Decizia nr. 188/2024

:

Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , cu modificările și completările ulterioare.

Instanța acordă persoanelor juridice, la cerere, facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acțiuni și cereri introduse la instanțele judecătorești, în următoarele situații:

a)

cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;

b)

plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condițiile legii, indisponibilizate.

În mod excepțional, instanța poate acorda persoanelor juridice reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.

Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eșalonarea sau amânarea plății.

–

:

Cererea pentru acordarea facilităților la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condițiile

art. 33 alin. (2)

ori

art. 36 .

Pentru soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, instanța poate solicita orice lămuriri și dovezi părții sau informații scrise autorităților competente.

Asupra cererii de acordare a facilităților la plata taxei de timbru instanța se pronunță fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului și părții adverse, dacă este cazul.

Împotriva încheierii, părțile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.

–

:

În cazul încuviințării cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată și cuantumul ratelor.

Eșalonarea plății taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene.

În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit

art. 41 , pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite.

În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanța de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile

art. 41

sunt aplicabile.

17.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste dispoziții contravin normelor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

care consacră principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, ale

art. 16 alin. (1)

privind egalitatea în drepturi, ale

art. 21 alin. (1)

-

(3)

care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale

art. 115 alin. (6)

privind delegarea legislativă, precum și celor ale

art. 124

referitoare la înfăptuirea justiției.

18.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

art. 42 ,

43

și

44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu,

Decizia nr. 28 din 16 februarie 2023 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 27 aprilie 2023,

Decizia nr. 384 din 8 iunie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 918 din 24 septembrie 2021,

Decizia nr. 292 din 7 mai 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 13 august 2019,

Decizia nr. 801 din 6 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 29 martie 2019,

Decizia nr. 671 din 17 noiembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 10 februarie 2017, sau

Decizia nr. 749 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 17 februarie 2015, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale.

19.

Astfel, prin

Decizia nr. 28 din 16 februarie 2023 , antereferită, paragrafele 17-19, Curtea a reținut, referitor la dispozițiile

art. 42 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , că normele legale criticate statuează cu privire la condițiile de acordare a asistenței judiciare și fac trimitere la legea specială în domeniu, respectiv

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Curtea a constatat că persoanele fizice beneficiază de ajutor public judiciar în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în schimb persoanele juridice pot beneficia, în anumite condiții, doar de facilități sub formă de reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, potrivit

art. 42 alin. (2)

–

(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 . Prin urmare, persoanele juridice nu beneficiază de prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , care vizează exclusiv persoanele fizice, ci numai de facilități în privința plății taxelor judiciare de timbru.

20.

În acest sens, în jurisprudența sa, spre exemplu,

Decizia nr. 221 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 11 iulie 2013, Curtea a reținut că în nicio situație o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului public judiciar. Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a arătat că dispozițiile legale potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar reprezintă opțiunea legiuitorului român, în concordanță cu transpunerea în dreptul intern a prevederilor Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 26 din 31 ianuarie 2003, prin adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 . Așa fiind, Curtea a constatat că reglementările criticate nu conțin norme de natură să îngrădească accesul liber la justiție și să afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE și, în același timp, în deplină concordanță cu normele constituționale sau convenționale invocate. Totodată, chiar dacă au calitatea de părți în cadrul unui litigiu, persoanele juridice și cele fizice nu se pot compara sub aspectul situației juridice în care se află. Pe de altă parte,

art. 4 din Constituție , stabilind criteriile de discriminare, printre care și cel referitor la avere, se referă la cetățenii României, deci la categoria persoanelor fizice, și nu juridice. De aceea, rațiunea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

constă în înlesnirea accesului la justiție al cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime.

21.

În același sens, prin

Decizia nr. 384 din 8 iunie 2021 , antereferită, paragraful 16, referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea Constituțională a observat că acestea statuează cu privire la faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , iar, în mod excepțional, instanța poate acorda aceste facilități fiscale în alte cazuri în care apreciază că, față de datele referitoare la situația economico-financiară a persoanei juridice, plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a acesteia. De asemenea, la paragraful 21 din aceeași decizie, referitor la constituționalitatea dispozițiilor

art. 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , Curtea a reținut că încheierea prin care se soluționează cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului și părții adverse, dacă este cazul, aceștia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluționată în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă. Instanța de judecată încuviințează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluționarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective și presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului și a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiție sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluționării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru. Curtea a avut în vedere și dispozițiile

art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , potrivit cărora orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanța care a încuviințat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situația reală a celui căruia i s-a încuviințat cererea. Așadar, având în vedere că situația materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum și luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credință, legea a prevăzut, prin dispozițiile

art. 17 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanței tocmai pentru a se restabili situația legală.

22.

Prin

Decizia nr. 328 din 19 mai 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 1 septembrie 2022, la paragrafele 21 și 22, în ceea ce privește problema previzibilității stabilirii și achitării taxelor judiciare de timbru, pentru asigurarea predictibilității normelor de procedură, astfel încât părțile să cunoască încă de la momentul sesizării instanței care este modul de judecată a pricinii lor și a securității situației juridice a părților, invocând

Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, paragraful 32, spre exemplu, Curtea a reținut că dreptul național român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa judiciară de timbru, modalitățile sale de calcul și consecințele în caz de neplată, reclamantul putându-se aștepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate. Astfel, Curtea a observat

că art. 44 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

se referă la facilitățile fiscale acordate pentru plata taxelor judiciare de timbru, ce vor fi acordate, însă, numai persoanelor juridice. În cazul în care instanța eșalonează plata taxelor judiciare de timbru, aceasta se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni și pentru maximum 12 termene, iar potrivit

alin. (3)

al aceluiași articol, în cazul în care instanța eșalonează sau amână plata taxei judiciare de timbru, aceasta va transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite. Persoana juridică beneficiară a acordării facilităților fiscale sub forma eșalonării sau amânării trebuie să aibă în vedere faptul că neplata uneia din aceste rate (indiferent de rată sau de cuantumul acesteia) sau nerespectarea unui termen de plată dintre cele stabilite de instanță prin încheiere nu atrage anularea cererii ca insuficient timbrată de către instanță, organele fiscale fiind cele care, în cazul eșalonării, procedează la urmărirea executării obligației.

23.

Curtea a statuat, de altfel, în mod constant în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Așa fiind, atunci când timbrarea acțiunii este o cerință imperativă a legii, judecătorul nu poate soluționa o cerere fără a constata în prealabil valabilitatea efectuării plății taxei de timbru aferente valorii obiectului cererii de chemare în judecată ( Decizia nr. 144 din 7 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 aprilie 2013).

24.

În fine, cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă privind

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , formulată prin raportare la

art. 115 din Constituție , prin Decizia nr. 371 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 25 septembrie 2023, paragrafele 15-20, Curtea a reținut că, potrivit

art. 115 alin. (1)

-

(3) din Constituție , Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, fiind vorba însă de ordonanțe simple, și nu de ordonanțe de urgență. Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul și data până la care se pot emite ordonanțe, iar dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Ordonanța de urgență nu este o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale care îi permit acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unui caz excepțional (a se vedea

Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragrafele 15-19). Cum în cauză este criticată o ordonanță de urgență, și nu o ordonanță simplă, rezultă că nu se poate vorbi despre necesitatea existenței unei legi de abilitare, așa încât critica formulată din această perspectivă este nefondată.

25.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

26.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1

-

3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Fundația „Ștefan cel Mare“, cu sediul în satul Voivodeasa, comuna Sucevița, județul Suceava, în Dosarul nr. 792/39/2019/a2 al Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Societatea Genel International - S.R.L. din localitatea Rebra, județul Bistrița-Năsăud, în Dosarul nr. 318/265/2019/a3 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 42 ,

43

și

44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 martie 2024.