OUG nr. 150/2002

Sunt asigurați, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, toți cetățenii români cu domiciliul în țara, precum și cetățenii străini și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România. În aceasta calitate au obligația plății contribuției de asigurare potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Calitatea de asigurat și drepturile de asigurare încetează o dată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reședința în România.

Documentele justificative privind dobândirea calității de asigurat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății și familiei, la propunerea CNAS.

Calitatea de asigurat se dovedește cu un document justificativ - adeverinta sau carnet de asigurat - eliberat prin grija casei la care este înscris asiguratul. În termen de un an de la aprobarea prezentei ordonanțe de urgență va fi introdus cardul electronic de asigurat, care se suporta din fond.

Metodologia și modalitățile de gestionare și de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de către CNAS.

Datele minime care vor fi înregistrate și accesate pe cardul de asigurat sunt:

a) datele de identitate și codul numeric personal;

b) dovada achitării contribuției pentru asigurările sociale de sănătate;

c) înregistrarea numărului de solicitări de servicii medicale, prin codul furnizorului;

d) diagnostice medicale cu risc vital;

e) consimțământul referitor la donarea de tesuturi și organe;

f) grupa sanguina și Rh.

Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției:

a) toți copiii până la vârsta de 18 ani, ținerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenți și dacă nu realizează venituri din munca;

b) soțul, sotia și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;

c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin

Decretul-lege nr. 118/1990

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin

Ordonanța Guvernului nr. 105/1999

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin

Legea nr. 189/2000 , cu modificările și completările ulterioare, prin

Legea nr. 44/1994

privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, precum și persoanele prevăzute la

art. 2 din Legea nr. 42/1990

pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordate de aceste legi, precum și cele provenite din pensii;

d) persoanele cu handicap care nu realizează venituri din munca, pensie sau alte surse și se afla în îngrijirea familiei;

e) pensionării de asigurări sociale, pensionării militari, pensionării I.O.V.R. și alte categorii de pensionari;

f) bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătății și Familiei, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu realizează venituri din munca, pensie sau din alte resurse;

g) femeile însărcinate sau lauzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe țara;

h) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit

Legii nr. 416/2001

privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;

i) persoanele care se afla în executarea măsurilor prevăzute în art. 105, 113 și 114 din Codul penal; persoanele care se afla în perioada de amânare sau întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri.

Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situații, pe durata acesteia, cu plata contribuției din alte surse, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență:

a) satisfac serviciul militar în termen;

b) se afla în concediu medical, în concediu medical pentru sarcina și lauzie sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani;

c) executa o pedeapsă privativă de libertate sau se afla în arest preventiv;

d) persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alocație de sprijin.

Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum și cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale de cooperare în domeniul sănătății și stiintelor medicale beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condițiile prevăzute de acordurile, înțelegerile, convențiile sau protocoalele încheiate între România și țara respectiva.

Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (1):

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;

b) cetățenii străini și apatrizii care se afla temporar în țara;

c) cetățenii români cu domiciliul în străinătate care se afla temporar în țara.

Obligația virarii contribuției pentru asigurările sociale de sănătate revine persoanei juridice sau fizice care angajează persoane cu contract individual de muncă sau convenție civilă, precum și persoanelor fizice, după caz.

Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații sunt obligate să depună lunar la casele de asigurări declarații privind obligațiile ce le revin față de fond.

Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și persoanelor care exercită profesii liberale sau celor care sunt autorizate, potrivit legii, sa desfășoare activități independente.

Asigurații au dreptul la un pachet de servicii de baza care cuprinde servicii medicale, servicii de îngrijire a sănătății, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale.

Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru care se elaborează de CNAS pe baza consultării Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiului Farmacistilor din România, denumit în continuare CFR, și Ordinului Asistentilor Medicali din România, denumit în continuare OAMR, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul se avizează de Ministerul Sănătății și Familiei, cu consultarea obligatorie a ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, și se aproba prin hotărâre a Guvernului. În cazul nefinalizarii elaborării contractului-cadru în termenul prevăzut, Ministerul Sănătății și Familiei elaborează și supune spre aprobare Guvernului proiectul contractului-cadru până la data de 30 noiembrie.

Contractul-cadru reglementează, în principal, condițiile acordării asistenței medicale cu privire la:

a) pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

b) lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale și a altor servicii pentru asigurați aferente pachetului de servicii de baza prevăzut la lit. a);

c) criteriile și standardele calității pachetului de servicii;

d) alocarea resurselor și controlul costurilor sistemului de asigurări sociale de sănătate în vederea realizării echilibrului financiar al fondului;

e) tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare și actele necesare în acest scop;

f) internarea și externarea bolnavilor;

g) criteriile de internare în spital;

h) asigurarea tratamentului spitalicesc, măsuri de îngrijire la domiciliu sau de recuperare;

i) condițiile generale de acordare a tratamentului ambulatoriu;

j) prescrierea și eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor și a ortezelor, a dispozitivelor de mers și de autoservire;

k) modul de informare a asiguraților;

l) coplata pentru unele servicii medicale.

Prin contractul-cadru se stabilesc condițiile organizării licitațiilor în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii de baza.

Prevederile alin. (3) lit. e) se realizează prin consultarea reprezentanților legali ai furnizorilor de servicii medicale.

CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, cu consultarea CMR, CFR și OAMR, până la 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, care se aproba prin ordin al ministrului sănătății și familiei și al președintelui CNAS.

În cazul nefinalizarii normelor metodologice, Ministerul Sănătății și Familiei le va elabora și le va aproba prin ordin în termen de 5 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (6).

Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței vor elabora, cu avizul CNAS, norme proprii de aplicare a contractului-cadru, adaptate la specificul organizării asistenței medicale, care se aproba prin ordin comun al ministrului sănătății și familiei și al ministrilor și conducătorilor instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii.

Asigurații beneficiază de pachetul de servicii de baza în caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență.

Asigurații au următoarele drepturi:

a) sa aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitaliceasca ce le va acorda servicii medicale, precum și casa de sănătate la care se asigura;

b) să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicita, dacă îndeplinesc toate condițiile prezentei ordonanțe de urgență, suportand cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din alta localitate;

c) să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii;

e) sa li se efectueze cel puțin un control profilactic în fiecare an, în funcție de sex și de grupa de vârsta căreia îi aparțin;

f) sa beneficieze de servicii de asistența medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și spitale acreditate;

h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta;

i) sa beneficieze de unele servicii de asistența stomatologica;

j) sa beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;

k) sa beneficieze de dispozitive medicale și alte materiale specifice;

l) sa beneficieze de servicii și îngrijiri medicale la domiciliu.

În scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii și al păstrării sănătății, asigurații vor fi informati permanent de către casele de asigurări asupra mijloacelor de păstrare a sănătății, de reducere și de evitare a cauzelor de imbolnavire și asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool și tutun.

Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt următoarele:

a) monitorizarea evoluției sarcinii și a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;

b) urmărirea dezvoltării fizice și psihomotorii a sugarului și a copilului;

c) controalele periodice pentru depistarea bolilor ce pot avea consecințe majore în morbiditate și mortalitate;

d) servicii medicale din cadrul programului național de imunizari;

e) servicii de planificare familială, indiferent de statutul de asigurat al femeii.

Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (2) și modalitățile de acordare se stabilesc în contractul-cadru.

Asigurații în vârsta de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecințe majore în morbiditate și mortalitate, stabilite prin contractul-cadru.

Neefectuarea în mod nejustificat de către asigurați a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligația de a suporta, după caz, unele costuri ale tratamentului curativ și de recuperare pentru afectiunea nedepistata în timp. Prin contractul-cadru vor fi prevăzute situațiile în care aceste costuri se suporta de asigurați, precum și stimulentele pentru asigurații care efectuează controalele medicale periodice preventive.

Asigurații au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel puțin pentru ameliorarea suferintei, după caz.

Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenți medicali și de alt personal sanitar acreditat, la indicația și sub supravegherea medicului.

Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond sunt:

a) serviciile medicale de urgenta;

b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene paraclinice și de laborator;

c) tratamentul medical, chirurgical și unele proceduri de recuperare;

d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicațiile privind regimul de viața și munca, precum și igieno-dietetic.

Asigurații beneficiază de activități de suport constând în acordarea de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă sau îngrijirea copilului bolnav.

Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (1) și modalitățile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru.

Asigurații au dreptul la asistența medicală primara și de specialitate ambulatorie, la indicația medicului de familie.

Asigurații primesc asistența medicală de specialitate în spitale acreditate.

Serviciile spitalicești se acordă prin spitalizare integrală sau parțială și cuprind: consultații, investigații, stabilirea diagnosticului, tratament medical și/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente și materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare și masa.

Asistența medicală de recuperare se acordă pentru o perioadă și după un ritm stabilite de medicul curant în unități sanitare acreditate.

Servicii și îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de personal acreditat.

Tratamentele stomatologice se suporta din fond în condițiile stabilite prin contractul-cadru.

În cazul copiilor în vârsta de până la 18 ani tratamentele stomatologice se suporta din fond în condițiile stabilite în contractul-cadru.

Lista cu medicamente de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează anual de către Ministerul Sănătății și Familiei și CNAS, cu consultarea CFR, și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

În lista se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman.

Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și g) se suporta integral din fond.

Valoarea medicamentelor prevăzute la art. 25 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor care beneficiază de asistența medicală gratuita, în cazul categoriilor de persoane prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c) și d), se suporta din fond.

Asigurații au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor și la alte materiale de specialitate, în scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pe baza prescripțiilor medicale, cu sau fără contribuție personală, în condițiile prevăzute în contractul-cadru.

Asigurații beneficiază de tratamente fizioterapeutice, pe baza prescripțiilor medicale, cu sau fără contribuție personală, în condițiile prevăzute în contractul-cadru.

Asigurații beneficiază de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de alte mijloace terapeutice la nivelul prețului de referința prevăzut în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.

Asigurații au dreptul sa primească unele servicii medicale și îngrijiri la domiciliu din partea unui medic și/sau cadru mediu sanitar, dacă este necesar și indicat de medic.

Condițiile acordării serviciilor medicale și a ingrijirilor la domiciliu se stabilesc prin contractul-cadru.

Serviciile medicale care nu sunt decontate din fond, costul acestora fiind suportat de asigurat sau de unitățile care le solicita, după caz, sunt:

a) servicii de sănătate acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă și sportive, asistența medicală la locul de muncă, asistența medicală a sportivilor;

b) unele servicii medicale de înaltă performanta;

c) unele servicii de asistența stomatologica;

d) servicii hoteliere cu grad înalt de confort;

e) corectii estetice efectuate persoanelor peste 18 ani;

f) unele medicamente, materiale sanitare și tipuri de transport;

g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritățile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoască starea de sănătate a asiguraților;

h) fertilizare în vitro;

i) transplantul de organe și tesuturi, cu excepția cazurilor prevăzute în contractul-cadru;

j) asistența medicală la cerere;

k) costul unor materiale necesare corectării vazului și auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

l) cota-parte din costul protezelor și ortezelor;

m) serviciile medicale legate de eliberarea actelor medicale solicitate de asigurat;

n) unele tratamente de recuperare și de fizioterapie.

Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), f), i) și n) și cota-parte prevăzută la alin. (1) lit. l) se stabilesc prin contractul-cadru.

Criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților se elaborează de comisiile de specialitate ale CMR, se negociaza cu CNAS și se referă la:

a) tratamentul medical;

b) tratamentul stomatologic;

c) acțiunile de depistare precoce a imbolnavirilor;

d) procedeele medicale de recuperare eficace;

e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și transportul bolnavilor;

f) eliberarea de certificate medicale necesare asiguraților pentru a beneficia de ajutoare de boala și de rapoarte necesare caselor de asigurări pentru îndeplinirea atribuțiilor lor.

Criteriile sunt obligatorii pentru toți furnizorii de servicii medicale care au încheiat contracte cu casele de asigurări.

Ministerul Sănătății și Familiei proiectează, implementeaza și coordonează programe naționale de sănătate în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică, cu participarea instituțiilor cu răspundere în domeniul realizării politicii sanitare a statului.

Obiectivele se stabilesc în colaborare cu CNAS, CMR, CFR, cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale științifice medicale, ai clinicilor universitare, unităților de cercetare, organizațiilor neguvernamentale, sindicatelor, patronatelor, ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețea sanitară proprie, precum și cu reprezentanți ai populației.

Ministerul Sănătății și Familiei organizează împreună cu CNAS licitații la nivel național pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor specifice pentru consumul în spitale și în ambulatoriu, în vederea realizării programelor de sănătate, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare privind achizițiile publice, inclusiv a celor referitoare la aplicarea procedurii de licitație electronică.

Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor de sănătate se asigura prin farmaciile aparținând unităților sanitare prin care acestea se derulează sau prin cabinete medicale acreditate, după caz.

CNAS este autorizata sa încheie și sa deruleze contracte de achiziții publice pentru medicamentele și materialele specifice necesare realizării programelor de sănătate ale căror cheltuieli se cuprind în bugetul acesteia.

Pot intră în relație contractuală cu sistemul de asigurări sociale de sănătate numai furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale și de medicamente acreditați. Medicii, farmaciștii, personalul mediu sanitar și alte categorii de personal se acreditează după cum urmează:

a) medicii și alte categorii de personal cu studii superioare se acreditează de către comisiile formate din reprezentanți ai colegiilor județene ale medicilor, respectiv al municipiului București, ai caselor de asigurări și ai direcțiilor de sănătate publică sau ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării unității sanitare;

b) asistenții medicali se acreditează de către comisiile formate din reprezentanți ai OAMR, ai caselor de asigurări și ai direcțiilor de sănătate publică sau ai direcțiilor medicale ori structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării unității sanitare;

c) farmaciștii și asistenții de farmacie se acreditează de către comisiile formate din reprezentanți ai colegiilor județene ale farmacistilor, respectiv al municipiului București, ai caselor de asigurări și ai direcțiilor de sănătate publică sau ai direcțiilor medicale ori structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețele sanitare proprii, după caz, în cadrul acreditării farmaciei.

Regulamentul de funcționare a comisiilor de acreditare a furnizorilor de servicii medicale prevăzuți la alin. (1) se aproba de către Consiliul de administrație al CNAS, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale prevăzuți la alin. (1) se elaborează de către CNAS și structurile naționale ale CMR, CFR și ale OAMR și se aproba prin ordin al ministrului sănătății și familiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Autorizarea furnizorilor de aparatura medicală și materiale sanitare se face anual de către Ministerul Sănătății și Familiei. Metodologia de autorizare de aproba prin ordin al ministrului sănătății și familiei. Lista furnizorilor de aparatura medicală și materiale sanitare autorizați este data publicității anual.

Fondul se formează din:

a) contribuții ale persoanelor fizice și juridice;

b) subvenții de la bugetul de stat;

c) dobânzi, donații, sponsorizări și alte venituri, în condițiile legii.

Colectarea contribuțiilor se face de către casele de asigurări în contul unic deschis pe seama CNAS.

În mod excepțional, în situații motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, după epuizarea fondului de rezerva veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se aloca de la bugetul de stat.

Persoana asigurata are obligația plății unei contribuții bănești lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1).

Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5%, care se aplică asupra:

a) veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit;

b) veniturilor din activități desfășurate de persoane care exercită profesii liberale sau autorizate potrivit legii sa desfășoare activități independente;

c) veniturilor din agricultura și silvicultura, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator și nu se încadrează la lit. b);

d) indemnizațiilor de șomaj și alocațiilor de sprijin;

e) veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, veniturilor din dividende și dobânzi și altor venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. a)-d).

În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe țara și care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuția lunară de 6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de baza minim brut pe țara.

Contribuțiile prevăzute la alin. (2) și (3) se plătesc astfel:

a) lunar, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. a) și d);

b) trimestrial, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) și la alin. (3);

c) anual, pentru cele prevăzute la alin. (2) lit. e).

Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații au obligația sa calculeze și sa vireze casei de asigurări o contribuție de 7% datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectiva; acestea au obligația sa anunțe casei de asigurări orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor;

Persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) au obligația plății contribuției de 7% raportat la fondul de salarii realizat.

Nerespectarea prevederilor art. 51 alin. (1) și ale art. 52 alin. (1) duce la diminuarea pachetului de servicii de baza, potrivit prevederilor art. 13. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc după 3 luni de la ultima plata a contribuției și se stabilește pe bază de documente justificative, stabilite prin contractul-cadru.

Pentru beneficiarii indemnizației de șomaj și ai alocației de sprijin contribuția se calculează și se virează, o dată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează, de către cei care efectuează plata acestor drepturi.

Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligația să își asigure sănătatea potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, sunt obligate sa comunice direct casei de asigurări în a carei raza teritorială își au domiciliul veniturile impozabile, în vederea stabilirii și achitării contribuției de 6,5%, potrivit prezentei ordonanțe de urgență.

Pentru cetățenii străini care se asigura facultativ contribuția la fond se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a doua salarii de baza minime brute pe țara pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru.

Persoanele care au obligația de a se asigura și nu pot dovedi plata contribuției sunt obligate, pentru a obține calitatea de asigurat, sa achite contribuția legală pe ultimii 3 ani, începând cu data primei solicitări de acordare a serviciilor medicale, calculată la salariul de baza minim brut pe țara, potrivit normelor elaborate de CNAS și aprobate prin ordin al ministrului sănătății și familiei.

Contribuția datorată pentru persoanele prevăzute la art. 6 se suporta astfel:

a) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a) și c);

b) de către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b);

c) de către bugetul asigurărilor de șomaj, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. d).

Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra sumei reprezentând valoarea a doua salarii de baza minime brute pe țara.

Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației de șomaj sau, după caz, asupra alocației de sprijin.

Angajatorii și asigurații care au obligația plății contribuției în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și care nu o respecta datorează majorări pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării debitelor către bugetul de stat.

În cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contribuțiilor datorate fondului, CNAS, direct sau prin casele de asigurări, procedează la aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite bugetului fondului și a majorărilor de întârziere, potrivit legii.

CNAS aproba norme privind desfășurarea activității de executare silită a creanțelor datorate fondului.

Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune la banca sau la trezorerie, după caz, o dată cu documentația pentru plata salariilor și a altor venituri pentru salariați, documentele pentru plata contribuțiilor datorate fondului, plățile efectuandu-se simultan sub control bancar, respectiv trezorerie.

Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

a) investiții pentru construirea și consolidarea de unități sanitare;

b) achiziționarea aparaturii medicale de înaltă performanta;

c) persoanele fără venituri sau cu venituri sub salariul de baza minim brut pe economie, care necesita activități de prevenire, de diagnostic, de terapie și de reabilitare în cazul afectiunilor transmisibile, prevăzute în programele naționale elaborate de Ministerul Sănătății și Familiei;

d) măsuri profilactice și tratamente instituite obligatoriu prin norme legale.

Cheltuielile prevăzute la alin. (1) se suporta de la bugetul de stat.

Bugetul fondului se aproba de către Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexa la legea bugetului de stat.

Repartizarea pe domenii de asistența se aproba conform legii.

Bugetele de venituri și cheltuieli ale caselor de asigurări se aproba de ordonatorul principal de credite în condițiile legii și, după caz, cu avizul ministerelor și al instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii.

Disponibilitățile caselor de asigurări la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se virează în contul CNAS.

Sumele rămase neutilizate la nivelul caselor de asigurări la sfârșitul fiecărui an se virează în contul CNAS și se utilizează pentru destinatiile prevăzute la art. 56.

Sumele rămase la nivelul CNAS la sfârșitul anului se reportează în anul următor și se utilizează potrivit art. 56.

Fondul de rezerva rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeași destinație.

Utilizarea fondului de rezerva se stabilește prin legile bugetare anuale.

CNAS este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Sănătății și Familiei, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor și programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătății și Familiei și are sediul în municipiul București, calea Calarasi nr. 248, sectorul 2.

CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționarii unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România și are în subordine casele de asigurări de sănătate județene, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

CNAS funcționează pe baza statutului propriu aprobat de consiliul de administrație. Casele de asigurări funcționează pe baza statutului propriu, care respecta prevederile statutului-cadru aprobat de Consiliul de administrație al CNAS. Pentru anul 2003 statutul se elaborează de Consiliul de administrație al CNAS și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Statutele prevăzute la alin. (3) trebuie să conțină prevederi referitoare la:

a) denumirea și sediul casei de asigurări respective;

b) relațiile CNAS cu alte case de asigurări și cu oficiile teritoriale, precum și cu asigurații;

c) structura, drepturile și obligațiile organelor de conducere;

d) modul de adoptare a hotărârilor în consiliul de administrație și relația dintre acesta și conducerea executivă a casei de asigurări;

e) alte prevederi.

Casele de asigurări sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.

Casele de asigurări colectează contribuțiile și gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, asigurând funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.

Atribuțiile CNAS sunt următoarele:

a) administrează fondul prin președintele CNAS, împreună cu casele de asigurări, și prezintă Ministerului Sănătății și Familiei rapoarte trimestriale și anuale privind execuția bugetară;

b) elaborează, implementeaza și gestionează procedurile și formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătății și Familiei, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;

c) elaborează și actualizează Registrul unic de evidenta a asiguraților;

d) elaborează și publică raportul anual și planul de activitate pentru anul următor;

e) îndrumă metodologic și controlează modul de aplicare a dispozițiilor legale de către casele de asigurări;

f) răspunde pentru activitățile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fața Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății și Familiei și față de asigurați;

g) elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătății și Familiei spre aprobare Guvernului;

h) negociaza împreună cu CMR criteriile privind acordarea asistenței medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

i) participa anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuție personală, pe baza prescripțiilor medicale, pentru persoanele asigurate;

j) administrează bunurile mobile și imobile din patrimoniul propriu în condițiile legii;

k) asigura organizarea sistemului informatic și informațional unic integrat pentru înregistrarea asiguraților și pentru gestionarea și administrarea fondului. Indicatorii folosiți în raportarea datelor în sistemul de asigurări de sănătate sunt unitari și se stabilesc de către Ministerul Sănătății și Familiei, la propunerea CNAS și CMR;

l) negociaza și contractează cu instituții abilitate de lege colectarea și prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraților, în vederea contractării și decontării acestora de către casele de asigurări;

m) acorda gratuit informații, consultanța și asistența în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor și furnizorilor de servicii medicale;

n) participa la licitații naționale organizate de Ministerul Sănătății și Familiei pentru achiziția de medicamente și materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate;

o) încheie și derulează contracte de achiziții publice pentru medicamente și materiale specifice pentru realizarea programelor de sănătate;

p) reglementează în mod unitar sistemul de asigurări de răspundere civilă;

r) alte atribuții prevăzute de acte normative în domeniul sănătății.

Realizarea atribuțiilor ce revin CNAS, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, este supusă controlului Ministerului Sănătății și Familiei.

CNAS are următoarele organe de conducere:

a) adunarea reprezentanților;

b) consiliul de administrație;

c) președintele;

d) 2 vicepreședinți;

e) directorul general.

Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie cetățeni români și să aibă domiciliul pe teritoriul României;

b) să aibă calitatea de asigurat;

c) sa nu aibă cazier judiciar sau fiscal.

Adunarea reprezentanților se constituie pe o perioadă de 4 ani și cuprinde:

a) reprezentanți ai asiguraților delegați de consiliile județene și de Consiliul General al Municipiului București în număr de unu pentru fiecare județ și doi pentru municipiul București. Desemnarea acestor reprezentanți se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;

b) 29 de membri numiți astfel: 2 de către Președintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății și familiei, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaților, la propunerea comisiei de specialitate, 5 de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național, 5 de către organizațiile sindicale reprezentative la nivel național, 7 reprezentanți ai ministerelor și instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Justiției, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, și un reprezentant al Consiliului Național al Persoanelor Varstnice.

Sunt reprezentative la nivel național asociațiile patronale și organizațiile sindicale care îndeplinesc condițiile prevăzute de

Legea nr. 130/1996

privind contractul colectiv de muncă, republicată.

Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocării din cauze prevăzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, aleși în aceleași condiții, până la expirarea mandatului în curs.

Adunarea reprezentanților se întrunește în ședința o dată pe an, la convocarea consiliului de administrație, sau în ședințe extraordinare, la convocarea președintelui CNAS, a consiliului de administrație sau a unui număr de cel puțin 30 de membri ai adunării reprezentanților.

Adunarea reprezentanților poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorității membrilor prezenți.

Consiliul de administrație al CNAS se constituie din 17 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează:

a) 5 reprezentanți ai statului, dintre care unul este numit de Președintele României și 4 de primul-ministru, la propunerea ministrului sănătății și familiei, a ministrului muncii și solidarității sociale, a ministrului finanțelor publice și a ministrului justiției;

b) 5 membri numiți prin consens de către asociațiile patronale reprezentative la nivel național;

c) 5 membri numiți prin consens de către confederatiile sindicale reprezentative la nivel național;

d) 2 membri aleși de către adunarea reprezentanților din rândul membrilor săi.

Prevederile art. 67 alin. (3) se aplică și în cazul consiliului de administrație.

Președintele consiliului de administrație este președintele CNAS și îndeplinește și funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății și Familiei. Președintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administrație, la propunerea Ministerului Sănătății și Familiei.

Consiliul de administrație are 2 vicepreședinți aleși de consiliul de administrație prin vot secret. Vicepreședinții consiliului de administrație sunt și vicepreședinții CNAS.

Președintele, vicepreședinții și directorul general al CNAS se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, pe perioada executării mandatului, cu excepția celor prevăzute la art. 75 alin. (1).

Consiliul de administrație funcționează în mod legal în prezenta a cel puțin 11 membri.

Hotărârile consiliului de administrație se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor prezenți.

Principalul rol al consiliului de administrație este de a elabora și a realiza strategia naționala în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

Conducerea executivă a CNAS este asigurata de către directorul general.

Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, și se numește prin ordin al ministrului sănătății și familiei.

Organizarea concursului și criteriile de selecție sunt stabilite de ministrul sănătății și familiei și de președintele CNAS.

Pe timpul executării mandatului președintele și vicepreședinții sunt numiți pe o perioadă de 4 ani. Aceștia nu pot exercita pe durata mandatului nici o alta funcție sau demnitate publică, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Membrii Consiliului de administrație al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariați ai CNAS, cu excepția președintelui și a vicepreședinților, și nu pot ocupa funcții în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceștia nu pot exercita activități la societăți comerciale sau la alte unități care se afla în relații contractuale cu casele de asigurări.

Salarizarea președintelui și a vicepreședinților CNAS se stabilește după cum urmează:

a) pentru președinte, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de secretar de stat;

b) pentru vicepreședinți, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de subsecretar de stat.

Indemnizația prevăzută la alin. (3) reprezintă unica forma de remunerare a activității corespunzătoare funcției respective și constituie baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial.

Salariul și celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzător prevăzut de lege pentru funcția de secretar general din minister.

Membrii Consiliului de administrație al CNAS, cu excepția președintelui și vicepreședinților, beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din indemnizația președintelui CNAS, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.

Consiliul de administrație al CNAS are următoarele atribuții:

a) aproba statutul propriu al CNAS și statutul-cadru al caselor de asigurări;

b) aproba propriul regulament de organizare și funcționare;

c) stabilește atribuțiile vicepreședinților, la propunerea președintelui;

d) avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea și utilizarea fondului;

e) avizează proiectul bugetului fondului și îl supune aprobării ordonatorului principal de credite cu delegație, în condițiile legii;

f) avizează, în condițiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului fondului;

g) avizează utilizarea fondului de rezerva;

h) aproba programul de investiții;

i) aproba încheierea de convenții de cooperare și finanțare de programe cu organisme internaționale;

j) analizează semestrial stadiul derulării contractelor și împrumuturilor;

k) avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de președintele CNAS, contul de încheiere a exercițiului bugetar, precum și raportul anual de activitate;

l) avizează în baza raportului Curții de Conturi bilanțul contabil și descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS și pentru casele de asigurări;

m) avizează proiectul contractului-cadru și al normelor metodologice de aplicare a acestuia;

n) avizează lista medicamentelor de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală;

o) avizează criteriile privind calitatea asistenței medicale acordate asiguraților;

p) aproba regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de acreditare și avizează criteriile de acreditare a personalului medical și a furnizorilor de servicii medicale;

q) aproba criteriile de recrutare și modalitățile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

r) aproba planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate;

s) aproba programul anual de activitate pentru realizarea programului de asigurări sociale de sănătate;

t) analizează structura și modul de funcționare ale caselor de asigurări;

u) aproba organigramele CNAS și ale caselor de asigurări teritoriale;

v) alte atribuții acordate prin acte normative în vigoare.

Consiliul de administrație se întrunește lunar, la convocarea președintelui CNAS. Consiliul de administrație se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Consiliul de administrație al CNAS adopta hotărâri, în condițiile prevăzute la art. 72 alin. (2).

Atribuțiile principale ale președintelui CNAS sunt următoarele:

a) exercita atribuțiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite cu delegație, pentru administrarea și gestionarea fondului;

b) organizează și coordonează activitatea de audit în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuțiilor specifice ale CNAS și ale caselor de asigurări;

c) participa ca invitat la ședințele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populației;

d) numește, sancționează și eliberează din funcție personalul CNAS;

e) prezidează ședințele adunării reprezentanților;

f) alte atribuții stabilite prin Statutul CNAS.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, precum și pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administrație, președintele CNAS emite decizii care devin executorii după ce sunt aduse la cunoștința persoanelor interesate. Deciziile cu caracter normativ emise în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Personalul CNAS și al caselor de asigurări este constituit din funcționari publici și personal contractual în condițiile legii.

Salariul și celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt cele stabilite de actele normative în vigoare aplicabile instituțiilor publice.

Consiliul de administrație al caselor de asigurări de sănătate județene și a municipiului București este alcătuit din 9 membri, desemnați după cum urmează:

a) unul de consiliul județean, respectiv de Consiliul General al Municipiului București;

b) unul de prefect, la propunerea direcției de sănătate publică județene, respectiv a Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București;

c) 3 de asociațiile patronale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens;

d) 3 de confederatiile sindicale reprezentative la nivel național, desemnați prin consens;

e) președintele, care este directorul general al casei de asigurări.

Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței este alcătuit din 5 membri, desemnați după cum urmează:

a) unul de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței;

b) unul din partea confederatiilor reprezentative ale sindicatelor;

c) unul din partea asociațiilor reprezentative ale patronatelor;

d) unul din partea Ministerului Sănătății și Familiei;

e) președintele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.

Consiliul de administrație al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești se constituie potrivit dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 56/1998 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 458/2001 .

Mandatul membrilor consiliilor de administrație ale caselor de asigurări este de 4 ani. Membrii consiliilor de administrație ale caselor de asigurări beneficiază de o indemnizație lunară de până la 20% din salariul directorului general al casei de asigurări respective, în condițiile prezentei efective la ședințele consiliului de administrație.

Pe perioada mandatului membrii consiliului de administrație pot fi revocați din funcții de către cei care i-au numit, iar pe funcțiile rămase vacante sunt numiți noi membri, până la expirarea mandatului în curs.

Atribuțiile consiliilor de administrație ale caselor de asigurări sunt stabilite de către CNAS, în concordanta cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență.

Consiliul de administrație ia hotărâri prin vot, în prezenta a cel puțin două treimi din numărul membrilor.

Ședințele consiliului de administrație sunt publice, cu excepția cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfășoare cu ușile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în ședințe publice.

Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiți pe bază de concurs, prin decizie a președintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, respectiv în condițiile prevăzute de

Ordonanța Guvernului nr. 56/1998 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 458/2001 . Directorul general devine membru de drept al consiliului de administrație al casei de asigurări și președintele acestuia.

Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condițiile legii.

Directorul general se numește pentru un mandat de 4 ani, după validarea concursului, și se suspenda de drept din funcțiile deținute anterior, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. Directorul general este salarizat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Atribuțiile principale ale directorului general sunt:

a) aplica normele de gestiune, regulamentele de organizare și de funcționare și procedurile administrative unitare;

b) organizează și coordonează activitatea de control al execuției contractelor de furnizare de servicii medicale;

c) organizează și coordonează activitatea de urmărire și control al colectării contribuțiilor la fond;

d) propune programe de acțiuni de imbunatatire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii;

e) stabilește modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;

f) organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraților și propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;

g) supraveghează și controlează organizarea și funcționarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial și prezintă anual rapoarte, pe care le da publicității;

h) numește, sancționează și eliberează din funcție personalul casei de asigurări.

În cadrul CNAS funcționează serviciul medical, care este condus de un medic-șef.

La nivelul caselor de asigurări funcționează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguraților, care este condus de un medic-șef.

Funcția de medic-șef al CNAS și al caselor de asigurări se ocupa prin concurs organizat de CNAS, în condițiile legii.

Funcția de medic-șef al CNAS este echivalenta cu cea de director general adjunct. Funcția de medic-șef al CNAS se salarizeaza potrivit legii.

Serviciul medical al CNAS urmărește interesele asiguraților cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări.

Criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurați se elaborează de către serviciul medical al CNAS împreună cu CMR, se actualizează ori de câte ori este nevoie și se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii.

Atribuțiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.

CNAS împreună cu CMR și OAMR organizează Comisia centrala de arbitraj care soluționează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale și casele de asigurări.

Comisia centrala de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegați numiți de către CNAS și câte un delegat numit de CMR și OAMR.

Președintele Comisiei centrale de arbitraj va fi un arbitru acceptat de părți.

Arbitrii pot fi medici, juriști sau economiști, acreditați și înregistrați de Ministerul Sănătății și Familiei.

Regulamentul de activitate al arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR și OAMR, și se avizează de către Ministerul Justiției.

Contravențiilor prevăzute la

art. 96 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.

Contravenientul poate achită, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 97, agentul constatator făcând mențiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la obligațiile față de fond se completează cu prevederile

Legii nr. 87/1994

pentru combaterea evaziunii fiscale.