Decizia nr. 675/2023

Marian Enache

-

președinte

Mihaela Ciochină

-

judecător

Cristian Deliorga

-

judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

-

judecător

Laura-Iuliana Scântei

-

judecător

Gheorghe Stan

-

judecător

Livia Doina Stanciu

-

judecător

Elena-Simina Tănăsescu

-

judecător

Varga Attila

-

judecător

Ingrid-Alina Tudora

-

magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Doinița Roșu în Dosarul nr. 8.925/99/2017 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.214D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin

Decizia nr. 225 din 27 aprilie 2023

și

Decizia nr. 290 din 25 mai 2023 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin

Decizia nr. 593 din 16 octombrie 2019 , pronunțată în Dosarul nr. 8.925/99/2017, Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Doinița Roșu într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatare, respectiv constatarea calității sale de creditor față de pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, precum și obligarea acestuia la plata unor sume de bani, și anume a 20 de solde ale salariului funcției de bază avut la încetarea raporturilor de serviciu.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, principala critică adusă

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

este că aceasta a creat un climat de instabilitate juridică, a încălcat principiul clarității și previzibilității actelor normative, adoptând o normă ce face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare și nici nu se referă expres la acea dispoziție. Arată, astfel, că

Legea-cadru nr. 284/2010

a constituit legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

art. 7

prevăzând aplicarea ei etapizată, prin legi anuale de salarizare, fiind adoptate din 2010 și până în 2017 ordonanțe de urgență ale Guvernului anuale prin care s-a dispus, pentru perioade succesive limitate la un an calendaristic, neacordarea ajutoarelor salariale suplimentare prevăzute de

art. 20 alin. (1)

și ( 2) din această lege-cadru . În anul 2017 au fost în vigoare prevederile

art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010

privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care dispuneau în mod clar și neechivoc că în anul 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică, dispoziții ce se regăsesc și în alte acte normative care au reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice la nivelul anilor 2016 și 2017. Învederează că, la data de 1 iulie 2017,

Legea-cadru nr. 284/2010

a fost abrogată prin

art. 44 din noua lege-cadru

a salarizării,

Legea-cadru nr. 153/2017 , odată cu actele normative anuale de suspendare. Deși

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016

privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, care prevedea suspendarea pentru perioada 1 februarie 2017 și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017

privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative pentru perioada 3 decembrie 2017 nu au fost abrogate, efectele juridice nu se mai pot produce, ca urmare a abrogării actului normativ care prevedea norma suspendată, întrucât noua lege-cadru a salarizării nu mai reglementează cu privire la vreun drept de natura celor din

art. 20 alin. (1)

și

(2) din vechiul act normativ - Legea-cadru nr. 284/2010 . În opinia autoarei excepției, problema care intervine, însă, în speță este aceea că odată cu intrarea în vigoare a

Legii-cadru nr. 153/2017

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, nu se mai reglementează nicio dispoziție cu privire la plata ajutoarelor sub forma salariilor compensatorii acordate cu ocazia pensionării, așa cum erau acestea prevăzute de

Legea-cadru nr. 284/2010 . La data de 5 decembrie 2017 a fost adoptată

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, din expunerea de motive rezultând necesitatea adoptării ei "drept urmare a aplicării prevederilor

Legii-cadru nr. 153/2017 ", având caracterul unei legi speciale față de noua lege a salarizării, iar în cuprinsul

art. 11 alin. (1) din ordonanța de urgență

menționată stipulându-se că "în anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă". În acest context, menționează că prin

Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, obligatoriu pentru instanțe, că actele normative anuale vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor, în sensul suspendării lor, și nu existența acestui drept.

6.

Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

nu contravin normelor constituționale invocate în susținerea excepției.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin

Legea nr. 80/2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora: "(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă."

11.

Curtea reține că, în prezent, dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

și-au încetat aplicabilitatea, însă, având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, se va analiza constituționalitatea acestora.

12.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale cuprinse în

art. 1 alin. (3)

și

(5)

privind statul român și obligația respectării

Constituției , a supremației sale și a legilor și în

art. 15 alin. (2)

care consacră neretroactivitatea legii civile.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în repetate rânduri, spre exemplu fiind

Decizia nr. 417 din 11 iulie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 909 din 9 octombrie 2023,

Decizia nr. 290 din 25 mai 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 30 august 2023,

Decizia nr. 225 din 27 aprilie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 11 august 2023,

Decizia nr. 575 din 22 noiembrie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 28 martie 2023, și

Decizia nr. 834 din 17 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 8 martie 2021, decizii prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

14.

Prin jurisprudența amintită (a se vedea

Decizia nr. 834 din 17 noiembrie 2020 , precitată, paragrafele 19-21), Curtea a reținut, în esență, că aceste drepturi bănești - ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă - reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional.

15.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dispozițiilor

art. 1 alin. (3) din Constituție , Curtea, prin

Decizia nr. 124 din 10 martie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 27 mai 2020, paragraful 38, a arătat că textul constituțional invocat privește valorile supreme ale statului de drept, fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale

Legii fundamentale . Având în vedere acestea, precum și faptul că ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă textele criticate nu fac parte din această categorie a drepturilor fundamentale, Curtea a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor

art. 1 alin. (3) din Constituție .

16.

Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor

art. 1 alin. (5) din Constituție , din cauza caracterului imprevizibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin

Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, Curtea a reținut că "persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum" (a se vedea și

Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, paragraful 30).

17.

În același sens, referitor la pretinsa încălcare a

art. 15 alin. (2) din Constituție , prin

Decizia nr. 575 din 22 noiembrie 2022 , precitată, paragraful 46, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu retroactivează și a arătat, de asemenea, că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.

18.

În fine, prin

Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021, paragraful 23, Curtea a reținut că acțiunile legiuitorului în privința neaplicării, respectiv a abrogării prevederilor legale care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului.

19.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

20.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doinița Roșu în Dosarul nr. 8.925/99/2017 al Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile

art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017

privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.