OUG nr. 86/2006
privind organizarea activității practicienilor în insolvență
prezumat în vigoare republicat 2 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 13 octombrie 2011).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 254/2007 19 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activi…
Modificat prin 2
- Legea nr. 85/2010 13 mai 2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind o…
- Legea nr. 222/2012 21 noiembrie 2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind o…
Decizii de neconstituționalitate 12
- Decizia nr. 437/2007 10 mai 2007 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 alin. (1) din Ord…
- Decizia nr. 502/2007 29 mai 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a G…
- Decizia nr. 726/2007 13 septembrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a G…
- Decizia nr. 289/2009 3 martie 2009 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (2) din Ord…
- Decizia nr. 688/2010 20 mai 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 74 alin. (3) din Ordo…
- Decizia nr. 1135/2010 23 septembrie 2010 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Ord…
- Decizia nr. 100/2011 1 februarie 2011 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (3) din Ord…
- Decizia nr. 354/2012 24 aprilie 2012 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (1) lit. d)…
- Decizia nr. 868/2012 18 octombrie 2012 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2)-(4) din…
- Decizia nr. 324/2015 30 aprilie 2015 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) din Ord…
- Decizia nr. 688/2015 20 octombrie 2015 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (2) și (3) …
- Decizia nr. 488/2019 17 septembrie 2019 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Ord…
Stă la baza 12
- Regulamentul din 15 decembrie 2006 15 decembrie 2006 de organizare și funcționare al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din Român…
- Statutul din 29 septembrie 2007 29 septembrie 2007 de organizare și funcționare al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din Român…
- Codul De Etică din 29 septembrie 2007 29 septembrie 2007 profesională și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România
- Statutul din 29 septembrie 2007 29 septembrie 2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență
- Statutul din 29 septembrie 2007 29 septembrie 2007 (prevederi anume) privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență
- Statutul din 29 septembrie 2007 29 septembrie 2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență
- Ordinul nr. 2410/2007 17 decembrie 2007 privind aspecte de natură contabilă și fiscală referitoare la practicienii în insolvență, …
- Anexa din 27 noiembrie 2008 27 noiembrie 2008 privind modelele documentelor financiar-contabile (anexa nr. 3)
- Normele din 27 noiembrie 2008 27 noiembrie 2008 de întocmire și utilizare a documentelor financiar-contabile (Anexa nr. 2)
- Hotărârea nr. 2/2018 25 mai 2018 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei …
- Hotărârea nr. 2/2022 8 septembrie 2022 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor…
- Decizia nr. 14/2024 16 septembrie 2024 referitoare la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 57 alin. (3) , coro…
Ce face acest act
abroga-mentiune 1
- Legea nr. 85/2006 5 aprilie 2006 (prevederi anume) privind procedura insolvenței
Înlocuiește prevederi din 2
- Legea nr. 200/2004 25 mai 2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglement…
- Legea nr. 200/2004 25 mai 2004 (prevederi anume) privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglement…
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Având în vedere că, în absența unei reglementări adaptate a profesiei de practician în insolvență, aplicarea noilor prevederi ale
privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, act normativ intrat în vigoare la 20 iulie 2006, este extrem de dificilă,
având în vedere necesitatea creării, într-un termen cât mai scurt, a cadrului legal care să permită actualei Uniuni a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare să preia și să gestioneze în mod transparent fondul de lichidare,
având în vedere, de asemenea, că amendarea reglementării profesiei de practician se impune cu stringență în noul context de liberalizare a legislației comunitare în materia liberei circulații a serviciilor (Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 255 din 30 septembrie 2005, p. 0022-0142),
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Procedurile de insolvență, procedurile de lichidare voluntară sau amiabilă, precum și procedurile de prevenire a insolvenței prevăzute de lege, inclusiv măsurile de supraveghere financiară ori de administrare specială, sunt conduse de practicieni în insolvență, persoane fizice sau juridice.
Articolul 2
Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de instanța judecătorească, în procedura insolvenței, în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare.
Articolul 3
Lichidatorul este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii de faliment, atât în procedura generală, cât și în cea simplificată, și să exercite atribuțiile prevăzute de lege sau stabilite de instanța judecătorească.
Capitolul II Forme de exercitare a profesiei
Articolul 4
Practicienii în insolvență își pot exercita profesia ca persoane fizice independente sau ca asociați, colaboratori ori angajați ai unor societăți profesionale cu personalitate juridică.
Ca persoane fizice independente, practicienii în insolvență își exercită profesia în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale fără personalitate juridică.
Persoanele juridice se organizează și funcționează, conform prezentei ordonanțe de urgență, sub forma societății profesionale cu personalitate juridică sau sub forma întreprinderii unipersonale cu răspundere limitată.
Un practician în insolvență nu își poate exercita profesia ca persoană fizică independentă decât într-o singură formă de organizare a profesiei. O persoană fizică nu poate avea calitatea de asociat decât într-o singură societate civilă profesională, cu sau fără personalitate juridică.
Secțiunea 1 Persoane fizice independente
Articolul 5
Cabinetul individual se constituie pe baza deciziei practicianului în insolvență, înregistrată la Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, denumită în continuare și UNPIR.
Bunurile constituite de practicianul în insolvență ca aport la cabinetul său se supun regulilor patrimoniului profesional de afectațiune.
Cabinetele individuale se pot asocia, prin contract, în scopul exercitării în comun a profesiei. Drepturile și obligațiile practicienilor în insolvență, titulari ai unor cabinete asociate, își păstrează caracterul personal și independent și nu pot fi cedate. În mod corespunzător, cabinetele individuale se pot asocia și cu societățile civile profesionale.
Articolul 6
Societatea civilă profesională de practicieni în insolvență, fără personalitate juridică, denumită în continuare și SPPI, se constituie prin contract de societate civilă, prin care asociații pun în comun bunuri, numerar, clientelă sau industrie, în vederea obținerii de beneficii ori a împărțirii pierderilor din activitatea desfășurată în comun.
Contractul de societate civilă este supus înregistrării în Registrul societăților civile profesionale de practicieni în insolvență, denumit în continuare Registrul societăților profesionale, ținut de Secretariatul general al UNPIR.
Pot deține calitatea de asociat în SPPI numai practicienii în insolvență definitivi. Asociatul sau asociații coordonatori, care reprezintă societatea civilă profesională în raporturile cu terții, pot fi desemnați numai dintre asociații care au calitatea de practician în insolvență compatibil.
Articolul 7
Cabinetul individual și SPPI își constituie patrimoniul inițial din aporturile titularului, respectiv ale asociaților. Patrimoniul cabinetului individual și patrimoniul comun al asociaților SPPI sunt afectate exclusiv activității profesionale și au regimul patrimoniului profesional de afectațiune.
Patrimoniul profesional de afectațiune reprezintă totalitatea bunurilor, drepturilor și obligațiilor practicianului în insolvență afectate scopului exercitării profesiei sale, constituite ca o fracțiune distinctă a patrimoniului practicianului, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestuia.
Creditorii ale căror creanțe sunt născute din activitatea profesională a practicianului în insolvență au drept de preferință la urmărirea bunurilor care fac parte din patrimoniul profesional de afectațiune. Acești creditori vor putea urmări celelalte bunuri din patrimoniul practicianului în insolvență numai în măsura în care creanțele lor nu au fost satisfăcute integral din urmărirea bunurilor din patrimoniul profesional de afectațiune.
Articolul 8
Părțile sociale deținute de un practician în insolvență la o SPPI, precum și patrimoniul profesional de afectațiune pot fi înstrăinate numai dacă în persoana dobânditorului se verifică condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și de Regulamentul de organizare și funcționare a UNPIR, denumit în continuare Regulament.
În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei, contractele încheiate de transmițător cu personalul salariat și cu practicienii în insolvență stagiari rămân în ființă pe durata convenită și se preiau de către dobânditor.
Secțiunea 2 Persoane juridice. Societatea civilă profesională cu personalitate juridică și răspundere limitată
Articolul 9
Societatea civilă profesională cu personalitate juridică și răspundere limitată, denumită în continuare și SPRL, se constituie prin act constitutiv, prin asocierea practicienilor în insolvență, persoane fizice sau persoane juridice.
Dispozițiile art. 6 alin. (3) se aplică și SPRL.
Aporturile asociaților la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natură, inclusiv în clientelă.
Aportul în industrie constă în activitatea profesională a practicianului în insolvență asociat.
Practicienii în insolvență care își exercită profesia în cadrul societății civile profesionale cu răspundere limitată își angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris și vărsat.
SPRL dobândește personalitate juridică la data înregistrării actului constitutiv al UNPIR în Registrul societăților profesionale.
SPRL are patrimoniu propriu. Obligațiile și răspunderea SPRL sunt garantate cu patrimoniul social.
SPRL este supusă regimului transparenței fiscale și ține contabilitate în partidă simplă, potrivit reglementărilor contabile în vigoare.
SPRL își poate constitui filiale, precum și sucursale sau alte sedii secundare - entități fără personalitate juridică -, care se înregistrează în Registrul societăților profesionale.
Articolul 10
Societatea civilă profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de practician în insolvență.
Articolul 11
Societatea civilă profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică. Această denumire poate cuprinde numele unuia sau mai multor asociați, urmat de acronimul SPRL, sau o denumire proprie, urmată de același acronim SPRL.
Articolul 12
Actul constitutiv al societății civile profesionale cu răspundere limitată este încheiat în formă scrisă. Actul constitutiv se încheie în formă autentică atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren.
Actul constitutiv al societății civile profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:
a) numele și prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul și data nașterii și domiciliul asociaților persoane fizice; datele de identificare ale asociaților persoane juridice;
b) data dobândirii calității de practician în insolvență și data definitivării în profesie a asociaților;
c) denumirea, sediul și, dacă este cazul, emblema societății;
d) capitalul social, integral vărsat, cu menționarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori clientelă, valoarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă, precum și modul evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro;
e) numărul și valoarea nominală a părților sociale, precum și numărul părților sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii și pierderi a fiecărui asociat;
f) asociații coordonatori care reprezintă și administrează societatea împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulți coordonatori și ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare și funcționare ale acestui organism;
g) reguli privind transmiterea părților sociale și condițiile de retragere a asociaților;
h) durata societății;
i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare și lichidare.
Orice modificare a actului constitutiv al societății civile profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris sau, după caz, în formă autentică.
Articolul 13
Dovada personalității juridice în raporturile cu terții se face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform Regulamentului și emis de Secretariatul general al UNPIR.
Articolul 14
Pot deține calitatea de asociați doi sau mai mulți practicieni în insolvență definitivi, înscriși în aceeași filială a UNPIR sau în filiale diferite. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, către toate filialele unde sunt înscriși asociați ai societății civile profesionale cu răspundere limitată.
Articolul 15
Capitalul social al societății civile profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se varsă la momentul constituirii societății. Secretariatul general al UNPIR este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social la momentul constituirii și, dacă este cazul, să verifice evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă. Evaluarea se realizează de către un evaluator autorizat, membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor din România (ANEVAR), desemnat de adunarea asociaților.
În cazul transmiterii părților sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăți civile profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse ca aport la capitalul societății de către respectivul asociat, rămân proprietatea societății dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societății nu se prevede altfel.
Articolul 16
Societatea civilă profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea asociaților.
Adunarea asociaților se convoacă de către oricare dintre asociați, prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.
Adunarea asociaților se întrunește la sediul principal al societății sau, cu acordul unanim al asociaților, în orice alt loc.
Articolul 17
Hotărârile adunării asociaților se iau prin votul asociaților reprezentând majoritatea părților sociale, cu excepția cazurilor prevăzute în actul constitutiv.
Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar acordul unanim al asociaților.
Articolul 18
Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulți asociați coordonatori, numiți, cu majoritatea voturilor asociaților, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.
Asociații coordonatori reprezintă SPRL în raporturile cu terții, celelalte competențe fiind stabilite prin actul constitutiv al societății.
Articolul 19
Asociații societății civile profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Articolul 20
Asociatul care intenționează să transmită părțile sociale pe care le deține într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenție cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toți ceilalți asociați, indicând persoana sau persoanele către care dorește să transmită respectivele părți sociale și prețul.
Transmiterea către terți nu poate fi efectuată fără acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalți asociați și nu înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
Articolul 21
Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiția de a notifica în scris celorlalți asociați intenția de retragere, cu cel puțin 3 luni înainte.
La împlinirea termenului prevăzut în notificare, UNPIR va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidențele sale.
În caz de retragere, desocotirea dintre asociați se face în mod amiabil, ținându-se seama de prevederile din actul constitutiv. În caz de neînțelegere, sunt aplicabile dispozițiile privind arbitrajul prevăzute în Regulament.
Articolul 22
În situațiile în care, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat o perioadă mai mare de 3 luni, aceasta intră în lichidare, cu excepția cazului în care asociatul rămas decide să continue activitatea sub forma cabinetului individual sau a întreprinderii unipersonale cu personalitate juridică.
Articolul 23
În mod excepțional, se poate constitui și o întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, denumită în continuare și IPURL, fie prin actul de voință al unui singur practician în insolvență, fie ca urmare a decesului, incompatibilității, retragerii sau excluderii unuia ori mai multor asociați dintr-o SPRL, care au ca efect reducerea asociaților la unul singur, dacă acest din urmă asociat optează pentru organizarea activității sale sub forma IPURL.
O persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat decât într-o IPURL. O IPURL nu poate avea ca asociat unic o altă IPURL.
Prevederile prezentului capitol privitoare la SPRL se aplică și IPURL, în măsura compatibilității lor.
Articolul 24
Practicianul în insolvență își poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înștiințarea UNPIR.
Formele de exercitare a profesiei de practician în insolvență se pot transforma în oricare dintre celelalte forme de exercitare a profesiei, fără a intră în lichidare.
Transformarea se poate realiza separat sau odată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin fuziune, absorbție, divizare totală sau parțială.
Divizarea parțială reprezintă desprinderea unei părți din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum este reflectat în evidențele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parțiale.
În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, practicienii în insolvență titulari ai cabinetelor individuale, cabinetele asociate, asociații societăților civile profesionale și ai societăților civile profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectațiune profesională. Această operațiune se face conform evidențelor financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, aporturile transferate operând la valoarea nominală reflectată în aceste evidențe.
Practicianul în insolvență este obligat să înștiințeze în scris filiala UNPIR din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei.
Capitolul III Dobândirea calității de practician în insolvență
Articolul 25
Poate dobândi calitatea de practician în insolvență persoana care îndeplinește următoarele condiții:
a) deține diplomă de studii de învățământ superior de lungă durată în drept, științe economice sau inginerie și are o experiență în domeniul juridic sau economic de cel puțin 3 ani de la data obținerii diplomei de studii superioare de lungă durată;
b) nu se găsește în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;
c) a promovat examenul de admitere în profesia de practician în insolvență, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență și de Regulament.
Articolul 26
Persoanele fizice și juridice străine pot exercita profesia de practician în insolvență, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, dacă în statele în care își au domiciliul sau, după caz, sediul profesional au această specializare, certificată de organismele profesionale recunoscute sau, după caz, de autoritățile publice care le autorizează și în condițiile stabilite prin convenții bilaterale încheiate în acest scop de UNPIR cu organismele similare din statele respective.
Persoanele fizice sau persoanele juridice având cetățenia, respectiv naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat aparținând Spațiului Economic European pot dobândi calitatea de practician în insolvență, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, în aceleași condiții ca și cetățenii români, respectiv persoanele juridice române.
Prin excepție de la prevederile alin. (2), cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European care au dobândit calitatea de practician în insolvență în unul dintre aceste state se pot înscrie în Tabloul UNPIR, în vederea exercitării profesiei în România în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, fiind exceptați de la procedura de examinare. UNPIR recunoaște automat documentul emis de autoritatea competentă din statul membru al Uniunii Europene, respectiv statul aparținând Spațiului Economic European în baza căruia cetățeanul acestor state exercită legal profesia de practician în insolvență.
Persoanele juridice stabilite într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European unde exercită în mod legal activitatea de practician în insolvență se pot înscrie în Tabloul UNPIR, în vederea exercitării profesiei în România în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, fiind recunoscută în mod automat calitatea de practician în insolvență dobândită în statul de origine.
Persoanele fizice sau juridice practicieni în insolvență, având cetățenia, respectiv naționalitatea unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat aparținând Spațiului Economic European, pot exercita profesia de practician în insolvență și în mod temporar sau ocazional. În această situație, practicianul în insolvență este exceptat de la procedura de înscriere în UNPIR.
În cazul în care, în vederea exercitării temporare sau ocazionale a profesiei de practician în insolvență, solicitantul prevăzut la alin. (5) se află la prima aplicație în România sau dacă intervine o modificare substanțială a situației sale, acesta va înainta UNPIR o declarație privind serviciile pe care le va presta, însoțită de următoarele documente:
a) dovada cetățeniei, în cazul persoanei fizice, respectiv a naționalității, în cazul persoanei juridice;
b) denumirea și forma juridică, în cazul persoanei juridice;
c) dovada calificării profesionale, în cazul persoanei fizice, și a autorizării funcționării, în cazul persoanei juridice;
d) o atestare care să confirme faptul că solicitantul persoană fizică este legal stabilit într-un stat membru în scopul desfășurării profesiei de practician în insolvență și că nu îi este interzis să practice profesia, chiar și cu caracter temporar, la momentul eliberării atestatului.
Declarația prevăzută la alin. (6) poate fi înaintată prin orice mijloace și se reînnoiește anual, dacă prestatorul intenționează să exercite, în mod temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, profesia de practician în insolvență în România.
Articolul 27
Este nedemnă de a fi practician în insolvență:
a) persoana condamnată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, inclusiv orice infracțiune de corupție, precum și pentru infracțiunile prevăzute de
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care determină incapacitatea legală de a dobândi sau deține calitatea de fondator, administrator, membru în consiliul de supraveghere, membru al directoratului ori director al unei societăți comerciale și de
privind procedura insolvenței, precum și de
privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu condiția ca infracțiunea să fie prevăzută și de
b) persoana căreia i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției de a exercita profesia de practician în insolvență ori dreptul de a gestiona sau administra o persoană juridică, prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
Existența nedemnității împiedică accesul persoanei în cauză în profesie. Survenirea nedemnității determină încetarea calității de practician în insolvență.
Articolul 28
Exercitarea profesiei de practician în insolvență este incompatibilă cu:
a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii, cu excepția celor a căror compatibilitate este prevăzută la alin. (2);
b) ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei sau bunele moravuri;
c) lipsa sau limitarea capacității de exercițiu, în cazul persoanei fizice;
d) depășirea limitelor obiectului de activitate, în cazul persoanelor juridice.
Exercitarea profesiei de practician în insolvență este compatibilă cu:
a) activități și funcții didactice în învățământul superior juridic sau economic;
b) calitatea de avocat, consilier juridic, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, conciliator, expert financiar.
Interdicția prevăzută la alin. (1) se aplică, de asemenea, asociaților, colaboratorilor și salariaților societății civile profesionale ce au calitatea de administrator judiciar sau de lichidator judiciar.
Articolul 29
Practicianul în insolvență care anterior a îndeplinit funcția de judecător-sindic nu poate fi numit în calitate de administrator sau lichidator în raza instanței în care a funcționat, decât după trecerea unei perioade de minimum 2 ani de la încetarea funcției respective.
Profesia de practician în insolvență nu poate fi exercitată la tribunale, tribunalele specializate și curțile de apel, precum și la parchetele de pe lângă aceste instanțe la care soțul practicianului în insolvență sau ruda ori afinul său până la gradul al III-lea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror.
Interdicția se aplică și practicianului în insolvență care se folosește de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite de prezenta ordonanță de urgență în scopul eludării acestor interdicții.
Articolul 30
Un practician în insolvență nu poate avea simultan ori succesiv, într-o perioadă de 2 ani, pentru aceeași persoană, și calitatea de avocat, consilier juridic, auditor financiar, expert contabil, contabil autorizat, auditor financiar, evaluator, arbitru, mediator, conciliator, expert judiciar. Interdicția se extinde și la asociații, colaboratorii și salariații societății civile profesionale de practicieni în insolvență.
Nu poate fi numită în calitate de practician în insolvență la o persoană juridică persoana care a deținut calitatea de administrator, asociat, acționar, director sau membru în consiliul de administrație ori alte funcții sau poziții similare la acea persoană juridică.
Practicianul în insolvență nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor și al creditorului acestuia.
Articolul 31
În procedura insolvenței, practicianul este obligat să se abțină dacă se află:
a) în stare de conflict de interese, astfel cum sunt acestea definite în Regulament și în Codul de etică profesională;
b) în unul dintre cazurile prevăzute la art. 27 din Codul de procedură civilă, cu excepția celui prevăzut la art. 27 pct. 7.
Articolul 32
Admiterea în profesie se face pe baza unui examen organizat de UNPIR, conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului.
Pot fi primite în profesie, la cerere, cu scutire de examen, persoanele care au exercitat funcția de judecător-sindic cel puțin 5 ani consecutivi și care solicită înscrierea în Tabloul UNPIR în termen de cel mult un an de la eliberarea din funcția de magistrat, cu condiția ca aceasta să nu îi fie imputabilă.
După înscrierea în Tabloul UNPIR, practicienii în insolvență depun jurământ scris.
Jurământul are următoarea formulare:
"Jur să aplic în mod corect și fără părtinire legile țării, să respect prevederile Regulamentului, să păstrez secretul profesional și să aduc la îndeplinire cu conștiinciozitate îndatoririle ce îmi revin în calitate de practician în insolvență."
Articolul 33
La începutul exercitării profesiei, practicianul în insolvență efectuează un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, perioadă în care are calitatea de practician în insolvență stagiar.
Practicianul în insolvență stagiar nu poate exercita profesia în mod independent, ci numai ca salariat sau colaborator al unui practician în insolvență definitiv ori al unei societăți civile profesionale.
Practicianul în insolvență stagiar nu poate dobândi calitatea de asociat într-o societate civilă profesională.
Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile practicianului în insolvență stagiar, ale practicianului în insolvență îndrumător, precum și ale UNPIR față de aceștia sunt reglementate prin Regulament.
Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării, în caz de absență motivată ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa practicianului în insolvență stagiar. Perioada de stagiu efectuată anterior se socotește pentru îndeplinirea stagiului.
În Tabloul UNPIR se va constitui o subsecțiune în care vor fi înregistrați practicienii în insolvență stagiari.
După efectuarea stagiului, practicianul în insolvență stagiar va susține examenul de definitivare, fiind obligat să susțină și să promoveze examenul în termen de 5 ani de la primirea în profesie, sub sancțiunea radierii din Tabloul UNPIR.
Condițiile de organizare și desfășurare a examenului de definitivare se stabilesc prin Regulament.
Articolul 34
Dobândesc calitatea de practician în insolvență definitiv practicianul în insolvență stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum și persoanele care pot fi primite în profesie cu scutire de examen, în condițiile art. 32 alin. (2).
Capitolul IV Suspendarea și încetarea calității de practician în insolvență
Articolul 35
Calitatea de practician în insolvență se suspendă:
a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări;
b) pe perioada în care persoana a fost supusă interdicției de a profesa;
c) în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și a contribuțiilor profesionale către UNPIR, în condițiile art. 42 alin. (2), precum și în celelalte cazuri în care împotriva practicianului în insolvență s-a luat măsura suspendării, ca sancțiune disciplinară;
d) la cererea practicianului în insolvență, în condițiile prevăzute în Regulament;
e) în cazul neplății primei de asigurare;
f) prin decizie a Comisiei de disciplină;
g) pe perioada în care practicianul în insolvență se află el însuși în procedura insolvenței.
Articolul 36
Calitatea de practician în insolvență încetează:
a) prin renunțarea la exercițiul profesiei;
b) prin deces;
c) dacă împotriva practicianului în insolvență s-a luat măsura excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară;
d) în cazul survenirii unei cauze de nedemnitate;
e) dacă împotriva practicianului în insolvență a fost deschisă, prin hotărâre irevocabilă, procedura falimentului.
Capitolul V Drepturile și obligațiile profesionale ale practicienilor în insolvență
Articolul 37
Practicienii în insolvență au dreptul la onorarii pentru activitatea desfășurată, sub forma unor onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinație a acestora.
La stabilirea nivelului onorariului se vor avea în vedere următoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activității depuse:
a) numărul de salariați ai debitorului;
b) riscul privind conflictele de muncă;
c) cifra de afaceri a debitorului pe ultimii 3 ani;
d) valoarea totală a datoriilor și numărul creditorilor;
e) valoarea creanțelor, numărul debitorilor;
f) numărul și complexitatea litigiilor aflate pe rol în care debitorul are calitate de reclamant și, respectiv, de pârât;
g) valoarea patrimoniului, potrivit evaluării;
h) natura activelor, atractivitatea pe piață, riscurile legate de conservarea lor;
i) nivelul de lichidități aflate la dispoziția debitorului pentru acoperirea cheltuielilor inițiale de lichidare.
Onorariul provizoriu stabilit de judecătorul-sindic va putea fi modificat pentru viitor de adunarea creditorilor.
Obligația calculării și vărsării, în condițiile legii, a impozitului aferent sumelor drept onorarii revine practicienilor în insolvență.
Articolul 38
Atunci când practicianul în insolvență consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, îi acordă concursul la îndeplinirea efectivă a atribuțiilor sale, stabilite de lege sau dispuse de judecătorul-sindic.
Expertizele dispuse de organul de urmărire penală ori de instanța de judecată în cazurile privind desfășurarea unor activități de genul celor prevăzute la art. 1, inclusiv cele de reorganizare judiciară sau lichidare, sunt efectuate de către practicieni în insolvență definitivi și compatibili.
Articolul 39
În exercițiul atribuțiilor sale, practicianul se va abține de la orice faptă de concurență neloială, de la orice practică anticoncurențială și de la intrarea în orice fel de conflict de interese, astfel cum sunt prevăzute în Regulament și în Codul de etică profesională.
Articolul 40
Atribuțiile legale ale practicianului în insolvență, precum și cele stabilite exclusiv în sarcina sa de judecătorul-sindic în procedurile de insolvență nu pot fi exercitate prin reprezentare.
Societățile civile profesionale, inclusiv cele cu răspundere limitată, pot fi reprezentate legal sau convențional numai de către persoanele care au calitatea de practician în insolvență compatibil.
Practicianul în insolvență poate fi totuși asistat de avocat în exercițiul acestor atribuții și poate da mandat de reprezentare, în condițiile legii, pentru încheierea sau exercitarea unor acte juridice ori procesuale ce nu presupun exercițiul atribuțiilor exclusive ale practicianului în insolvență.
Sunt atribuții exclusive ale practicianului în insolvență:
a) notificarea creditorilor, întocmirea tabelelor de creanțe, formularea contestațiilor la declarațiile de creanță;
b) convocarea și prezidarea adunărilor creditorilor, acționarilor sau asociaților ori ale membrilor debitorului persoană juridică, dacă legea nu dă aceste atribuții în sarcina altor persoane;
c) vânzarea bunurilor din averea debitorului, precum și orice proceduri aferente acestora;
d) elaborarea planului de reorganizare judiciară a debitorului, în condițiile și în termenele prevăzute de
e) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea, integrală sau în parte, a activității debitorului, atunci când legea sau judecătorul-sindic fixează această sarcină practicianului în insolvență;
g) încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale, în condițiile
h) distribuirea sumelor rezultate din lichidare;
i) semnarea bilanțului de lichidare;
j) introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și a transferurilor cu caracter patrimonial, a operațiunilor comerciale încheiate de debitor și a constituirii de garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
k) elaborarea și susținerea rapoartelor periodice în procedura insolvenței;
l) elaborarea de expertize privind activități cuprinse în procedurile de insolvență, la cererea judecătorului-sindic sau a altor organe judiciare, inclusiv de urmărire penală.
În cazul societăților civile profesionale, răspunderea pentru neîndeplinirea prevederilor alin. (4) revine administratorilor acestora și se sancționează potrivit prevederilor Regulamentului.
Articolul 41
Practicienii în insolvență răspund, în desfășurarea activității lor, disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.
Fiecare membru al UNPIR este obligat ca, în termen de 30 de zile de la admiterea în UNPIR, să se asigure profesional, prin subscrierea unei poliție de asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuțiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecința activității practicianului în insolvență pe perioada exercitării calității sale.
Este interzis practicianului în insolvență, sub sancțiunea revocării din funcție și a reparării eventualelor prejudicii cauzate, să diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.
Limita minimă a valorii poliței de asigurare profesională este stabilită prin Regulament.
În cazul neîndeplinirii obligației prevăzute la alin. (2), membrului UNPIR i se va putea acorda, după caz, un termen de grație de 30 de zile de către consiliul de conducere al filialei.
Nerespectarea obligației de asigurare de răspundere profesională în termenul prevăzut la alin. (2) sau (5) duce la suspendarea calității de membru al UNPIR pe o perioadă de maximum 6 luni. Aceeași măsură se va lua și în cazul în care polițele de asigurare de răspundere profesională nu sunt reînnoite la data expirării lor.
Neîndeplinirea obligației de asigurare profesională până la expirarea sancțiunii suspendării atrage radierea din Tabloul UNPIR. Măsura radierii va fi comunicată practicianului.
Articolul 42
Membrii UNPIR au obligația să plătească cotizația anuală și contribuția pe tranșe de venituri stabilite prin Regulament.
Neplata cotizației anuale și a contribuției în termenul stabilit prin Regulament atrage suspendarea pe o perioadă de 3 luni, iar neplata acestora până la încheierea perioadei de suspendare atrage radierea din Tabloul UNPIR.
Practicienii în insolvență incompatibili vor plăti cotizația anuală redusă cu 33% față de cea plătită de practicienii compatibili.
Articolul 43
Societățile civile profesionale de practicieni în insolvență, membre ale UNPIR, au obligația să comunice filialelor acesteia toate schimbările intervenite în componența asociaților, colaboratorilor sau a angajaților lor care au această calitate, precum și orice modificare a actului constitutiv în termen de 30 de zile de la modificare. Aceeași obligație incumbă, în mod corespunzător, și cabinetelor individuale, respectiv IPURL.
Capitolul VI Organizarea și funcționarea Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România
Secțiunea 1 Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România
Articolul 44
UNPIR este persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvență, în condițiile stabilite de prezenta ordonanță de urgență. Sediul UNPIR se află în municipiul București.
Articolul 45
UNPIR controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență.
Autoritatea UNPIR se întinde pe întregul teritoriu al țării. Se pot constitui filiale locale ale UNPIR, cu personalitate juridică, în municipiul București și în reședințele de județ, în condițiile stabilite prin Regulament.
Articolul 46
În exercițiul atribuțiilor sale legale, UNPIR beneficiază de competență de autoreglementare, putând emite regulamente privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, codul de etică al profesiei și procedura disciplinară.
Regulamentul de organizare și funcționare a UNPIR se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea de către Congresul UNPIR.
Articolul 47
Obiectivele UNPIR sunt:
a) stabilirea și menținerea cadrului reglementar necesar dezvoltării activității practicienilor în insolvență;
b) promovarea încrederii în procedurile de insolvență și în activitatea practicienilor în insolvență;
c) asigurarea concurenței loiale între practicienii în insolvență și combaterea practicilor neloiale, abuzive și frauduloase pe piața procedurilor de insolvență;
d) asigurarea transparenței și informării asupra pieței procedurilor de insolvență;
e) asigurarea aplicării standardelor de practică onestă pe piața procedurilor de insolvență.
Articolul 48
Principalele atribuții ale UNPIR sunt:
a) reglementează, controlează și supraveghează activitatea practicienilor în insolvență;
b) colaborează cu instituții publice, respectiv cu autoritățile publice centrale și locale, cu Consiliul Superior al Magistraturii, ca reprezentant al autorității judecătorești, cu Parlamentul, având dreptul la consultarea prealabilă din partea acestora în chestiuni cu incidență asupra activității practicienilor în insolvență, putând încheia în acest scop protocoale de colaborare;
c) adoptă regulamente și instrucțiuni privind activitatea și conduita etică a practicienilor în insolvență;
d) emite, la cerere sau din oficiu, interpretări oficiale ale reglementărilor emise de UNPIR;
e) organizează evidența practicienilor în insolvență și a societăților civile profesionale prin înscrierea acestora în Tabloul UNPIR;
f) sprijină formarea și perfecționarea profesională a practicienilor în insolvență;
g) apără prestigiul și independența profesională ale membrilor săi în raporturile cu autoritățile publice, organismele specializate, precum și cu alte persoane fizice și juridice din țară și din străinătate;
h) colaborează cu asociații profesionale din țară și din străinătate;
i) editează publicații de specialitate;
j) administrează fondul de lichidare constituit potrivit legii, în conformitate cu prevederile Regulamentului. Toate cheltuielile efectuate de UNPIR pentru administrarea fondului de lichidare, atât la nivel central, cât și la nivelul filialelor, sunt suportate din fondul de lichidare constituit conform
art. 4 din Legea nr. 85/2006 ;
k) îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege sau prin Regulament.
Secțiunea 2 Organele de conducere centrale ale UNPIR
Articolul 49
Organele de conducere ale UNPIR sunt Congresul UNPIR, președintele UNPIR și Consiliul național de conducere al UNPIR.
Articolul 50
Activitatea curentă a UNPIR este coordonată de un secretariat general, ale cărui atribuții se stabilesc prin Regulament.
Articolul 51
Congresul UNPIR se constituie din membrii Consiliului național de conducere al UNPIR, membrii consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, comisiilor de disciplină, precum și din câte un reprezentant la 20 de membri din fiecare filială, desemnat de adunarea generală.
Congresul UNPIR și adunările generale ale filialelor se reunesc o dată pe an și ori de câte ori se consideră necesar, la convocarea Consiliului național de conducere al UNPIR, respectiv a consiliului de conducere al filialei sau a 25% din numărul membrilor săi. Congresul UNPIR este legal constituit în prezența majorității membrilor prevăzuți la alin. (1), iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorității membrilor prezenți sau reprezentați. Dacă la prima convocare nu se întrunește cvorumul necesar desfășurării congresului, acesta se va desfășura în condițiile prevăzute de Regulament.
Articolul 52
Congresul UNPIR are următoarele atribuții:
a) stabilește coordonatele de bază pentru asigurarea bunei desfășurări a activității practicienilor în insolvență;
b) adoptă Regulamentul de organizare și funcționare a UNPIR, precum și modificările și completările acestuia; adoptă Codul de etică profesională și Regulamentul privind procedura disciplinară;
c) examinează și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil ale UNPIR;
d) aprobă indemnizațiile pentru conducerea UNPIR și a filialelor acesteia;
e) alege și revocă președintele UNPIR, membrii Consiliului național de conducere al UNPIR și ai comisiei de cenzori a acesteia;
f) examinează activitatea desfășurată de Consiliul național de conducere al UNPIR și de consiliile de conducere ale filialelor UNPIR și dispune măsurile necesare;
g) hotărăște sancționarea disciplinară a membrilor Consiliului național de conducere al UNPIR și ai consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, la propunerea comisiei de disciplină. Hotărârile Congresului UNPIR sunt definitive. Contestațiile împotriva sancțiunilor hotărâte de Congresul UNPIR pot fi formulate în termen de 30 de zile de la data comunicării oficiale, în scris, a hotărârii și se judecă de către Curtea de Apel București, conform procedurii contenciosului administrativ. Plângerea administrativă prealabilă nu este necesară;
h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului național de conducere al UNPIR și ale consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR;
i) alege și revocă membrii Comisiei superioare de disciplină;
j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege și de Regulament.
Congresul UNPIR poate decide organizarea Casei de Asigurări pentru Răspundere Profesională a Membrilor UNPIR, care dobândește personalitate juridică la data constituirii ei, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului.
Congresul UNPIR poate decide organizarea Casei de Asigurări Sociale a UNPIR, care dobândește personalitate juridică la data constituirii ei, în condițiile legii și ale Regulamentului.
Articolul 53
Consiliul național de conducere al UNPIR este format din 11 membri titulari, din care un președinte, 3 vicepreședinți, 7 membri, precum și 5 membri supleanți și are următoarele atribuții principale:
a) organizează în mod unitar, la nivel național, examenele de dobândire a calității de practician în insolvență și examenele de definitivare în profesie;
b) întocmește documentarea profesională și asigură consultarea și informarea curentă a membrilor UNPIR; organizează întâlniri profesionale, seminarii, simpozioane pentru toți membrii UNPIR, în special pentru cei recent intrați în corpul profesional; organizează, la cerere, cursuri de pregătire pentru candidații la intrarea în UNPIR;
c) apără interesele legitime ale membrilor UNPIR în fața organelor administrației publice, în fața instanțelor judecătorești, a oricăror alte instituții și persoane juridice, precum și în fața persoanelor fizice; în acest scop, are calitatea și dreptul de a interveni în orice litigiu în care sunt puse în discuție interesele UNPIR;
d) veghează la respectarea de către membrii UNPIR a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și ale Regulamentului, a eticii și demnității profesionale, a drepturilor persoanelor fizice și juridice;
e) organizează activități sociale și culturale pentru membrii UNPIR și le acordă acestora asistență, inclusiv financiară, în caz de nevoie;
f) veghează la armonia și la colaborarea dintre membrii UNPIR și ia măsuri pentru împiedicarea concurenței neloiale între ei și a practicilor anticoncurențiale;
g) intervine pentru a concilia și, la cerere, pentru a arbitra litigiile profesionale dintre membrii UNPIR;
h) verifică, prin membrii săi sau prin alți membri ai UNPIR, delegați în acest scop, activitatea profesională; nu vor putea face obiectul verificării aspectele legate de onorariu;
i) face propuneri de modificare a prezentei ordonanțe de urgență și le transmite Ministerului Justiției sau altor persoane ori instituții care au drept de inițiativă legislativă;
j) reprezintă UNPIR în Parlament, în fața comisiilor de specialitate sau în plen, cu prilejul discutării proiectelor de lege de modificare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și a legilor care reglementează celelalte aspecte, inclusiv cele fiscale, ale desfășurării activității; asigură apariția și difuzarea organului de presă al UNPIR;
k) convoacă Congresul UNPIR în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care numărul membrilor săi a scăzut sub jumătate;
l) urmărește realizarea obiectivelor UNPIR;
m) stabilește sarcini pentru biroul executiv;
n) aprobă distribuirea sumelor din fondul de lichidare către filiale UNPIR, pe baza criteriilor stabilite prin Regulament;
o) aprobă constituirea filialelor UNPIR, conform prevederilor Regulamentului;
p) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau de Regulament.
Articolul 54
Președintele UNPIR este și președintele Consiliului național de conducere al UNPIR și este ales de Congresul UNPIR dintre membrii UNPIR pentru un mandat de 4 ani. Președintele poate fi reales pentru încă un mandat de 4 ani.
Membrii titulari și membrii supleanți ai Consiliului național de conducere al UNPIR sunt aleși prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani. Ei pot fi realeși pentru încă un mandat de 4 ani.
Președintele UNPIR reprezintă Uniunea în fața autorităților publice, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate. Acesta poate delega atribuțiile de reprezentare unuia dintre vicepreședinții Consiliului național de conducere al UNPIR.
Sub rezerva dispozițiilor art. 36 lit. e), în cazul scăderii numărului de membri ai Consiliului național de conducere al UNPIR, acesta va funcționa cu numărul de membri rămași până la proximul congres al UNPIR.
Articolul 55
Pe lângă Consiliul național de conducere al UNPIR funcționează Comisia superioară de disciplină și comisia de cenzori.
Comisia superioară de disciplină este compusă din 5 membri titulari - președintele și 4 membri - și 3 membri supleanți, desemnați de Congresul UNPIR pentru o perioadă de 4 ani dintre practicienii în insolvență aflați în evidența UNPIR, care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită.
Comisia de cenzori este formată din 3 cenzori, dintre care cel puțin unul are calitatea de contabil autorizat sau expert contabil. Comisia are ca principală atribuție supravegherea modului de gestionare a fondului de lichidare prevăzut la
art. 4 din Legea nr. 85/2006 .
Secțiunea 3 Conducerea filialelor UNPIR
Articolul 56
În cazul filialelor UNPIR, organele de conducere sunt adunarea generală și consiliul de conducere.
Articolul 57
Adunarea generală a filialelor este formată din membri practicieni în insolvență, cu domiciliul, respectiv cu sediul principal, stabilit în județul respectiv sau în municipiul București, după caz.
Adunarea generală a filialei este legal constituită în prezența majorității membrilor prevăzuți la alin. (1), iar hotărârile sunt valabil adoptate cu majoritatea celor prezenți.
Dacă la prima convocare nu se întrunește cvorumul necesar desfășurării adunării generale, aceasta va avea loc în condițiile prevăzute de Regulament.
Filiala dobândește personalitate juridică la data înregistrării sale legale la UNPIR.
Articolul 58
Adunarea generală a filialei are următoarele atribuții:
a) examinează și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli al filialei și execuția acestuia;
b) asigură buna desfășurare a activității profesionale pe plan local;
c) alege și revocă președintele, membrii consiliului de conducere, ai comisiei de disciplină a filialei;
d) propune, dintre membrii săi, candidați pentru Consiliul național de conducere al UNPIR;
e) examinează activitatea desfășurată de consiliul de conducere al filialei și de comitetul de disciplină care funcționează pe lângă acesta și hotărăște.
Articolul 59
Consiliul de conducere al filialei este compus din 3-5 membri, dintre care un președinte, precum și 2 membri supleanți, aleși de adunarea generală a filialei dintre membrii filialei, pe o perioadă de 4 ani.
Prevederile art. 54 alin. (1) și (2), referitoare la alegeri, sunt aplicabile în mod corespunzător și consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR.
Consiliul de conducere gestionează sumele din fondul de lichidare primite de la UNPIR.
Consiliul de conducere al filialei convoacă adunarea generală a filialei în termen de maximum 30 de zile, în cazul în care numărul membrilor săi a scăzut sub jumătate.
În cazul scăderii numărului de membri ai consiliilor de conducere ale filialelor UNPIR, acestea vor funcționa cu numărul de membri rămași, dar aceștia trebuie să convoace, de îndată, adunarea generală a filialei, în scopul completării numărului de membri prevăzut la alin. (1).
Articolul 60
Pe lângă consiliul de conducere al filialei funcționează o comisie de disciplină, compusă din 3 membri titulari - președintele și 2 membri - și 3 membri supleanți, aleși de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani dintre membrii practicieni în insolvență, care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită.
Pe lângă consiliul de conducere funcționează și o comisie de cenzori, formată din 3 membri, dintre care cel puțin unul are calitatea de contabil autorizat sau expert contabil.
Articolul 61
Uniunea și filialele sale își acoperă cheltuielile din venituri care se constituie din:
a) taxa de înscriere la examenul de dobândire a calității de practician în insolvență și la examenul de definitivare în profesie;
b) taxa de înscriere în evidența Tabloului UNPIR;
c) contribuțiile membrilor, stabilite pe tranșe de venituri, precum și cotizațiile acestora;
d) încasări din vânzarea publicațiilor proprii;
e) alte venituri din activitatea UNPIR și a filialelor sale, stabilite prin Regulament.
50% din veniturile realizate de filiale se varsă la UNPIR, potrivit normelor stabilite în Regulament.
Taxele de înscriere în evidență, taxele de examen de acces în profesie și taxele de examen de definitivat, taxele de eliberare de certificate, cotizația și contribuțiile pe tranșe de venituri se stabilesc anual de către Congresul UNPIR.
Capitolul VII Înregistrare și publicitate
Secțiunea 1 Tabloul UNPIR
Articolul 62
UNPIR are obligația să întocmească anual Tabloul UNPIR practicienilor în insolvență din Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, denumit în continuare Tabloul UNPIR. Informațiile și datele care se înscriu în Tabloul UNPIR se stabilesc prin Regulament.
În Tabloul UNPIR se înscriu toți membrii, persoane fizice, precum și societățile civile profesionale de profil.
Structura Tabloului UNPIR este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.
Tabloul UNPIR se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I bis.
Înscrierea în tablou se face după achitarea taxei de înscriere.
Articolul 63
Se interzice înregistrarea unor societăți civile profesionale cu nume identic sau asemănător unei alte societăți civile profesionale, care beneficiază de anterioritate.
Articolul 64
Înscrierea în Tabloul UNPIR a practicienilor în insolvență se face la cererea persoanei interesate adresată filialei județene și a municipiului București și transmisă Consiliului național de conducere al UNPIR spre aprobare. La cerere vor fi anexate actele care să dovedească îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 32.
Cererea va fi depusă în termen de cel mult un an de la promovarea examenului de dobândire a calității de practician în insolvență. Nedepunerea cererii în acest termen duce la pierderea dreptului de înscriere în Tabloul UNPIR.
Contestația împotriva deciziei de respingere/admitere a cererii de înscriere în Tabloul UNPIR se depune în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării și se soluționează de Consiliul național de conducere al UNPIR. Deciziile Consiliului național de conducere al UNPIR sunt definitive și pot fi atacate la Curtea de Apel București. Dispozițiile
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Secțiunea 2 Registrul societăților profesionale
Articolul 65
Se constituie Registrul societăților civile profesionale de practicieni în insolvență (Registrul societăților profesionale), în scopul evidenței centralizate a acestora, în care sunt înregistrate societățile civile profesionale cu și fără personalitate juridică.
Registrul societăților profesionale se ține de Secretariatul general al UNPIR, prin compartimentul de specialitate.
Articolul 66
În registrul prevăzut la art. 65 vor fi înregistrate cel puțin următoarele elemente:
a) actul constitutiv al societății civile profesionale;
b) sediul social;
c) lista asociaților, cu indicarea numelui și prenumelui, domiciliului, cetățeniei, datei și locului nașterii, codului numeric personal, numărului de înmatriculare în Tabloul UNPIR;
d) lista asociaților societății civile profesionale, cu sau fără personalitate juridică, cu indicarea numărului de înregistrare în Registrul societăților profesionale și în Tabloul UNPIR;
e) lista angajaților și a colaboratorilor permanenți, practicieni în insolvență;
f) în cazul SPRL, filialele, sucursalele, sediilor secundare și lista practicienilor, persoane fizice, angajate în cadrul acestora sau având statutul de colaboratori permanenți;
g) pentru societățile civile profesionale, numele și prenumele asociaților coordonatori, iar pentru SPRL, componența organelor de conducere executive și/sau de administrare;
h) informații financiare, prezentate anual, în formatul prevăzut prin Regulament;
i) mențiuni cu privire la schimbarea formei de exercitare a profesiei.
Înmatricularea și înregistrarea mențiunilor sunt opozabile terților de la data efectuării lor în Registrul societăților profesionale.
Persoana care are obligația să solicite o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate.
Articolul 67
UNPIR este obligată să elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul societăților profesionale și de pe înscrisurile doveditoare.
Înscrisurile prevăzute la alin. (1) pot fi cerute și eliberate și prin corespondență.
Capitolul VIII Răspunderea disciplinară
Articolul 68
Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:
a) îndeplinirea de activități specifice profesiei pentru persoane cu interese contrare;
b) divulgarea secretului profesional, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege;
c) nerespectarea obligației de asigurare de răspundere profesională;
d) neplata primei de asigurare;
e) încălcarea principiilor fundamentale de etică profesională, definite de Codul de etică profesională;
f) desfășurarea de activități politice în cadrul UNPIR și cu ocazia manifestărilor organizate de aceasta;
g) neparticiparea fără motive temeinice a membrilor Congresului UNPIR la două congrese succesive la care au fost convocați;
h) neparticiparea fără motive temeinice a membrilor adunărilor generale ale filialelor la două adunări generale succesive la care au fost convocați;
i) neplata cotizației și a contribuției conform art. 42;
j) declararea incorectă a veniturilor obținute ca urmare a desfășurării activității de practician în insolvență și, implicit, plata unei contribuții anuale pe tranșe de venituri neconforme cu realitatea;
k) necomunicarea în termen de 30 de zile a schimbărilor intervenite în legătură cu datele înscrise în Tabloul UNPIR și în Registrul societăților profesionale.
Articolul 69
Sancțiunile disciplinare care se aplică practicienilor în insolvență în raport cu gravitatea abaterilor săvârșite sunt următoarele:
a) avertisment scris;
b) suspendarea calității de practician în insolvență pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și un an;
c) sancțiuni pecuniare, care se fac venit la bugetul UNPIR și al căror cuantum se stabilește și se actualizează periodic prin hotărâre a Congresului UNPIR;
d) excluderea definitivă din UNPIR, însoțită de pierderea calității de practician în insolvență; excluderea societății civile profesionale atrage dizolvarea de drept și lichidarea acesteia.
Limitele sancțiunilor aplicabile abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se stabilesc prin Regulament.
Comisia de disciplină a filialei judecă, în primă instanță și în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârșite de membrii filialei respective. Hotărârile comisiei de disciplină a filialei sunt definitive și executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Comisiei superioare de disciplină, care va judeca o astfel de cerere de suspendare de urgență și cu precădere.
Comisia superioară de disciplină soluționează contestațiile împotriva hotărârilor comisiei de disciplină a filialei, pronunțate în materie disciplinară, în complet de 3 membri, potrivit prevederilor Regulamentului.
Procedura disciplinară se reglementează de către UNPIR prin Regulament.
Împotriva deciziei Comisiei superioare de disciplină persoana lezată poate formula acțiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Capitolul IX Infracțiuni
Articolul 70
Exercitarea fără a deține calitatea de practician în insolvență a activităților prevăzute la art. 1 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Articolul 71
Amenințarea săvârșită împotriva unui practician în insolvență în timpul exercitării atribuțiilor acestuia sau în legătură cu exercitarea acestora constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Lovirea sau alte violențe îndreptate împotriva unui practician în insolvență în timpul exercitării atribuțiilor acestuia sau în legătură cu exercitarea acestora constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Vătămarea corporală săvârșită împotriva unui practician în insolvență în timpul exercitării atribuțiilor acestuia sau în legătură cu exercitarea acestora constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 6 ani.
Vătămarea corporală gravă săvârșită împotriva unui practician în insolvență în timpul exercitării atribuțiilor acestuia sau în legătură cu exercitarea acestora constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Capitolul X Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 72
Persoanele fizice care au calitatea de membri compatibili ai Uniunii Naționale a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare, denumită în continuare și UNPRL, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență pot să își desfășoare activitatea în forma cabinetelor individuale.
Actualele societăți comerciale de practicieni în reorganizare judiciară și lichidare pot continua să funcționeze ca societăți civile profesionale de practicieni în insolvență, cu sau fără personalitate juridică, inclusiv sub forma IPURL, cu condiția ca, până la data de 31 decembrie 2006, să se înregistreze în Registrul societăților profesionale.
Societățile comerciale de practicieni care nu vor efectua această opțiune în termenul stabilit la alin. (1) vor fi radiate din Tabloul UNPIR.
Articolul 73
Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România este succesoarea de drept a Uniunii Naționale a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare (UNPRL).
În termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se convoacă Congresul extraordinar al UNPIR în vederea aprobării Regulamentului de organizare și funcționare a UNPRL.
Actualele organe de conducere ale UNPRL își vor îndeplini în continuare atribuțiile potrivit prezentei ordonanțe de urgență și Regulamentului, ca organe de conducere ale UNPIR, pe întreaga perioadă a mandatului pentru care au fost alese.
Mandatul exercitat de membrii organelor de conducere ale UNPRL se consideră parte a mandatului ce se va exercita în continuare potrivit prezentei ordonanțe de urgență.
Articolul 74
Membrii UNPRL, persoane fizice compatibile, înregistrați în Tabloul UNPIR la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor avea statutul de membri ai UNPIR, practicieni în insolvență definitivi, și, în mod similar, membrii UNPRL, persoane fizice incompatibile, vor avea statutul de membri ai UNPIR incompatibili, practicieni definitivi.
Membrii UNPRL, persoane juridice, vor putea să funcționeze ca practicieni în insolvență până la expirarea termenului prevăzut la art. 72 alin. (2). Ulterior, societățile civile profesionale, respectiv IPURL formate potrivit art. 72 alin. (1), vor succeda în drepturi și obligații societăților comerciale transformate.
Societățile comerciale care se înregistrează ca SPRL sau ca IPURL își păstrează personalitatea juridică. Patrimoniul societății comerciale se transferă de drept la SPRL sau, după caz, la IPURL, fără lichidare. Societățile comerciale care se înregistrează ca SPPI își transformă patrimoniul social în patrimoniu profesional de afectațiune, fără lichidare.
Articolul 75
În cuprinsul anexei nr. 2 la
privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cel al oricăror alte acte normative, sintagma "practician în reorganizare și lichidare" se înlocuiește cu sintagma "practician în insolvență".
Articolul 76
În cuprinsul anexei nr. 3 la
Legea nr. 200/2004 , cu modificările și completările ulterioare, precum și în cel al oricăror alte acte normative, denumirea "Uniunea Națională a Practicienilor în Reorganizare și Lichidare" se înlocuiește cu denumirea "Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România".
Articolul 77
Dispozițiile
art. 19 alin. (6) și (7) din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenței, precum și orice altă dispoziție contrară prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se abrogă.
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă
Ordonanța Guvernului nr. 79/1999
privind activitatea practicienilor în reorganizare și lichidare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 31 august 1999, aprobată prin
Legea nr. 505/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: p. Ministrul justiției, Ion Codescu, secretar de stat Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu Ministrul integrării europene, Anca Daniela Boagiu București, 8 noiembrie 2006. Nr. 86.
Anexa STRUCTURA
Tabloului UNPIR
Tabloul UNPIR va fi împărțit astfel:
Secțiunea I: Persoane fizice române - date de identificare
Subsecțiunea I A: Practicieni stagiari
Subsecțiunea I B: Practicieni definitivi organizați în cabinete individuale
Subsecțiunea I C: Practicieni definitivi asociați în societăți profesionale și/sau salariați în interiorul profesiei
Secțiunea a II-a: Societăți profesionale - date de identificare
Subsecțiunea a II-a A: Societăți profesionale cu personalitate juridică
Subsecțiunea a II-a B: Societăți profesionale fără personalitate juridică
Subsecțiunea a II-a C: Sucursale, puncte de lucru ale societăților profesionale cu personalitate juridică
Secțiunea a III-a: Persoane fizice străine - date de identificare
Secțiunea a IV-a: Persoane juridice străine - date de identificare
Secțiunea a V-a: Persoane incompatibile - date de identificare
Secțiunea a VI-a: Sancțiuni
Secțiunea a VII-a: Radieri.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.