate, pentru a fixa orare flexibile de lucru și modalități de aplicare a acestora; stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afectează drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă (Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2001-2002).
Strategia naționala în domeniul egalității de sanse între femei și bărbați prevede, cu privire la ocuparea femeilor cu timp parțial, ca este necesară "dezvoltarea, prin acorduri între partenerii sociali, a programelor de ocupare flexibile și cu timp parțial de lucru, la care să aibă acces egal femeile și bărbații".
Tabelul nr. 1
Distribuția populației ocupate după programul de lucru, pe
sexe și medii, în trimestrul III 2001
┌───────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│
│
Total populație
│
Program parțial
│
│
│
ocupată
│
(%)
│
├───────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│TOTAL
│
100,0
│
17,0
│
├───────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│Masculin
│
100,0
│
14,5
│
├───────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│Feminin
│
100,0
│
19,7
│────┐
├───────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│
│Mediu urban
│
100,0
│
5,5
│
│
├───────────────┼───────────────────┼───────────────────┤
│
│Mediu rural
│
100,0
│
26,6
│
│
└───────────────┴───────────────────┴───────────────────┘
│
v
┌───────────────────────────────────────────────────┐
│
Datele statistice, după cum reiese din
│
│ tabelul alăturat, releva ca femeile sunt prepon-
│
│ derente în ceea ce privește ocuparea cu
│
│ program de timp parțial.
│
│
Aceasta se datorează mai ales lipsei servi-
│
│ ciilor de îngrijire pentru copii, femeile care au │
│ în îngrijire copii optand, din necesitate, pentru │
│ un program parțial de lucru, cu remunerație
│
│ mai scăzută, care le permite să se ocupe de
│
│ creșterea și îngrijirea copiilor. Mamele care nu
│
│ au posibilitatea unei îngrijiri corecte a copiilor│
│ lor prefera o ocupare precara.
│
└───────────────────────────────────────────────────┘
În ceea ce privește sectorul serviciilor de îngrijire pentru copii și alte persoane aflate în întreținerea familiei (vârstnici, persoane cu handicap), precum și cel al serviciilor publice și private privind activitățile gospodărești, se constata insuficienta lor dezvoltare, precum și gradul scăzut de accesibilitate la aceste tipuri de servicii, datorită costurilor mari, pentru o mare parte a populației. Prevederile legislative în domeniu se referă la:
- extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și batranilor, precum și multiplicarea serviciilor publice și private de activități gospodărești; sprijinirea programelor care facilitează accesul egal al femeilor și bărbaților la servicii pentru îngrijirea copiilor și batranilor ( Hotărârea Guvernului nr. 1.273/2000
privind aprobarea Planului național de acțiune pentru egalitatea de sanse între femei și bărbați);
- includerea, în contractele colective de muncă la nivel de unități, a unor măsuri cu caracter social, cum ar fi: construirea, amenajarea și întreținerea de crese și grădinițe pentru copiii salariaților (Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pentru anii 2001-2002);
- asigurarea îngrijirii copiilor și adulților cu handicap grav prin intermediul unui asistent personal angajat cu contract de muncă ( Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 102/1999
privind protecția specială și încadrarea în munca a persoanelor cu handicap);
- subvenționarea unor categorii de servicii în vederea stimulării angajatorilor pentru încadrarea în munca a șomerilor: servicii sociale care cuprind activități de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritățile publice locale, organizații neguvernamentale și alte organisme ( Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă).
De asemenea, la inițiativa Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap se derulează unele proiecte care finanțează dezvoltarea unei rețele de servicii alternative, în special centre de zi, centre comunitare, cluburi pentru asigurarea unei protecții speciale pentru copii, adolescenti și adulti cu handicap.
Referitor la reintegrarea profesională după o absenta datorată creșterii și îngrijirii copiilor, legislația actuala cuprinde prevederi generale referitoare la prevenirea somajului și stimularea ocupării forței de muncă, fără a se face mențiuni speciale privind măsurile de reintegrare profesională pentru persoanele care au întrerupt activitatea o perioadă lungă de timp din motive de maternitate și pentru creșterea copilului.
Legea nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă prevede, printre altele, și stimularea angajatorilor pentru încadrarea șomerilor intretinatori unici de familie.
Tabelul nr. 2
Structura nucleelor familiale incomplete
la recensământul din 1992
┌────────────────────┬──────────┬───────────────────────────────────────┐
│
│
│
Din care:
│
│
│
├────────┬──────────────────────────────┤
│
│
Total
│fără
│
cu copii intretinuti
│
│
│ - mii -
│copii
├─────────┬─────────┬──────────┤
│
│
│
│ 1 copil │ 2 copii │ 3 copii
│
│
│
│
│
│
│ și peste │
├────────────────────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ - mama cu copii
│
570,4
│ 280,2
│
165,3 │
99,4
│
25,5
│
├────────────────────┼──────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────────┤
│ - tata cu copii
│
119,9
│
56,9
│
41,7 │
14,8
│
6,5
│
└────────────────────┴──────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────────┘
/
/
/
/
┌──────────────────────────────────────────────────┐
│Datele recensamantului din 1992 releva faptul
│
│ca peste patru cincimi din familiile monoparen-
│
│tale erau mame cu copii. Aceste date sunt
│
│elocvente pentru fundamentarea obiectivelor
│
│privind creșterea gradului de ocupare a femei-
│
│lor și îmbunătățirea ocupării acestora prin apli- │
│carea măsurilor referitoare la reconcilierea
│
│vieții de familie cu viața profesională.
│
└──────────────────────────────────────────────────┘
Obiective
● împărțirea responsabilităților în familie pentru creșterea și îngrijirea copiilor și rezolvarea problemelor gospodărești;
● dezvoltarea programelor de lucru flexibile și cu timp parțial;
● dezvoltarea serviciilor de îngrijire pentru copii și alte persoane aflate în întreținerea familiei (vârstnici, persoane cu handicap), precum și a serviciilor publice și particulare privind activitățile gospodărești;
● reintegrarea profesională după o absenta datorată creșterii și îngrijirii copiilor.
Măsuri - obiectivul 1
1. Inițierea și elaborarea Studiului privind transformările în statutul responsabilităților familiale. Studiul va conduce la analiza implicarii femeilor și bărbaților în activitățile noneconomice din familie - activități gospodărești, de îngrijire a copiilor, vârstnicilor și a altor membri ai familiei, precum și influența unor măsuri legislative, de tip concediu parental, concediu paternal, asupra concilierii vieții profesionale cu cea familială
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale
2. Analiza posibilității introducerii în manualele școlare de educație civică pentru clasele I-IV a unor notiuni privind necesitatea participării egale a femeilor și bărbaților la viața de familie și la viața profesională.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și CODES
3. Completarea sistemului de indicatori statistici cu indicatori specifici pe sexe pentru reflectarea situației reale privind împărțirea responsabilităților în familie:
● ponderea persoanelor (femei/bărbați) plătite pentru concediu prenatal, îngrijire copil;
● structura timpului utilizat de femei și bărbați, pe grupe de vârsta, și situația familială (pentru munca plătită, munca neplatita, educație, îngrijire personală, munca casnica, timp liber etc.);
● proporția timpului utilizat de bărbați și femei pentru diferite activități economice.
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Institutul Național de Statistica
Măsuri - obiectivul 2
1. Efectuarea de raportări anuale privind ocuparea cu timp parțial, pe sexe
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, partenerii sociali
2. Adoptarea unui proiect de lege privind programul de muncă cu timp parțial
Instituția responsabilă: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Măsuri - obiectivul 3
1. Inițierea unui studiu privind oportunitatea de acordare a unor facilități fiscale în vederea construirii de crese, grădinițe, cămine pentru copiii salariaților din întreprinderi, cu scopul de a elabora strategia pentru dezvoltarea sectorului de servicii de îngrijire a copiilor și a altor persoane aflate în întreținere (vârstnici, persoane cu handicap)
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale
2. Implementarea, în colaborare cu fundațiile de profil, a unui program de pregătire a asistentilor maternali, ingrijitori ai persoanelor de vârsta a treia, ai persoanelor cu handicap
Instituțiile responsabile: Ministerul Sănătății și Familiei, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
Măsuri - obiectivul 4
1. Elaborarea unui manual de bune practici pentru medierea muncii și consilierea persoanelor, femei și bărbați, care au întrerupt activitatea o perioadă lungă de timp pentru creșterea și îngrijirea copiilor, în vederea facilitării reintegrarii lor profesionale
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă
2. Adoptarea unui proiect de lege privind protecția maternitatii și a familiilor care au în îngrijire copii în vârsta de până la 3 ani
Instituțiile responsabile: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății și Familiei.
------------*) Excluzând persoanele plecate în străinătate pentru o perioadă nedeterminată.
Sursa: Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), INS, 2000.
*) Pentru 1995 vârsta minima din interval este 14 ani.
Sursa: Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), INS, 1995, 2000.
*) Imbatranirea demografică, deși a început mai târziu decât în majoritatea statelor UE, se desfășoară după anul 1990 cu o intensitate mai mare decât în țările europene dezvoltate, ca urmare a impactului democratizarii vieții sociale și a trecerii la economia de piața (liberalizarea avorturilor, creșterea emigratiei etc.); în ultimele patru decenii numărul persoanelor de 60 de ani și peste s-a dublat, în timp ce numărul persoanelor ținere (sub 15 ani) a scăzut continuu, cu deosebire în ultimii 15 ani (cu peste 1,5 milioane copii). Procentul populației varstnice (60 de ani și peste) în totalul populației, potrivit datelor statistice, va crește de la 18,8% în anul 2000 la circa 22% în anul 2020. Procesul de imbatranire demografică este mai accentuat la populația feminina și în mediul rural. În paralel și ca o consecința are loc o imbatranire a populației active.
Notă
**) Sursa: Anuarul Statistic al României 2000, p. 100.
Notă
***) Raportul național al dezvoltării umane România 2000, p. 123.
Prelungirea vieții active a fiecărei persoane se poate realiza atât prin mijloace cu caracter extensiv, cat și intensiv. Când spunem "extensiv" ne gandim la prelungirea vieții active a indivizilor ca urmare a măsurilor legislative, prin stabilirea unor varste limita de pensionare cat mai tarzii. Desigur, calea extensiva este una limitată, în general, având în vedere faptul ca se impune și o restrictionare generata de existenta limitelor fizice ale omului, care, la rândul lor, sunt puternic influentate de starea generală de sănătate a populației. Modalitățile intensive de acțiune asupra prelungirii vieții active a indivizilor sunt însă practic nelimitate și trebuie accentuate cele care se referă la îmbunătățirea ocupabilitatii, începând chiar de la nivelul formării inițiale a indivizilor și continuand apoi pe tot parcursul vieții, prin diverse modalități flexibile de invatare și improspatare a cunoștințelor, în forme organizate și/sau pe cont propriu.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.